Politică
USR, deraiat de Barna și Drulă
USR, deraiat de Barna și Drulă, după ce fondatorul, Nicușor Dan, și-a dorit un partid "pentru toată lumea": pentru conservatori și pentru progresiști. Și a avut succes.
Nicușor Dan nu a fost profet în partidul lui
Nicușor Dan a fost primul președinte al USR.
Citește și: Coldplay, încă o palmă pentru România: o singură postare, seacă, pe Facebook, cu numai o poză, doar despre al doilea concert. În cazul celorlalte țări – multiple postări, fotografii, video
La doar câteva luni de la înființare, partidul devenea a treia putere politică din România.
În decembrie, 2016, la alegerile parlamentare, USR s-a clasat pe locul trei, după PNL și PSD, obținând 30 de mandate în Camera Deputaţilor şi 13 în Senat.
Însă, câteva luni mai târziu, în 2017, Nicușor Dan a demisionat de la conducerea partidului.
Motivul: disensiunile apărute în partid în ce privește familia tradițională.
Majoritatea membrilor voiau să militeze în chestiunea definirii familiei în Constituția României, promovând mariajul persoanelor de același sex.
La vremea respectivă, Nicușor Dan declarase că România are probleme mai importante de rezolvat, precum corupția.
În plus, Dan a reiterat ideea înființării acestui partid: USR trebuia să fie un partid "pentru toată lumea": atât pentru conservatori, cât și pentru progresiști.
Dan avertizase că în viitor există riscul ca această dezbatere să devieze.
Primele scandaluri interne de corupție
În octombrie, 2017, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani.
În vara anului 2019 în USR a izbucnit un scandal intern.
Pe grupul privat de Facebook al partidului au apărut diferite acuzații între membri.
De o parte, mai mulți membri USR, printre care Cristian Ghinea, susțineau că o agenție media administrată de Sorin Pavel, membru USR, ar fi încasat 8.000 euro pentru servicii de promovare în mass-media în campania pentru europarlamentare.
Erau vizați și membri ai organizației din Giurgiu, acuzați că ar fi închiriat sediile de partid folosind ca intermediari propriile firme.
De cealaltă parte, Ghinea era criticat că lansase acuzațiile pentru că intenționa să candideze pentru şefia filialei partidului din Sectorul 3.
USR a anunțat că va dispune o investigație internă, iar lucrurile s-au oprit acolo.
Investigația care i-a stricat imaginea lui Barna
În noiembrie 2019, o investigație Rise Project arunca o umbră de îndoială și asupra integrității liderului USR, Dan Barna.
Potrivit anchetei jurnalistice, o firmă de consultanță deținută de Barna ar fi fost implicată în mai multe fraude cu fonduri europene.
Ancheta arăta că firma lui Barna ar fi direcţionat fondurile către membri ai familiei și prieteni. De asemenea, ar fi avizat și documente de plată către beneficiari incompatibili.
Barna a fost investigat de DNA, însă nu a fost pus sub acuzare iar dosarele deschise au fost clasate.
După ce Barna a obținut al doilea mandat de președinte (2019), au izbucnit noi scandaluri interne.
Principala oponentă la conducerea partidului, Cosette Chichirău, a acuzat fraudarea alegerilor.
Acuzații de fraudă a adus și Olimpia Arădean, membru USR Ilfov, câteva luni mai târziu. Aceasta a pus la îndoială veridicitatea semnăturilor din cadrul campaniei "Fără penali în funcții publice".
A fost demisă, ceea ce a provocat un val de revoltă printre membri. Unii au demisionat, în semn de protest, alții au fost suspendați sau chiar excluși.
USR-PLUS, un succes uriaș
La începutul anului 2019, USR a format o alianță electorală cu PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai.
În primă instanță, Alianța 2020 USR-PLUS, avându-i lideri pe Dan Barna și Dacian Cioloș, a înregistrat un succes electoral masiv la alegerile europene.
Procentajul obținut la europarlamentare, de 22,4%, a situat Alianța foarte aproape de PSD (22,5%) și PNL (27%).
În plus, Alianța a captat majoritatea voturilor din diaspora: 43,9%.
Însă, câteva luni mai târziu, la alegerile prezidențiale, Dan Barna, candidatul Alianței, a obținut un rezultat dezastruos: 14,9%. Barna s-a situat după Viorica Dăncilă.
Cioloș demisionează, Barna rezistă
În aprilie, 2021, USR și PLUS au fuzionat, devenind un singur partid.
În octombrie, Dacian Cioloș a fost ales ca președinte al partidului USR-PLUS, iar denumirea noului partid a fost schimbată: USR.
Alegerile pentru președinția partidului n-au decurs lin: USR și PLUS s-au acuzat reciproc de fraudă electorală.
Tensiunile au escaladat în lunile imediat următoare alegerilor.
În februarie 2022, Dacian Cioloș critica Biroul Național al partidului, dominat de oamenii lui Dan Barna.
Cioloș acuza faptul că inițiativele de reformare a partidului îi erau blocate și că statutul său de președinte este unul pur decorativ.
La rândul său, Dan Barna îl acuza pe Cioloș că vrea să "golească de conținut USR, că e arogant și vrea partidul pe persoană fizică".
Pe 7 febuarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia din conducere. Cătălin Drulă a devenit președintele interimar al USR.
USR, deraiat de Barna și Drulă
Scandalurile interne au continuat și sub interimatul lui Cătălin Drulă.
În octombrie, 2022, deputatul Mihai Poliţeanu a acuzat în mod public conducerea USR că "măcelăreşte" opoziţia internă, favorizând loialitatea unei grupări din USR Prahova față de PNL.
Într-o scrisoare deschisă, Polițeanu și-a anunțat demisia, alături de alți o sută de membri.
Printre motive s-au numărat epurările din partid, precum demiterea viceprimarului USR din Ploiesti, Magdalena Trofin.
Demiterea lui Trofin fusese susținută de trei consilieri municipali ai USR, care ar fi urmat directivele conducerii naționale USR.
La alegerile locale tocmai desfășurate, Mihai Polițeanu a câștigat, ca independent, primăria orașului Ploiești.
Cazul Lasconi
În septembrie 2023, Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel, a fost propusă de USR în fruntea listei pentru alegerile europarlamentare.
USR o prezenta ca pe un model de succes: "Elena Lasconi (…) a reușit în doar trei ani să dezvolte orașul cu ajutorul fondurilor europene - peste 400 de milioane de lei, adică bugetul orașului pe 40 de ani".
Însă, în noiembrie 2023, după ce aceasta a declarat că a votat "Da" la referendumul din 2018 privind familia tradițională, USR a retras-o de pe listă.
Afirmațiile Elenei Lasconi au fost aspru criticate de mai mulți colegi din USR.
Președintele partidului, Cătălin Drulă, a declarat: "Am certitudinea că Elena a înțeles că întreaga discuție publică (…) afectează campania și concentrarea USR pe lupta cu monstrul PSD-PNL".
Anul acesta, Lasconi a câștigat detașat alegerile locale, obținând un nou mandat de primar, cu 70% din voturi.
Recent, Lasconi a criticat dur conducerea USR. "Ideea e că unora care ajung la conducere le ia Dumnezeu mințile", a declarat aceasta la Digi24.
