vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vară

6 articole
Eveniment

Zece cărți care explică lumea în care trăim – recomandări pentru vara 2025

10 cărți, recomandări pentru vara 2025. Când lumea pare din ce în ce mai greu de înțeles, crizele se suprapun, iar prezentul curge cu o viteză greu de digerat, lectura rămâne una dintre puținele forme de încetinire care nu înseamnă evadare, ci înțelegere. 10 cărți, recomandări pentru vara 2025 Pentru cei care nu vor doar să consume știri, ci să înțeleagă mecanismele lumii actuale, în profunzime, am selecționat zece cărți, eseuri, romane, analize istorice sau filosofice. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Sunt lecturi esențiale care, deși nu oferă soluții facile, ne ajută să ne orientăm mai bine în realitatea în care trăim. 1. „Cum mor democrațiile” – Steven Levitsky & Daniel Ziblatt (Ed. Viking Books, 2019) Un volum cu valabilitate universală: democrațiile mor rareori prin lovituri de stat. Mai degrabă, democrația dispare prin erodarea lentă a normelor și instituțiilor. Exemplele din Venezuela, Turcia sau Ungaria sunt oglindite, fără menajamente, în propriile noastre fragilități democratice. 2. „Revolta maselor” – José Ortega y Gasset (Ed. Humanitas, 2002) Scrisă în 1930, dar mai actuală ca niciodată. Ortega descrie ascensiunea „omului-masă”, care respinge ideea de expertiză și preia spațiul public. Un portret dureros de familiar într-o epocă dominată de zgomot, nu de sens. Un clasic redescoperit care explică tăcerile elitelor. 3. „Ordinea timpului” – Carlo Rovelli (Ed.Humanitas, 2019) O carte despre timp, dar mai ales despre percepția noastră asupra lui. Rovelli, fizician și filosof, explică de ce trecutul, prezentul și viitorul nu sunt atât de clare pe cât credem. O invitație elegantă la reflecție, perfectă pentru o vară contemplativă. 4. „Omul recent” – H.-R. Patapievici (Ed. Humanitas, 2020) Un eseu controversat, dar necesar. Patapievici analizează disoluția reperelor culturale și morale în modernitate. Un text care poate irita sau încânta, dar care nu lasă cititorul indiferent. O provocare intelectuală despre sensul libertății. 5. „Sapiens” – Yuval Noah Harari (Ed. Polirom, 2017) Un best-seller mondial care reușește performanța rară de a fi și popular, și profund. Harari urmărește firul istoriei umanității, punând întrebări incomode despre progres, mituri și evoluția morală a speciei noastre. 6. „Copiii lui Himmler”, Caroline De Mulder (Ed. Nemira, 2025) O incursiune tulburătoare în programul nazist Lebensborn și în viețile copiilor concepuți pentru a „purifica” rasa. O meditație despre vină, identitate și responsabilitatea istoriei. O lecție dureroasă despre ceea ce lăsăm în urmă. 7. „Societatea oboselii” – Byung-Chul Han (Ed. Contrasens, 2024) Filosoful coreean analizează efectele culturii oboselii absolute. Într-o lume în care totul se cere vizibil, Han apără intimitatea ca ultim refugiu al libertății. O reflecție scurtă, dar incisivă, despre control și expunere. 8. „Minunata lume nouă” – Aldous Huxley (Ed. Polirom, 2011) Distopia lui Huxley a fost scrisă în 1932, dar pare că descrie fidel prezentul: o lume guvernată de plăcere, confort și conformism, în care libertatea a fost sacrificată de bunăvoie. O ficțiune care seamănă tot mai mult cu realitatea noastră cotidiană. 9. „Identitate” – Francis Fukuyama (Ed. Humanitas, 2022) După „Sfârșitul istoriei”, Fukuyama revine cu o analiză lucidă a conflictelor identitare. Gen, națiune, religie – totul devine teren de luptă. Cartea încearcă să distingă între nevoia legitimă de recunoaștere și ideologiile distructive care o instrumentalizează. O carte care nu oferă răspunsuri comode, ci întrebări incomode. 10. „Parfumul” – Patrick Süskind (Ed. Humanitas, 2006) Un roman despre parfumul uman, dar și despre singurătate, dorință de recunoaștere și cruzime. „Parfumul” nu este doar o poveste gotică, ci o metaforă despre ce se întâmplă atunci când omul pierde contactul cu propria umanitate.

10 cărți, recomandări pentru vara 2025 (sursa: Pexels/Pixabay)
TVA-ul rămâne neschimbat pe timpul verii (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Eveniment

TVA-ul rămâne neschimbat în această vară. Dominic Fritz cere încredere pentru reforme

TVA-ul rămâne neschimbat pe timpul verii. Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat sâmbătă că nu este prevăzută o majorare a cotei generale de TVA în această vară, în contextul discuțiilor privind programul de guvernare al noului executiv condus de Ilie Bolojan. TVA-ul rămâne neschimbat pe timpul verii Întrebat despre eventuale modificări fiscale, Dominic Fritz a precizat că subiectul va fi discutat la Cotroceni, dar a dat asigurări că TVA-ul general nu va crește în lunile următoare. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Totodată, a anunțat existența unei singure cote reduse de TVA și o reevaluare a situației financiare în luna octombrie. „Pot să vă confirm că în această vară nu va crește cota generală de TVA. Va exista o singură cotă redusă și în octombrie va trebui să reevaluăm cum stau finanțele acestei țări și ce decizii trebuie luate”, a spus liderul USR. Fără taxă pe tranzacțiile bancare Dominic Fritz a mai precizat că taxa pe tranzacțiile bancare nu se va regăsi printre măsurile fiscale pe care Guvernul intenționează să le adopte. Liderul USR a subliniat că partidul își asumă intrarea la guvernare cu seriozitate și responsabilitate, conștient de dificultățile economice și sociale cu care se confruntă România. Fritz a punctat că partidul va contribui la identificarea soluțiilor necesare în această perioadă complicată. „Pentru aceste soluții vrem să punem umărul”, a adăugat el. Diferențele ideologice și funcționarea coaliției Dominic Fritz a recunoscut că noul Guvern este format din partide cu viziuni diferite, dar și-a exprimat încrederea că liderii Ilie Bolojan și Nicușor Dan vor reuși să mențină coaliția funcțională. „Ne este clar că intrăm într-un Guvern care are viziuni diferite, dar suntem convinși că îndrumarea domnului președinte Nicușor Dan și hotărârea domnului Ilie Bolojan vor face această coaliție funcțională”, a declarat Fritz. În cadrul conferinței de presă, președintele USR a transmis un mesaj susținătorilor și cetățenilor români, cerând un avans de încredere pentru a demonstra că această criză poate fi transformată într-o oportunitate pentru reforme reale. Negocierile cu Sorin Grindeanu Întrebat de ce a acceptat să negocieze cu Sorin Grindeanu (PSD), în ciuda declarațiilor din trecut, Fritz a explicat că situația României s-a schimbat semnificativ. Dacă în 2017 lupta era axată pe corupție, acum pericolul extremismului – susținut sistematic de Rusia – impune o altă abordare. „Pericolul în care s-a aflat România la alegerile prezidențiale încă nu a trecut. Asta înseamnă că trebuie să ne punem la masă inclusiv cu adversari politici”, a explicat el. Fritz a încheiat subliniind că are încredere în premierul desemnat Ilie Bolojan și în președintele Nicușor Dan, considerați garanți ai reformelor necesare pentru România.

Temperaturi de vară, în majoritatea regiunilor (sursa: Pexels/zhang kaiyv)
Eveniment

A venit vara, în sfârșit: temperaturi de până la 35 de grade în mai toată țara

Temperaturi de vară, în majoritatea regiunilor. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă o săptămână marcată de căldură intensă, episoade caniculare izolate și instabilitate atmosferică. Temperaturile vor urca până la 35 de grade Celsius, dar vor alterna cu perioade de ploi torențiale, descărcări electrice și grindină. Temperaturi de vară, în majoritatea regiunilor În intervalul 16 iunie, ora 9:00 – 17 iunie, ora 9:00, vremea va deveni călduroasă, în special în sud-vestul țării. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Cerul va fi variabil, cu înnorări și averse slabe, în special după-amiaza la munte și noaptea în vest și nord-vest. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în Moldova, Dobrogea și vestul țării. Temperaturile maxime vor fi de 25 – 34°C. Cele minime: 5°C în depresiunile Carpaților Orientali, până la 20°C pe litoral și în Dealurile de Vest În București, cer variabil, mai mult senin dimineața și noaptea, cu vânt slab până la moderat. Maxima va fi în jur de 30°C, iar minima între 13 și 16°C. Caniculă în Oltenia și sudul Banatului Vremea se va menține călduroasă, local caniculară în sud-vest, sud și centrul țării. După-amiaza și seara, se vor înregistra averse, descărcări electrice și, izolat, grindină, în special în zonele montane, vest, nord-vest, centru și est. Temperaturi maxime: 25 – 35°C, temperaturi minime: 10 – 21°C. În București, maxime de 32 – 34°C, minime de 16 – 18°C. Posibile averse seara și noaptea, cer variabil și vânt slab până la moderat. 18–19 iunie: Căldură în sud-vest, instabilitate la munte Sud-vestul țării va resimți temperaturi ridicate, iar în sudul Olteniei sunt posibile episoade caniculare. Cerul va fi variabil, dar după-amiaza și seara vor apărea averse și descărcări electrice în zonele montane. Izolat, se vor înregistra grindină și cantități însemnate de apă. Temperaturi maxime: 26 – 34°C Temperaturi minime: 9 – 21°C În București, vreme călduroasă, cer variabil, vânt slab și moderat. Maxime de 30 – 32°C, minime de 17 – 19°C. 19–20 iunie: Caniculă extinsă în sud și vest, instabilitate seara Căldura se intensifică, cu maxime de până la 35°C în Oltenia și valori ridicate și în Banat și Muntenia. Seara și noaptea sunt așteptate averse și descărcări electrice, în special la munte, în nord-est și local în centru și sud. Temperaturile maxime: 28 – 35°C, cele minime: 9 – 21°C În București, maxime între 33 și 34°C, minime între 16 și 18°C. Posibilitate crescută de ploi și descărcări electrice spre seară. 20–23 iunie: Temperaturile scad spre valorile normale Începând cu 20 iunie, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de normele climatologice ale perioadei. Probabilitatea pentru instabilitate atmosferică va fi mai ridicată la munte, dar și pe arii restrânse în restul țării. În București, temperaturile vor scădea și aici, apropiindu-se de media sezonieră. După-amiaza sunt posibile ploi de scurtă durată și descărcări electrice.

Când se schimbă anvelopele de iarnă (sursa: Pexels/Ivan Kazlouski)
Eveniment

Nu vă grăbiți să treceți la anvelopele de vară, temperaturile nu sunt încă potrivite

Când se schimbă anvelopele de iarnă. Mulți conducători auto amână înlocuirea anvelopelor de iarnă, mai ales în perioadele cu dimineți reci și temperaturi ridicate în timpul zilei. Când se schimbă anvelopele de iarnă Totuși, utilizarea cauciucurilor de iarnă în sezonul cald accelerează uzura acestora și poate afecta grav siguranța rutieră. Citește și: Un tren al CFR Călători a parcurs o rută de 208 km în 7 ore și 23 de minute Pe asfaltul încins, anvelopele de iarnă pierd din aderență și măresc semnificativ distanța de frânare. De asemenea, crește consumul de combustibil al vehiculului. Un expert explică momentul optim pentru trecerea la anvelopele de vară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Verile vor deveni insuportabile în România (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Mediu

Verile vor deveni insuportabile în România

Verile vor deveni insuportabile în România. Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, afectând tot mai multe regiuni. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe mari precum București și Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Creșterea temperaturii globale Criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială, conform datelor din 2023. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând o direcție alarmantă pentru climatul global și impactul său asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări, cu intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor valuri au crescut, mai ales în sud-vestul și estul țării, unde prelungirile au depășit 25-30 de zile. Verile vor deveni insuportabile în România Pe lângă valurile de căldură, seceta a devenit o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, afectând profund ecosistemele și producția agricolă. Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit mai frecvente în România. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, mai ales în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Insule de căldură urbană Procesul de urbanizare agravează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale, un fenomen cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană. Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele rurale pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. În acest context, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ zonele urbane, iar adaptarea devine esențială prin politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Necesitatea reducerii emisiilor Raportul subliniază necesitatea anticipării schimbărilor climatice prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și la intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Tranziția energetică a României Politicile climatice devin tot mai importante în contextul schimbărilor climatice accelerate. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei strategii integrate. Tranziția energetică a țării se bazează pe planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare, precum și pe electrificarea economiei. Ce cred oamenii Percepțiile publicului român față de schimbările climatice sunt mixte. Deși acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, în timp ce preocupările economice rămân dominante. Raportul "Starea Climei - România 2024" prezintă date și proiecții climatice actualizate, analizează fenomenele meteorologice extreme și oferă o imagine clară asupra evoluției politicilor de climă, mediu și energie în România.

Iernile europene, blânde, iar verile, caniculare (sursa: Facebook/Copernicus ECMWF)
Mediu

Iernile europene, blânde, iar verile, caniculare

Iernile europene, blânde, iar verile, caniculare. Europa a început anul 2023 cu un val de căldură foarte neobişnuit şi a înregistrat deja sute de recorduri de temperatură pentru această perioadă, ceea ce ilustrează un fenomen din ce în ce mai frecvent şi mai persistent, atât vara cât şi iarna, ca urmare a încălzirii climei. Iernile europene, blânde, iar verile, caniculare După perioadele caniculare din timpul verii combinate cu secete istorice, zăpada este încă foarte rară pe pârtiile de schi din Alpi şi Pirinei, în timp ce mai multe regiuni de pe continent au cunoscut în preajma Anului Nou temperaturi de peste 20 de grade Celsius, până în Europa centrală.Pentru a afla mai multe informaţii despre această căldură hibernală "extremă", AFP a apelat la Freja Vamborg, om de ştiinţă în cadrul Serviciului european pentru schimbări climatice Copernicus (C3S). Care este cauza acestor temperaturi ridicate? "La 1 ianuarie, un puternic flux de aer a sosit din sud-vest şi a adus aer mai cald în nord, care a pătruns în mod neobişnuit mai departe către Europa de Est, ajungând chiar până în Belarus. O acoperire minimală de zăpadă a fost, probabil, un alt factor determinant", a spus Vamborg. "Circulaţia maselor de aer într-o anumită situaţie meteorologică şi schimbările climatice nu sunt două lucruri independente. Schimbările climatice în sine au un efect asupra mişcării acestor mase de aer şi, de asemenea, au un impact asupra temperaturii acestora", a adăugat specialista. Cum e în nord, cum e în sud Cum afectează schimbările climatice această situaţie? "O dată cu creşterea temperaturilor la nivel mondial, valurile de căldură şi perioadele călduroase devin din ce în ce mai frecvente şi mai intense. Iar acest lucru nu se limitează doar la lunile de vară. În timp ce tendinţa de încălzire în Europa este în medie mai puternică în timpul sezoanelor călduroase, iernile devin, de asemenea, mai calde, sub efectul creşterii temperaturilor la nivel global. În nordul Europei, încălzirea este mai accentuată iarna decât vara, în timp ce în sud tendinţa este mai evidentă vara", a explicat Freja Vamborg. Citește și: EXCLUSIV Sentința de închisoare cu executare pentru o palmă peste posteriorul unei femei, sabotată de polițiști, care au descurajat victima și nu voiau să deschidă dosar Care este impactul acestor temperaturi ridicate de iarnă? "Lunile de iarnă călduroase au ca rezultat, pe de o parte, cerinţe reduse de încălzire şi, pe de altă parte, un strat redus de zăpadă, care afectează industria turismului de iarnă. În ceea ce priveşte ecosistemele naturale, printre urmări se poate menţiona un risc de trezire timpurie din hibernare, care poate avea un efect deosebit de negativ pentru animale în cazul în care apar ulterior un val de frig sau îngheţul. Impactul general va depinde de durata şi intensitatea evenimentului", a precizat Vamborg. Conform raportului anual al programului european asupra schimbărilor climatice Copernicus (C3S), publicat marţi, ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată la nivel global, depăşind "cu aproximativ 1,2 grade Celsius" temperaturile din perioada 1850-1900, înainte ca revoluţia industrială să îşi facă simţite efectele asupra climei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră