Curtea Constituțională respins contestațiile împotriva Vadim Tudor

Curtea Constituțională a respins de cel puțin patru ori, în 1996, 2000, 2009 și 2014, contestațiile împotriva candidaturii lui Vadim Tudor. În schimb, în 2024, aceeași Curte, dar într-o componență diferită, prin votul a cinci judecători propuși de PSD și UDMR, a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida. Deocamdată, CCR nu și-a motivat decizia. Citește și: Ce salariu primește beizadeaua Alexandra Păcuraru, moderatoare TV și candidată la președinție, de la televiziunea controlată de tăticul ei Curtea Constituțională respins contestațiile împotriva lui Vadim Tudor În 2000, candidatura lui Vadim Tudor a fost contestată la CCR de un anume Ilie Mircea Rai, care a susținut că „Vadim Tudor, deşi este înzestrat cu o paletă largă de cultură [...], fiind, în acelaşi timp, un creator important de literatură [...], este un personaj controversat în domeniul moral-politic [...]". Mircea Rai a mai afirmat că Vadim Tudor "este un personaj coleric contrastând cu înţelepciunea necesară unui preşedinte”. În consecință, Rai a apreciat că liderul PRM nu avea„calităţile de a îndeplini atribuţiile prezidenţiale fără cusur şi, pe cale de consecinţă, se solicită respingerea candidaturii la alegerile prezidenţiale". Însă CCR a enumerat motivele pentru care poate respinge o candidatură, potrivit Constituției din 1991, nereviziuită - candidatul este condamnat penal, este debil mintal, are deja două mandate de președinte sau deține o funcție care-i interzice să candideze - și a decis că Vadim Tudor poate participa în alegeri. „Motivele invocate nu reprezintă impedimente juridice” În 1996, candidatura lui Vadim Tudor a fost contestată în pachet cu cea a lui Tudor Mohora, președintele Partidului Socialist: „Se susţine ca pe parcursul celor patru ani nu s-a reuşit să se stopeze declinul economic, care s-a accentuat în perioada guvernarii Roman-Stolojan, «sub supravegherea atenta şi impusa din exterior, prin intermediul Preşedintelui Ion Iliescu», iar ambii candidaţi, deşi au luat poziţii critice faţă de unele neajunsuri, acestea au avut numai un caracter demagogic. Se mai arata ca cei doi candidaţi, în campania electorală pentru alegerile din anul 1992, nu au dezvaluit adevărul despre evenimentele din decembrie 1989 şi rolul decisiv al Preşedintelui Ion Iliescu în «dirijarea ostilităţilor»”. CCR a respins contestația: „Motivele invocate în contestaţie nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturilor domnilor Tudor Mohora şi Corneliu Vadim Tudor la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996”. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Contestațiile din 2009 și 2014 au avut motivări procedurale. De exemplu, în 2014, Dumitru Badea a contestat alegerile interne din PRM, prin care Vadim Tudor era desemnat candidat al acestui partid.