miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: venezuela

39 articole
Internațional

Președinta Venezuelei spune că „ajunge cu ordinele de la Washington!”

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a transmis un mesaj ferm către Statele Unite, cerând Washingtonului să se abțină de la influențarea politicii interne a țării. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat public că intenționează să dicteze direcțiile politice ale Venezuelei. Mesaj dur adresat Washingtonului Într-un discurs susținut în fața lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoátegui, Delcy Rodríguez a condamnat intervențiile externe și a cerut ca problemele interne să fie rezolvate exclusiv de venezueleni. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Ea a subliniat costurile mari suportate de țară în urma confruntărilor cu extremismul și influențele străine. Preluarea puterii la Caracas Delcy Rodríguez a depus jurământul ca președintă interimară pe 5 ianuarie, după capturarea președintelui Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară desfășurată la Caracas. Ulterior, Donald Trump a anunțat că administrația americană va influența deciziile politice ale Venezuelei până la noi ordine. Reforme și concesii sub presiune internațională De la preluarea mandatului, Delcy Rodríguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat reforme legislative, inclusiv o nouă lege a hidrocarburilor, și a dispus eliberarea unor prizonieri politici. Totodată, ea a lansat apeluri pentru dialog și compromis cu opoziția. Posibilă vizită oficială în Statele Unite Casa Albă a anunțat recent intenția de a o invita pe Delcy Rodríguez în Statele Unite, fără a preciza o dată exactă. Anunțul a venit după o convorbire telefonică între cei doi lideri și după mai multe declarații favorabile făcute de Donald Trump la adresa președintei interimare a Venezuelei.

Venezuela respinge ingerința SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Trump vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an Foto: White House
Internațional

Trump vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an - WSJ

Încurajat de succesul din Venezuela, președintele SUA, Donald Trump, vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an, afirmă surse citate de Wall Street Journal (WSJ). Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder În timpul intervenției forțelor americane care l-au capturat pe fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, 32 de militari cubanezi au fost uciși. Trump vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an La această oră nu ar exista un plan concret de schimbare a regimului din Cuba, mai arată Wall Street Journal.  „Încurajată de înlăturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către SUA, administrația Trump caută persoane din interiorul guvernului cubanez care să poată ajuta la încheierea unui acord pentru a înlătura regimul comunist până la sfârșitul anului, au declarat persoane familiarizate cu această chestiune. Administrația Trump a evaluat economia Cubei ca fiind aproape de colaps și că guvernul nu a fost niciodată atât de fragil după ce a pierdut un donator vital, în persoana lui Maduro, au spus aceste persoane. Oficialii nu au un plan concret pentru a pune capăt guvernului comunist care deține puterea pe insula din Caraibe de aproape șapte decenii, dar consideră că capturarea lui Maduro și concesii ulterioare din partea aliaților săi rămași în urmă sunt un model și un avertisment pentru Cuba, au spus oficiali americani de rang înalt”, scrie Wall Street Journal.  Potrivit uneia dintre sursele publicației, în timpul întâlnirilor cu exilații cubanezi și grupuri comunitare din Miami și Washington, oficialii administrației Trump s-au concentrat pe găsirea „cuiva în cadrul actualului guvern cubanez care înțelege încotro se îndreaptă situația și este dispus să facă o înțelegere”. Prin intermediul unui astfel de agent intern a fost capturat președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, o operațiune care, potrivit WSJ, a „încurajat” administrația Trump. Administrația Trump ar putea intensifica presiunea asupra Cubei, negociind în același timp o „ieșire” pentru liderii țării, și anume Raúl Castro, în vârstă de 94 de ani, fratele dictatorului Fidel Castro, decedat de mult timp, și președintele cubanez Miguel Díaz-Canel. Deocamdată, Casa Albă vrea să taie petrolul care venea în Cuba din Venezuela. Insula mai are rezerve doar pentru câteva săptămâni.  Statele Unite intenționează, de asemenea, să restricționeze activitățile misiunilor medicale cubaneze în străinătate, care reprezintă o sursă vitală de valută străină pentru regim. Trump consideră că răsturnarea regimului comunist din Cuba este testul decisiv al strategiei sale de securitate națională pentru remodelarea emisferei și că sfârșitul erei Castro i-ar consolida moștenirea și ar realiza ceea ce președintele John F. Kennedy nu a reușit să facă în anii 1960, mai arată WSJ. 

SUA își avertizează cetățenii să părăsească Venezuela (sursa: Facebook/Partido Socialista Unido de Venezuela)
Internațional

Americanii, îndemnați să părăsească de urgență Venezuela din cauza unor miliții locale

Administrația Statelor Unite a transmis sâmbătă un avertisment ferm către cetățenii americani aflați în Venezuela, îndemnându-i să părăsească țara „imediat”, invocând deteriorarea situației de securitate. Apelul vine la o săptămână după capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și transferarea acestuia într-un centru de detenție din New York. Mesajul lui Nicolas Maduro din închisoare Într-un videoclip publicat de partidul de guvernământ din Venezuela, fiul lui Nicolas Maduro îl arată pe fostul lider declarând că se simte bine în detenție. Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas „Suntem bine. Suntem luptători”, a transmis Maduro din centrul de detenție Brooklyn. Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, sunt acuzați de trafic de droguri și alte infracțiuni. Cei doi au pledat nevinovați în fața unui tribunal american și rămân încarcerați în așteptarea următoarei audieri, programată pentru 17 martie. Manifestații de susținere la Caracas, dar cu participare redusă Aproximativ o mie de susținători au mărșăluit sâmbătă pe străzile capitalei Caracas, purtând pancarte cu mesajul „Îi vrem înapoi” și scandând sloganuri de susținere pentru cuplul Maduro. Mobilizarea a fost însă mai slabă decât în zilele precedente, iar lideri importanți ai partidului de guvernământ PSUV au lipsit de la eveniment. Apelurile la proteste au devenit zilnice după operațiunea militară americană din 3 ianuarie, iar oboseala acumulată pare să fi afectat amploarea manifestațiilor. Aniversare controversată și mesajul Delcy Rodriguez Protestul a coincis cu aniversarea învestirii lui Nicolas Maduro pentru un al treilea mandat, obținut în urma alegerilor din 2024, scrutin contestat de opoziție și calificat drept fraudulos. Televiziunea publică a difuzat imagini cu Delcy Rodriguez, președinta interimară, aflată într-un cartier popular din Caracas, unde a avut loc o demonstrație simbolică în sprijinul fostului lider. „Nu ne vom odihni niciun minut până nu-l vom avea înapoi pe președinte”, a declarat Rodriguez. Negocieri tensionate cu Washingtonul și miza petrolului După înlăturarea neașteptată a lui Maduro, Delcy Rodriguez a preluat funcția de președinte interimar și poartă negocieri pe mai multe canale cu Washingtonul, interesat de vastele rezerve de petrol ale Venezuelei. Guvernul interimar a anunțat inițierea unui „proces exploratoriu” pentru restabilirea relațiilor diplomatice cu SUA, rupte din 2019. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că administrația americană menține un „contact strâns” cu autoritățile interimare de la Caracas. Declarațiile contradictorii ale lui Donald Trump Donald Trump a susținut că a „anulat” un nou atac asupra Venezuelei datorită cooperării autorităților de la Caracas și a afirmat că SUA își vor „dicta” toate deciziile. Venezuela a respins aceste afirmații, subliniind că nu este „nici subordonată, nici supusă” Statelor Unite. Alertă de securitate: miliții armate și controale rutiere Departamentul de Stat al SUA a reiterat avertismentul de călătorie, invocând prezența unor grupări armate cunoscute sub numele de „colectivos”, care instalează bariere rutiere și verifică vehicule în căutarea unor indicii privind cetățenia americană sau sprijinul pentru SUA. Autoritățile de la Caracas au respins alerta, catalogând-o drept o tentativă de creare a unei „percepții false de risc” și susținând că Venezuela se bucură de „calm și stabilitate absolute”. Eliberări de deținuți politici și speranțe fragile Donald Trump a afirmat sâmbătă, pe platforma Truth Social, că Venezuela a început „în mod spectaculos” să elibereze prizonieri politici, făcând referire la anunțul președintelui Adunării Naționale, Jorge Rodriguez. Potrivit ONG-urilor și opoziției, până în prezent au fost confirmate 21 de eliberări, dintr-un total estimat între 800 și 1.200 de deținuți politici. Zeci de familii ale opozanților și activiștilor continuă să aștepte vești în fața unor centre de detenție cunoscute, precum El Helicoide sau Rodeo I. Rudele aprind lumânări, se roagă și afișează pancarte cu numele celor închiși, oscilând între speranță și neliniște.

Institutul științific venezuelean, devastat după atacuri (sursa: Instagram/Gabriela Jiménez)
Internațional

Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas

La o săptămână după operațiunea militară americană care a vizat capitala venezueleană Caracas și zonele învecinate, amploarea distrugerilor provocate principalului institut științific al țării nu a fost încă evaluată complet. Operațiunile de curățare și îndepărtare a resturilor continuă, inclusiv recuperarea fragmentelor de rachete. Clădiri distruse și activități suspendate Potrivit unui comunicat al ministerului Cercetării, Institutul Venezuelean de Cercetare Științifică (IVIC), care adăpostea și unul dintre primele reactoare nucleare din America Latină, a fost lovit de două rachete în timpul atacurilor care au dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Citește și: Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale Autoritățile au raportat geamuri sparte, plafoane prăbușite, găuri în pereți și distrugerea completă a unor instalații. Din cauza pagubelor, reluarea activităților IVIC, programată inițial pentru 5 ianuarie după sărbători, a fost amânată până pe 19 ianuarie. Pe lângă distrugerile materiale, conducerea institutului vorbește despre un impact moral major și despre o lovitură gravă adusă științei și tehnologiei venezuelene. Rețeaua electrică și infrastructura vitală, grav avariate Directorul IVIC și viceministru pentru aplicarea cunoștințelor științifice, Alberto Quintero, a declarat că rețeaua electrică a fost serios afectată. Alimentarea cu energie a fost întreruptă în cel puțin jumătate din cele 24 de centre ale institutului, unde lucrează aproximativ 1.800 de persoane. De asemenea, a fost perturbat și sistemul de pompare a apei. Centrul de matematică, care găzduiește și Universitatea Națională de Științe, a fost complet distrus. Au suferit pagube importante și Centrele de fizică și chimie, esențiale pentru analizele utilizate în explorarea și rafinarea petrolului, principalul pilon al economiei venezuelene. Programe medicale și de cercetare, blocate Alberto Quintero avertizează că evaluarea pagubelor trebuie să depășească inventarierea distrugerilor materiale. José Cardiel, directorul Unității de terapie celulară, a precizat că reluarea activităților IVIC și ale Centrului de medicină regenerativă este serios afectată. Instituția avea planificate tratamente cu celule stem pentru copii, în special pentru cei cu malformații osoase. La rândul său, Noemí Chacón, directoarea Centrului de ecologie, a subliniat că atacul a perturbat grav activitatea științifică zilnică. Bilanț uman și reacția guvernului Potrivit guvernului condus de președinta Delcy Rodríguez, aproximativ 100 de persoane, civili și militari, și-au pierdut viața în urma atacurilor. Ministrul științei și tehnologiei, Gabriela Jiménez, a calificat evenimentele drept „un act de agresiune imperialistă fără precedent împotriva poporului venezuelean”, acuzând faptul că infrastructura civilă și științifică a fost vizată în mod direct.

Exporturile de petrol venezuelean, sub control american (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tot petrolul Venezuelei va fi sub control american, susține Casa Albă. O parte va ajunge în SUA

Statele Unite „vor continua să dicteze” deciziile noilor autorități din Venezuela, a declarat Casa Albă. În paralel, secretarul american al energiei a afirmat că Washingtonul va controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol venezuelean, iar veniturile vor fi depuse în conturi aflate sub control american. Casa Albă: presiune maximă asupra autorităților interimare din Venezuela Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că Washingtonul rămâne în „strânsă coordonare” cu autoritățile interimare venezuene și că Statele Unite „vor continua să le dicteze deciziile”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Potrivit acesteia, SUA dispun de „efectul presiunii maxime” asupra autorităților de la Caracas. Declarații dure după capturarea lui Nicolas Maduro După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către trupele speciale americane, președintele Donald Trump a avertizat-o pe președinta interimară Delcy Rodriguez că „va plăti mai scump ca Maduro” dacă „nu va face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez, aliată apropiată a lui Maduro, denunțase anterior „răpirea” acestuia și a subliniat că Venezuela „nu va deveni colonia nimănui”, acuzând SUA că urmăresc resursele petroliere ale țării. Control pe termen nelimitat al exporturile de petrol Secretarul american al energiei, Chris Wright, a anunțat că Statele Unite vor controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol ale Venezuelei. Veniturile obținute din aceste tranzacții vor fi depuse în conturi gestionate de autoritățile americane. Oficialul a precizat că există o cooperare directă cu partea venezueleană în acest proces. SUA vor comercializa petrolul venezuelean pe piața nord-americană Conform declarațiilor lui Chris Wright, Venezuela urmează să livreze între 30 și 50 de milioane de barili de petrol către Statele Unite pentru comercializare pe piața nord-americană. „Aceste vânzări vor fi efectuate de guvernul american, iar veniturile vor fi depuse în conturi controlate de guvernul american”, a precizat acesta. Pe termen nelimitat, Washingtonul intenționează să vândă pe piață producția de petrol care iese din Venezuela. Investiții uriașe necesare pentru relansarea industriei petroliere În fața scepticismului companiilor petroliere, secretarul american al energiei a recunoscut că relansarea industriei petroliere venezuelene va necesita „zeci de miliarde de dolari” și o perioadă îndelungată de timp. Cu toate acestea, oficialul a descris oportunitatea economică drept „enormă”, subliniind potențialul ridicat al sectorului energetic venezuelean.

Doliu național în Venezuela pentru „tinerii martiri” (sursa: YouTube/Fuerza Armada Nacional Bolivariana FANB)
Internațional

Operațiunea SUA din Venezuela a lăsat în urmă în jur de 80 de morți. Șapte zile de doliu

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a anunțat decretarea a șapte zile de doliu național în memoria „tinerilor martiri” care au murit apărând țara și pe președintele Nicolas Maduro. Acesta a fost capturat împreună cu soția sa, Cilia Flores, în timpul unui atac al trupelor americane asupra Caracasului și a trei state învecinate. Rodriguez: „Și-au dat viața apărând Venezuela” În timpul unei vizite într-o comună din Caracas, transmisă de televiziunea publică, Rodriguez a subliniat că tinerii căzuți „și-au oferit viața drept ofrandă apărând Venezuela și președintele Nicolas Maduro”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Ea a vorbit despre durerea provocată de imaginile victimelor, fără a preciza însă numărul exact al morților. Bilanț parțial al victimelor în Venezuela Autoritățile venezuelene nu au prezentat date complete privind pagubele sau numărul total al persoanelor rănite. Până în prezent, au fost confirmate 24 de decese în rândul armatei venezuelene și 32 de militari cubanezi morți, identificați de guvernul de la Havana. Soldații cubanezi ar fi asigurat securitatea personală a lui Maduro și disciplina în structurile militare. Funeralii naționale pentru militarii venezueleni Forțele Armate Naționale Bolivariene au organizat funeralii pentru cei 24 de soldați uciși. Într-o declarație oficială, aceștia au fost descriși drept „stele smulse de pe firmamentul bolivarian de mâna lașă a imperiului”. Anchetă privind numărul real al victimelor Procurorul general Tarek William Saab a anunțat numirea unei echipe de procurori pentru investigarea deceselor. Acesta a menționat existența „zeci” de victime, atât civile cât și militare, număr încă în curs de clarificare. Surse venezuelene citate de presă internațională vorbesc despre circa 80 de morți. Cuba confirmă 32 de militari morți și decretează doliu național Guvernul cubanez a confirmat moartea a 32 de militari în atac și a instituit două zile de doliu național. Printre victime se numără ofițeri de rang înalt, rezerviști și membri ai serviciilor de informații. Cel mai tânăr avea 26 de ani, iar cel mai vârstnic 67 de ani. Havana afirmă că aceștia au murit în lupte directe sau în urma bombardamentelor. Reacția Cubei la declarațiile administrației Trump Autoritățile cubaneze l-au criticat dur pe președintele american Donald Trump, după ce acesta a afirmat că țara se află „în pragul colapsului”. Ministrul de externe Bruno Rodriguez a acuzat intensificarea „războiului economic” împotriva Cubei. Delcy Rodriguez: „Niciun agent extern nu guvernează Venezuela” Președinta interimară a insistat că Venezuela este condusă de autoritățile sale legitime, respingând afirmațiile privind implicarea unor factori externi în administrarea țării. Ea a spus că venezuelenii ies în stradă pentru a cere eliberarea lui Maduro și a soției sale. Schimbări la vârful structurilor de securitate Delcy Rodriguez l-a numit pe generalul Gustavo Gonzalez Lopez în fruntea Gărzii de Onoare Prezidențiale și a Direcției Generale de Contrainformații Militare. Acesta a mai ocupat funcții-cheie în securitate și informații. Totodată, a fost desemnat un nou vicepreședinte responsabil cu economia – Calixto Ortega Sanchez, fost șef al băncii centrale. Situația economică rămâne critică, moneda locală depreciindu-se cu aproape 500%, alimentând temeri de hiperinflație și amplificând criza socială. Deținuții politici, temă marginalizată în discursurile oficiale Subiectul deținuților politici a fost trecut în plan secund în noul context al relațiilor dintre Caracas și Washington. Organizațiile pentru drepturile omului numără în continuare sute de cazuri de detenții cu motivație politică, în pofida anunțurilor de eliberări parțiale. Investigație a Curții Penale Internaționale Curtea Penală Internațională derulează o anchetă privind presupuse crime împotriva umanității în Venezuela, începând din 2017. Tentativele autorităților venezuelene de a opri procedurile au fost respinse, iar investigația continuă.

SUA coordonează tranziția politică în Venezuela (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cine va coordona tranziția în Venezuela: Rubio, Hegseth, Miller și JD Vance. Trump va decide

Președintele american Donald Trump a anunțat că secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth și consilierul pe securitate națională și migrație Stephen Miller vor coordona procesul de tranziție din Venezuela. Într-un interviu telefonic acordat NBC News, liderul de la Casa Albă a precizat că și vicepreședintele JD Vance face parte din echipa responsabilă de dosarul venezuelean. Trump: „Eu voi avea ultimul cuvânt” Întrebat cine va lua deciziile finale legate de Venezuela, Donald Trump a subliniat că el rămâne autoritatea principală. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acestuia, echipa desemnată reunește „experți în domenii diferite”, dar decizia finală îi aparține. Presa americană a relatat că Stephen Miller, cunoscut pentru rolul său în politica antiimigrație a administrației Trump, ar putea primi atribuții sporite în gestionarea crizei din Venezuela. Coordonarea tranziției, „efort al întregului aparat de securitate națională” Marco Rubio a explicat că tranziția din Venezuela va fi coordonată din perspectivă de politici publice și va implica întregul sistem de securitate națională al SUA. Totodată, Trump a declarat că Statele Unite „sunt la conducerea” Venezuelei în această perioadă de tranziție și a avertizat-o pe Delcy Rodriguez că va avea „un viitor mai rău decât Maduro” dacă nu „face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez „cooperează” cu Statele Unite Președintele american a afirmat că Delcy Rodriguez, devenită președinte interimar după înlăturarea lui Nicolas Maduro, dă semne de cooperare. Trump a spus că are „sentimentul” că Rodriguez își dorește supraviețuirea țării și este dispusă să colaboreze. Acesta a precizat că nu a existat niciun contact prealabil cu Rodriguez înaintea operațiunii militare în urma căreia Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost capturați. Solicitarea SUA: acces deplin la petrolul venezuelean Trump a declarat că i-a cerut lui Delcy Rodriguez să permită Statelor Unite „acces deplin” la petrolul și resursele Venezuelei. El a insistat că SUA nu se află „în război cu Venezuela”, ci cu traficanții de droguri și cu cei care folosesc migrația ilegală ca instrument de presiune. Liderul american a prezentat capturarea lui Maduro drept „un moment extraordinar în istorie”, cu efecte pozitive pentru întreaga emisferă vestică. Planuri pentru revenirea companiilor petroliere americane Trump a afirmat că se așteaptă ca firmele petroliere din SUA să reînceapă operațiunile în Venezuela în următoarele 18 luni, investițiile vizând atât producția de petrol, cât și infrastructura energetică. El a recunoscut însă că acest proces va necesita „sume enorme de bani”. Cu toate acestea, surse din industria energetică citate de presa americană indică reticența companiilor de a reinvesti în Venezuela, pe fondul instabilității politice, naționalizărilor anterioare și lipsei de siguranță juridică.

Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Stare de urgență și represiune în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Stare de urgență și represiune în Venezuela, după capturarea lui Nicolás Maduro

Un decret de instituire a stării de urgență, datat 3 ianuarie și publicat ulterior în Monitorul Oficial, obligă autoritățile venezuelene să caute și să aresteze orice persoană care sprijină sau promovează atacul armat al SUA asupra Venezuelei. După capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane, regimul de la Caracas a declanșat o amplă campanie de represiune, vizând în special jurnaliști și persoane suspectate că susțin înlăturarea fostului lider autoritar. Paramilitarii „colectivos”, pe străzile din Caracas Potrivit Financial Times, Forțe paramilitare cunoscute sub numele de „colectivos” au fost desfășurate în capitală, în baza stării de urgență care interzice manifestările publice de sprijin pentru raidul american. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Activști pentru drepturile omului au relatat că autoritățile verifică telefoanele oamenilor și au amplasat puncte de control în jurul Caracasului. Structurile paramilitare se află în mare parte sub controlul ministrului de interne Diosdado Cabello. Delcy Rodríguez își consolidează puterea la Caracas Represiunea are loc în contextul preluării puterii de către Delcy Rodríguez, fosta adjunctă a lui Maduro, care încearcă să-și consolideze controlul asupra statului. Președintele american Donald Trump a declarat că Rodríguez va conduce un guvern deschis intereselor Washingtonului. Lidera opoziției, María Corina Machado, avertizează însă că situația este „alarmantă” și cere monitorizarea atentă a Venezuelei, acuzând-o pe Rodríguez de persecuție și corupție. Jurnaliști arestați și presiune asupra presei Sindicatele din presă au raportat reținerea a 14 jurnaliști și lucrători media, majoritatea din presa internațională, unii fiind interogați ore întregi înainte de eliberare. O parte dintre arestări au avut loc în timpul învestirii Delcy Rodríguez ca președinte interimar în clădirea Adunării Naționale. Străzile din estul Caracasului, bastion al opoziției, au rămas aproape pustii, locuitorii afirmând că se tem să sărbătorească schimbarea de putere din cauza amenințărilor paramilitarilor.

Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Delcy Rodriguez, noul lider al Venezuelei, pe lista de sancțiuni a UE din 2018

Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și persoana desemnată de administrația americană să gestioneze noua relație bilaterală și tranziția politică, se află printre cele 69 de persoane sancționate de Uniunea Europeană. Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE Rodríguez este acuzată de acțiuni împotriva democrației și statului de drept, încălcări ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției politice Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Uniunea Europeană a impus primele sancțiuni împotriva Venezuelei în noiembrie 2017. Numele lui Delcy Rodríguez a fost adăugat în iunie 2018 pe lista persoanelor vizate. Ce presupun sancțiunile europene împotriva oficialilor venezueleni În prezent, sancțiunile UE vizează 69 de persoane, majoritatea oficiali de rang înalt apropiați de Nicolas Maduro. Măsurile includ: înghețarea activelor interdicția de a primi fonduri sau resurse economice interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene La 15 decembrie, miniștrii de externe ai statelor UE au decis prelungirea sancțiunilor până la 10 ianuarie 2027, în contextul crizei politice prelungite din Venezuela. Alți oficiali venezueleni incluși pe lista de sancțiuni Pe lângă Delcy Rodríguez, pe lista UE se mai regăsesc: Diosdado Cabello – ministrul de interne Tibisay Lucena Ramirez – fosta președintă a Consiliului Național Electoral (decedată între timp) Antonio José Benavides Torres – fost comandant al Gărzii Naționale Bolivariene Maikel José Moreno Pérez – fost președinte al Curții Supreme Tarek William Saab Halab – procuror general De ce a decis UE sancțiuni împotriva Venezuelei Potrivit Consiliului UE, sancțiunile sunt răspuns la subminarea democrației și a statului de drept a încălcări repetate ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției democratice. De asemenea, vizează și nereguli legate de alegerile prezidențiale din 28 iulie 2024. Bruxellesul subliniază că scopul măsurilor restrictive este: „sprijinirea unei soluții negociate și democratice la criza din Venezuela”. Recursurile depuse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene La 14 iulie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins recursul depus de Delcy Rodríguez împotriva sancțiunilor din 2018, confirmând responsabilitatea sa pentru subminarea democrației și a statului de drept. Instanța de la Luxemburg a respins și recursurile altor zece persoane apropiate regimului Maduro, printre care și Diosdado Cabello. Singura excepție a fost Maikel Moreno, fostul președinte al Curții Supreme. CJUE a decis că includerea lui pe lista de sancțiuni nu fusese suficient fundamentată.

România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

Între 2015 și 2025, Venezuela apare constant în rapoartele europene ca una dintre principalele țări de plecare pentru cocaina care ajunge în Europa, alături de Columbia, Brazilia și Ecuador. Datele nu spun întotdeauna exact cât din cocaina unei anumite țări europene vine din Venezuela, dar arată clar rute maritime și aeriene care leagă porturi și nave venezuelene de principalele hub-uri europene. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Există indicii clare și cazuri documentate (2015–2025) că țări din UE primesc cocaină pe rute care trec prin Venezuela – fie direct (nave sub pavilion venezuelean sau plecate din porturi venezuelene), fie prin rute regionale (Caraibe, Africa de Vest, teritorii olandeze din Caraibe). Venezuela, ca rută către Europa Europol și agenția UE pentru droguri (EUDA/EMCDDA) notează că cocaina este traficată spre Europa atât pe mare, cât și pe calea aerului, în principal via Columbia, Brazilia și Venezuela, cu nave care pleacă din porturi din aceste țări și ajung în porturi europene, în special în Belgia, Olanda, Spania și Portugalia (Europol, EUDA). Un document al EUDA despre traficul de cocaină către Europa arată că „ruta venezueleană” a crescut puternic începând cu anii 2000 și rămâne importantă pentru livrările spre porturi europene. UNODC și Europol indică faptul că principalele porturi de intrare în UE pentru cocaină sunt: Belgia (Anvers) Țările de Jos (Rotterdam) Spania (diverse porturi, inclusiv Galicia, Andaluzia) Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia ca puncte semnificative. Rapoartele arată că o parte din fluxurile care alimentează aceste porturi pornesc din Venezuela sau de pe nave sub pavilion venezuelean. Spania Spania este unul dintre cele mai bine documentate cazuri de cocaină ajunsă via Venezuela. În mai 2017, autoritățile spaniole, împreună cu Portugalia, SUA (DEA) și UK, au interceptat nava de pescuit venezueleană Ali Primera la sud-vest de Insulele Canare, găsind aprox. 2,4 tone de cocaină. Un comunicat al Copernicus detaliază că era vorba de o navă sub pavilion venezuelean, implicată într-o rută transatlantică spre Spania. În decembrie 2024, autoritățile spaniole au anunțat capturarea a 3,3 tone de cocaină la bordul unui vas de pescuit sub pavilion venezuelean la vest de Canare, într-o operațiune coordonată cu DEA și MAOC-N. Comunicatul oficial al Agenției Fiscale (Spania) precizează că vasul plecase de pe coasta sud-americană și se îndrepta către Spania. Alte operațiuni ale MAOC-N (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics) notează în mod repetat interceptarea de nave venezuelene cu cocaină în Atlantic destinate pieței spaniole. În plus, rapoarte Europol și analiza Global Initiative arată că Spania (în special Galicia, Andaluzia și Insulele Canare) rămâne o destinație cheie pentru cocaină care vine prin ruta Caraibe – Venezuela – Atlantic.  Portugalia Portugalia este hub atât de destinație, cât și de tranzit: UNODC descrie „ruta nordică” a cocainei din Atlantic: din Caraibe și coastele nordice ale Americii de Sud (inclusiv Venezuela), către Azore, Portugalia și Spania. Rapoartele EUDA menționează explicit că nave care pleacă din Brazilia, Ecuador și Venezuela transportă cocaină spre Europa, iar Portugalia este printre primele țări de intrare (porturi atlantice și Azore). În ultimii ani, Portugalia a interceptat și narco-submarine în Atlantic, cu echipaje inclusiv venezuelene, destinate „Peninsulei Iberice” (adică Portugalia și Spania). Chiar dacă nu toate aceste cazuri sunt exclusiv legate de Venezuela ca port de plecare, ele arată implicarea cetățenilor venezueleni în transportul cocainei spre Portugalia. Țările de Jos (Olanda) – inclusiv teritoriile olandeze din Caraibe Olanda apare în două planuri: Rotterdam, ca port european major, și Aruba/Curaçao, ca teritorii olandeze în Caraibe. Un studiu al CSIS privind fluxurile transatlantice arată că „transporturi de cocaină din Venezuela intră în teritorii olandeze cu bărci rapide”, profitând de distanța foarte mică dintre coasta Venezuelei și Aruba/Curaçao. Aceste teritorii sunt folosite apoi ca platforme pentru a trimite cocaina către porturi din Europa (în special Rotterdam și Anvers). Europol, EMCDDA și poliția olandeză consideră Rotterdam unul dintre cele mai importante porturi de intrare pentru cocaină în Europa, cu o parte din încărcături provenind din fluxuri maritime care includ Venezuela ca țară de plecare sau punct de transbord. Belgia Belgia (în special portul Anvers) este probabil cel mai important hub pentru cocaina sud-americană în Europa. Europol și EUDA menționează Anvers ca principal port de intrare, cu zeci de tone de cocaină confiscate anual. Fluxurile provin în principal din Columbia, Brazilia, Ecuador – dar și din rute care trec prin Venezuela, conform analizelor asupra rutelor maritime (care combină încărcăturile pe mai multe segmente). Un studiu al CSIS menționează explicit că portul Anvers primește cantități masive de cocaină din Atlantic, în contextul în care o parte din aceste fluxuri pleacă din Venezuela sau trec prin teritoriile olandeze din Caraibe, aflate la câteva zeci de kilometri de coasta venezueleană. Guardian, în 2024, rezuma situația spunând că rutele de trafic includ „porturi cheie în Ecuador, Venezuela și Africa de Vest”, iar cele mai mari cantități confiscate în Europa au loc la Anvers, Rotterdam și porturi spaniole. Franța Franța apare în primul rând prin rolul Marinei Naționale franceze în Atlantic și prin porturile de pe coasta atlantică și mediteraneană. MAOC-N și comunicatele despre fregata franceză GERMINAL descriu interceptări de nave sub pavilion venezuelean cu câteva tone de cocaină în Atlantic, în zone de responsabilitate franceză, destinate piețelor europene (inclusiv Franța și alte state UE). Rapoarte Europol indică portul Le Havre ca unul dintre punctele de intrare pentru cocaină, în cadrul unui sistem de rute care include plecări din Venezuela (alături de alte state andine și Brazilia). Italia Italia este conectată la fluxurile de cocaină prin porturi precum Gioia Tauro și prin rețele europene de criminalitate (de ex. ‘Ndrangheta): Analize Europol/Global Initiative evidențiază Italia ca destinație importantă pentru cocaină din America de Sud, cu nave container sau nave comerciale care îmbină încărcături provenite din mai multe porturi de plecare – inclusiv Venezuela, conform rutelor descrise în rapoartele EUDA și UNODC. Deși multe cazuri individuale mediatizate (ex. capturile de peste 4 t de cocaină din 2022) indică explicit legături cu Columbia sau Ecuador, studiile de rute (EUDA, 2016–2022) includ Venezuela ca punct de plecare pentru nave care ajung ulterior în porturi italiene.  Germania Portul Hamburg este menționat de Europol ca unul dintre „alte porturi cheie” de intrare a cocainei, după Rotterdam și Anvers. Traficul de aici este alimentat de aceleași lanțuri logistice maritime în care Venezuela apare ca țară de plecare sau de transbord alături de Brazilia și Ecuador. Regatul Unit Regatul Unit este o piață importantă: datele compilate de Guardian (în articolul menționat anterior), pe baza EMCDDA și Europol, indică peste 37 de tone de cocaină confiscate în UK (2022–23), cu rute principale care folosesc porturi din Ecuador, Venezuela și Africa de Vest pentru livrări pe mare către porturi europene, inclusiv cele britanice. Chiar dacă legătura directă „Venezuela – port britanic X” nu e întotdeauna menționată în comunicate, analiza de ansamblu a rutelor arată că o parte din cocaina care ajunge în UK este transportată în lanțuri logistice în care Venezuela este unul dintre punctele inițiale. Grecia Grecia apare în comunicate și știri prin cazul unei nave cu cocaină „din Venezuela către Europa” interceptată și cu arestări în portul Pireu, indicând că Grecia a fost punct de intrare pentru o încărcătură plecată din Venezuela.  Alte cazuri recente arată că Pireu și Salonic sunt folosite pentru cocaină din America Latină, iar analizele despre rute regionale (inclusiv cele care trec prin Venezuela) sugerează că Grecia e parte a aceleiași rețele care leagă porturile sud-americane de Europa. Cum trebuie citite datele Nu toate capturile spun clar „a plecat din Venezuela” – de multe ori vorbim de fluxuri combinate (marfă încărcată în mai multe porturi, schimb de nave în Atlantic, treceri prin Africa de Vest sau Caraibe). Totuși, rapoartele oficiale (EUDA, Europol, UNODC, CSIS, MAOC-N) sunt consecvente: Venezuela este unul dintre principalele puncte de plecare ale cocainei care ajunge în Europa; Spania, Portugalia, Belgia, Țările de Jos sunt hub-uri majore de intrare; alte țări precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Regatul Unit sunt alimentate din aceleași fluxuri logistice, pe rute în care Venezuela joacă un rol important, direct sau prin proximitatea sa (Caraibe/teritorii olandeze, Africa de Vest). România și Bulgaria, noduri secundare de tranzit de cocaină Între 2015 și 2025, atât România, cât și Bulgaria apar în analizele europene ca puncte de tranzit pentru cocaina din America de Sud, inclusiv din fluxuri în care Venezuela este una dintre țările de plecare către Europa. Sursele oficiale nu precizează, la fiecare captură din România sau Bulgaria, că „această încărcătură a trecut prin Venezuela”, dar există date destul de clare despre: rolul Venezuelei ca țară de plecare sau tranzit pentru cocaina destinată Europei; rolul României și al Bulgariei ca noduri secundare de tranzit pe ruta Mării Negre/Balcani pentru cocaina latino-americană.  România: cocaină sud-americană în tranzit spre vestul Europei România este considerată în principal țară de tranzit, nu piață principală, pentru cocaina care ajunge în UE prin Marea Neagră și prin ruta balcanică. Capturi relevante (2015–2025) 2016 – Portul Constanța (record istoric) Poliția română a confiscat aprox. 2,3–2,5 tone de cocaină ascunse în containere cu banane, în portul Constanța. Reuters și Associated Press notează că drogurile proveneau din Columbia și alte părți din America de Sud și erau destinate piețelor din vestul Europei, România fiind doar țară de tranzit.  2019 – „cocaina din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre” DIICOT și poliția română au recuperat peste o tonă de cocaină dintr-o barcă răsturnată în zona Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), plus pachete aduse la mal de valuri de-a lungul litoralului (în total aprox. 1,5–1,8 tone, conform relatărilor de presă). Presă internațională (Xinhua, Euronews) notează că drogurile proveneau din America de Sud, iar România era folosită ca traseu de tranzit către UE. DIICOT și PF, cazuri mărunte Totuși, în afară de cele două cazuri cu cantități mari de cocaină, DIICOT menționează doar patru cazuri cu cantități mici de cocaină din Venezuela (între 2012 și 2015), iar Poliția de Frontieră - un singur caz, din 2007. Mai mult, dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” a instanței și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016. Nu este irelevant de menționat că drogurile se aflau la doar câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR, în mod convenabil a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Sensul cocainei: Bulgaria - România - Ungaria - vestul Europei Analizele de politică publică privind traficul de cocaină în UE subliniază că porturile de la Marea Neagră – Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) sunt folosite ocazional ca puncte de intrare pentru cocaină din America de Sud, destinată ulterior vestului și centrului Europei. Un studiu al Center for the Study of Democracy (CSD) arată explicit că: cocaina ajunge la porturile de la Marea Neagră (Constanța, Varna, Burgas) via transbordări din America de Sud; din Bulgaria, cocaina tranzitează România și Ungaria pe cale rutieră spre Europa Centrală și de Vest (camioane, mașini), cu sprijinul rețelelor de crimă organizată din zonă.  Bulgaria: Burgas, Varna și rolul de nod pe ruta balcanică Bulgaria este, la rândul ei, descrisă în rapoartele internaționale drept punct de tranzit pentru cocaină din America Latină, aflată pe traseu către vestul Europei. Rutele includ atât porturile de la Marea Neagră, cât și frontierele terestre. Capturi relevante (2015–2025) 2019 – cocaină în largul Mării Negre (zona Shabla) Autoritățile bulgare au recuperat aprox. 169–200 kg de cocaină din mare, în apropiere de Shabla, la mică distanță de granița cu România. Drogurile sunt corelate cu aceeași rețea responsabilă de transportul interceptat în Delta Dunării (România). 2019–2024 – cocaină în banane și containere la Burgas: Mai multe operațiuni la portul Burgas au descoperit cocaină ascunsă în containere cu banane sau în compartimentele tehnice ale navelor: *2019: ~75 kg cocaină într-un transport de banane sosit din Ecuador. *2024: ~170 kg cocaină, tot într-un transport de banane din Ecuador, considerată cea mai mare captură din portul Burgas la acel moment. 2024–2025 – nave de marfă din America Latină *Decembrie 2024: ~190 kg cocaină ascunsă în conductele unei nave de marfă venite din Peru, în portul Burgas. *Martie 2025: peste 40 kg cocaină descoperite într-un container în Burgas, autoritățile bulgare subliniind din nou rolul țării ca roută de tranzit pentru cocaină din America Latină spre vestul Europei. Atât rapoartele UNODC, cât și cele ale Europol descriu Bulgaria ca parte a „rutei balcanice maritime și terestre”: cocaina ajunge în porturi (Burgas, Varna), apoi este transportată prin Bulgaria spre România, Grecia, Turcia și mai departe către piețele mari din vestul Europei.  Legătura cu Venezuela: cum se înscriu România și Bulgaria în tabloul european La nivel european, datele agregate ale EUDA (fostă EMCDDA) și Europol arată că, în 2020, Venezuela apare între țările din emisfera americană de unde au plecat transporturi de cocaină destinate Europei. Într-o analiză a traficului de cocaină către UE, instituția notează că: majoritatea cocainei ajunge în UE pe mare, în containere; principalele puncte de plecare sunt Brazilia, Ecuador, Columbia, dar în lista țărilor de „departure” pentru transporturi cu destinație Europa apar și Venezuela (circa cinci tone pentru 2020), alături de alte state latino-americane. Aceleași analize arată că: Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos sunt hub-urile principale de intrare pentru cocaină în UE; Marea Neagră și Balcanii (inclusiv România și Bulgaria) sunt zone de diversificare a rutelor, unde apar capturi în porturile Constanța, Varna, Burgas și în puncte de frontieră terestre. În practică, lanțul poate arăta astfel: cocaina este produsă în Colombia/Peru/Bolivia; o parte este transportată în porturi sau zone de coastă din Venezuela, de unde pleacă transporturi maritime spre Europa (direct sau via Caraibe/Africa de Vest);  încărcătura ajunge în mari porturi UE (Spania, Belgia, Olanda, Portugalia), unde o parte este descărcată, iar restul este retrimis sau redistribuit prin alte porturi sau pe cale rutieră; segmente ale acestui flux ajung apoi în România și Bulgaria, fie ca tranzit spre vestul Europei, fie ca transfer secundar prin Marea Neagră și ruta balcanică (conform studiilor CSD și SELEC). 

Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine...” Foto: Facebook
Politică

Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine...”

Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine în Europa de Vest, poate în Europa de Est, înainte ca soarele să răsară", a declarat fostul candidat la prezidențiale în fața sediului Poliției din Buftea. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Sâmbătă, președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și soția sa au fost capturați de forțe americane și scoși din țară. Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine...” „Azi Venezuela, mâine Europa de Vest, de Est, înainte ca soarele să răsară. Cert este așa: în țara noastră, din banii românilor, ei cheltuiesc miliarde pe armament, pe un război care nu este și nu trebuie să fie al nostru, iar pe data de 23 decembrie anul trecut, în plină austeritate impusă, s-a decis să se trimită 50 de milioane de euro în afara granițelor, pentru Ucraina. Vedeți, cu 50 de milioane de euro se puteau sprijini oameni în această țară, copiii săraci, orfanii, suferinzii acestei țări”, a perorat Georgescu.  El a sugerat că a anticipat intervenția americană în Venezuela.  „Vedeți, acum 6 luni, la o emisiune cu Țuțea și Cristoiu, am spus că SUA se vor întoarce la doctrina Monroe și azi se confirmă asta prin documentul emis de Casa Albă și prin ceea ce s-a întâmplat în Venezuela zilele trecute, pentru că Trump — nu s-a știut asta — este un om de acțiune și care nu admite furtul de alegeri și ca o țară să fie confiscată de mafie și de rețeaua globalistă. Sigur, în plus, Caracas însemna centrul de mafie a drogurilor, dar teza principală o reprezintă furtul de alegeri și rețeaua globalistă care a acaparat o țară”, a susținut fostul candidat suveranist la prezidențiale, citat de Realitatea TV. 

Ofițeri cubanezi, uciși în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Măcel la capturarea lui Maduro: 32 de ofițeri cubanezi au fost uciși

Treizeci și doi de membri ai forțelor de securitate cubaneze au fost uciși în timpul atacurilor militare americane asupra Venezuelei, a anunțat duminică guvernul cubanez. Potrivit unui comunicat difuzat la televiziunea națională, „din cauza atacului criminal comis de guvernul Statelor Unite împotriva Republicii Bolivariene a Venezuelei, 32 de cubanezi și-au pierdut viața în lupte”. Cine erau militarii cubanezi uciși în Venezuela Autoritățile de la Havana au precizat că soldații uciși erau membri ai Forțelor Armate Revoluționare ale Cubei sau ai Ministerului de Interne. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Ei desfășurau misiuni în Venezuela „la cererea organismelor omoloage” din această țară aliată. În comunicat se subliniază că militarii „și-au îndeplinit datoria cu demnitate și eroism”, pierzându-și viața „după o rezistență aprigă, în luptă directă împotriva atacatorilor sau în urma bombardării instalațiilor”. Capturarea lui Maduro în timpul operațiunii militare Atacurile americane asupra unor ținte din Venezuela au avut loc sâmbătă dimineața și au dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro și a partenerei sale, Cilia Flores, care au fost scoși din țară. Maduro se află în prezent într-un centru de detenție din New York, unde urmează să fie judecat pentru acuzații precum conspirație la comiterea de narcoterorism și conspirație la importul de cocaină. Doliu național decretat în Cuba Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a decretat două zile de doliu național în memoria militarilor căzuți. Acesta a transmis un mesaj omagial, afirmând că „onoare și glorie bravilor combatanți cubanezi care au murit înfruntând teroriști în uniformă imperială”. Reacția lui Donald Trump Întrebat dacă Cuba ar putea fi următoarea țintă militară după operațiunea din Caracas, președintele american Donald Trump a comentat pierderile cubaneze. El a afirmat că „mulți cubanezi au fost uciși ieri încercând să-l protejeze pe Maduro”, precizând că „au fost mulți morți de partea cealaltă, niciunul de partea noastră”. Marco Rubio: regimul cubanez, „o problemă uriașă” Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu dorește să speculeze cu privire la „pașii viitori”, dar a numit guvernul Cubei „o problemă uriașă”. Rubio, politician de origine cubaneză, insistă de mult timp pentru o politică dură a Washingtonului față de Havana. Cuba și Venezuela, alianță strânsă de peste două decenii Relațiile dintre Cuba și Venezuela sunt strânse încă din anii 1990, odată cu venirea la putere a lui Hugo Chávez. Venezuela este principalul furnizor de petrol al Cubei, în schimbul personalului medical și al altor forme de cooperare. În paralel, Cuba traversează o criză economică severă, marcată de penurie de combustibil, lipsă de valută, întreruperi frecvente de energie electrică și prăbușirea turismului. Criza este agravată de sancțiunile americane și de slăbiciunile economiei centralizate. Trump: Cuba este „pe cale să se prăbușească” Donald Trump a declarat că economia Cubei este „distrusă” și că pierderea petrolului venezuelean va agrava situația. „Cuba pare că este pe cale să se prăbușească. Nu știu cum vor putea să se mențină; nu au venituri”, a spus președintele SUA. El a mai adăugat că mulți cubanez-americani „vor fi foarte mulțumiți” de acțiunile Washingtonului. Este posibilă o operațiune militară americană în Cuba? În pofida tensiunilor, Trump a afirmat că o operațiune militară în Cuba, similară celei din Venezuela, nu ar fi necesară „având în vedere situația economică gravă” a insulei. „Nu cred că avem nevoie de vreo acțiune”, a declarat liderul american.

Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic

În nordul Venezuelei, la câțiva kilometri de țărmul Mării Caraibelor, se află o bază aeriană militară despre care locuitorii vorbesc doar în șoaptă. Nu figurează în pliante turistice, nu apare în comunicatele guvernamentale, dar avioanele care decolează de pe pista ei nu transportă nici soldați, nici echipamente. „Nocturnele”, cum le numesc localnicii, sunt încărcate cu un alt tip de marfă: pachete marcate cu capace negre, sigilate, care ascund sute de kilograme de cocaină. „Știm când pleacă”, spune un fost angajat al aeroportului. „Nu există controale. Militarii ridică bariera, iar avionul dispare în întuneric.” Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Acesta nu este un zvon izolat. Este o piesă dintr-un puzzle imens, documentat în ultimii ani de procurori americani, de Europol, de UNODC și de o rețea globală de jurnaliști de investigație. Piesa centrală a puzzle-ului are un nume devenit simbol: Cartel de los Soles. Un cartel fără față, dar cu uniformă În actele de acuzare ale Departamentului de Justiție al SUA apare o descriere care, la prima vedere, pare desprinsă din ficțiune: un cartel condus nu de traficanți, ci de generali. „Los Soles” nu sunt un cartel în sensul tradițional. Nu au un lider unic și nici nu operează pe străzi. Ei poartă uniforme, insigne, trese. Conduc convoaie, nu în mod clandestin, ci în mod oficial. Vehicule militare, bărci ale gărzii de coastă, chiar și avioane ale forțelor aeriene au fost, potrivit procurorilor americani, implicate în transporturi de cocaină. Un investigator venezuelean refugiat în Columbia îl descrie astfel: „Dacă într-un cartel tradițional ai nevoie să cumperi polițiști, în Venezuela nu trebuie să cumperi nimic. Poliția, armata și serviciile sunt cartelul. De aceea este mai greu de spart decât orice organizație criminală cunoscută în America Latină.” Cum s-a născut sistemul Originile narco-statului nu pot fi înțelese fără Hugo Chávez. Președintele a venit la putere pe valul unei retorici anti-corupție, dar și-a consolidat controlul prin militarizarea politicii. Armata a primit acces la posturi-cheie în guvern, la companii de stat, la infrastructură. A fost o strategie politică, dar a creat și oportunitatea perfectă pentru capturarea instituțiilor. Chávez a expulzat DEA din Venezuela Ruptura decisivă a avut loc în 2005, când Chávez a expulzat DEA (agenția americană anti-drog) din Venezuela.  De atunci, rutele de trafic s-au mutat aproape integral pe teritoriul venezuelean, protejate de instituții care nu mai răspundeau nimănui. Potrivit Insight Crime, colaborarea dintre oficiali venezueleni și FARC – gruparea columbiană implicată în producția de cocaină – a început chiar înainte de această ruptură, dar s-a intensificat după plecarea agenților americani. În același timp, cartelurile mexicane au văzut în Venezuela un hub ideal: relativ stabil politic, cu porturi mari și cu o armată dispusă să închidă ochii – sau să participe direct. Anatomia transportului perfect Un raport Europol descrie o nouă eră în traficul de cocaină către Europa: cantități istorice ajung în porturile din Belgia, Olanda și Spania, iar o parte semnificativă provine din Venezuela. Metoda este simplă și uluitor de eficientă: cocaina pleacă din Columbia către depozite temporare din Zulia, Apure sau Falcón; armata preia transportul, îl mută în porturi militare sau comerciale; containerele sunt protejate de escortă; odată pe mare, transporturile sunt redirecționate către Caraibe, Africa de Vest sau Europa; în altă variantă, avioane mici zboară către Honduras, Guatemala sau Mexic. „Dacă pleacă din Venezuela, atunci acel transport este garantat”, afirmă un agent antidrog spaniol, care adaugă: „Acolo nu există risc. Riscul apare abia când ajunge în Europa.” Porturile europene confirmă. Antwerp și Rotterdam au confiscat în ultimii ani cantități-record, dar oficialii admit că acestea reprezintă doar o fracțiune din fluxul real. Cazul care a făcut totul vizibil: „narco-nepoții” În 2015, opinia publică americană a aflat un detaliu care, deși simbolic, a rupt iluzia de negare a regimului Maduro. Efraín Antonio Campo Flores și Franqui Francisco Flores de Freitas, nepoții soției lui Maduro, Cilia Flores, au fost arestați în Haiti după o operațiune DEA sub acoperire. Aveau pașapoarte diplomatice. Aveau protecția securității venezuelene. Și transportau peste 800 kg de cocaină. Înregistrările prezentate în instanță îi arată negociind nu doar cantitatea, ci și garanțiile militare pentru transport. Verdictul din 2017 – condamnare pentru trafic internațional – a fost o validare juridică a ceea ce analiștii spuneau deja: traficul nu este un fenomen periferic în Venezuela, ci unul central, coordonat la vârful statului. Exportul de violență: Tren de Aragua Dacă Cartel de los Soles este creierul economic, Tren de Aragua este brațul brutal. Grupare născută în închisorile venezuelene, s-a extins în Peru, Chile, Ecuador și coloniile de migranți. Răpiri, execuții, extorcări – palmaresul său depășește granițele Venezuelei. În 2024, răpirea și uciderea ofițerului venezuelean Ronald Ojeda la Santiago de Chile a fost descrisă de presa locală drept „momentul de trezire” al autorităților. Investigatorii chilieni au stabilit legături între executanți – membri ai Tren de Aragua – și persoane conectate la aparatul de securitate al lui Maduro. „Venezuela nu mai exportă petrol”, spune un jurnalist chilian. „Exportă criminalitate organizată.” Ce se întâmplă când un stat devine infrastructura crimei Statele tradiționale luptă împotriva cartelurilor. În Venezuela, instituțiile oferă protecție și acces. Rezultatul este o simbioză care face sistemul aproape imposibil de destructurat. UNODC avertizează că rutele sud-americane sunt în continuă expansiune, iar Venezuela este menționată sistematic ca nod central. În SUA, DEA descrie Venezuela drept „coridor strategic pentru cartelurile mexicane”. În Europa, autoritățile portuare admit că nu pot controla fluxurile actuale. „Dacă vrei să înțelegi de ce orașe ca Antwerp sau Rotterdam sunt sub presiune, trebuie să privești spre Venezuela”, explică un oficial belgian. Petrolul – mitul comod Timp de ani de zile, discuția internațională despre Venezuela a fost dominată de ideea că miza geopolitică este petrolul. Realitatea economică dezminte acest narativ. Producția petrolieră venezueleană s-a prăbușit. Rafinăriile nu pot procesa țițeiul greu. Investițiile au dispărut. În schimb, cocaina a devenit o sursă rapidă de finanțare.Este lichidă, mobilă, scalabilă – și protejată de stat. „Nu petrolul îi ține la putere”, spune un fost diplomat venezuelean. „Ci traficul. De acolo vine lichiditatea. De acolo vine loialitatea armatei. Aici trebuie să căutați răspunsurile.” Un stat cu două fețe: o țară în colaps și un regim prosper Pentru populație, criza este profundă: pene de curent, lipsa medicamentelor, exod masiv. Dar pentru elitele politico-militare, sistemul funcționează. Crima organizată nu doar că supraviețuiește în Venezuela – prosperă la adăpostul unei guvernări care o tolerează sau chiar o coordonează. „Acolo unde statul se destramă, apare criminalitatea. În Venezuela, statul nu s-a destrămat: a fost reconstruit pentru a servi criminalității”, spune CSIS. Aceasta este definiția unui narco-stat.

Intervenția SUA în Venezuela, criticată de Consiliul Europei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Atacul SUA în Venezuela, mari semne de întrebare privind dreptul internaţional (Consiliul Europei)

Intervenția Statelor Unite în Venezuela ridică „mari semne de întrebare cu privire la dreptul internațional”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Acesta a avertizat, de asemenea, asupra riscului apariției unor „standarde duble” în evaluarea situației. Consiliul Europei invocă principiile Cartei ONU Într-un comunicat oficial, Alain Berset subliniază că orice recurgere la forță pe teritoriul unui alt stat pune sub semnul întrebării principiile fundamentale ale dreptului internațional. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” El a făcut referire la Carta Națiunilor Unite, care garantează suveranitatea, integritatea teritorială și principiul neamestecului în treburile interne ale altor state. Capturarea lui Nicolas Maduro amplifică polarizarea globală După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, Berset a avertizat că riscul polarizării este în creștere. Această polarizare se manifestă atât în Venezuela, cât și la nivel regional și global, între actorii care condamnă intervenția ca încălcare gravă a dreptului internațional și cei care o consideră justificată. Potrivit acestuia, aceste fracturi slăbesc fundamentele securității internaționale. Avertisment privind „standarde duble” în schimbările de regim Secretarul general al Consiliului Europei a atras atenția că, atunci când se discută despre schimbări de regim sau influență străină, standardele duble sunt aplicate prea des. În opinia sa, deciziile sunt adesea motivate de interese strategice sau proximități ideologice, nu de principii juridice universale și constante. „Dreptul internațional este universal” Alain Berset a insistat că dreptul internațional are valoare numai dacă este aplicat universal. O lume guvernată de excepții, de reguli diferite sau de sfere de influență concurente devine, a spus el, o lume mai periculoasă. Apel la tranziție pașnică și democratică în Venezuela În contextul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a anunțat intenția SUA de a „conduce” tranziția politică din Venezuela, Berset a făcut apel la o tranziție pașnică și democratică. El a subliniat că aceasta trebuie să respecte voința poporului venezuelean și principiile dreptului internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră