Uniforma obligatorie ar reduce bullying-ul, susține PSD. Experiența europeană și studiile din SUA arată contrariul
Uniforma școlară ar putea deveni obligatorie pentru toți elevii din România, inclusiv pentru cei de gimnaziu și liceu, potrivit unui proiect de lege depus la Senat de parlamentari PSD. Costurile ar urma să fie acoperite din bugetele consiliilor locale și județene sau din fonduri externe nerambursabile, astfel încât uniformele să nu fie plătite de familii. Inițiatorii susțin că măsura ar diminua fenomenul de bullying și invocă exemplele Marii Britanii și Franței. Însă experiența europeană și cercetările din SUA arată că uniforma nu doar că nu reduce fenomenul de bullying, dar poate deveni ea însăși motiv de excludere. Ce prevede proiectul depus în România Inițiativa legislativă propune ca uniforma să devină obligatorie pentru toți elevii, inclusiv pentru cei de gimnaziu și liceu. Citește și: EXCLUSIV Secretele Poliției Române, scoase la vânzare de hackeri: documentele ar conține informații despre polițiști, misiuni și infractori În prezent, fiecare școală poate decide, prin propriul regulament, dacă impune sau nu o anumită ținută. Autorii proiectului susțin că îmbrăcarea elevilor în haine asemănătoare ar diminua diferențele socio-economice vizibile, ar reduce bullying-ul și discriminarea și ar consolida sentimentul de apartenență la școală. Uniformele ar putea fi finanțate din bugete locale, fonduri publice sau bani europeni, însă forma prezentată nu garantează automat gratuitatea lor pentru fiecare copil. Proiectul se află încă în procedură parlamentară și nu produce efecte în școli câtă vreme nu este adoptat și promulgat. Uniforma britanică nu a eliminat bullying-ul Inițiatorii proiectului au invocat exemplul Mari Britanii. Citește și: Patriarhul Daniel, cu jet privat de la București la Suceava și retur Într-adevăr, uniforma face parte din cultura școlară britanică și este purtată de elevii celor mai multe școli publice și private. Dar în Anglia, de exemplu, nu există un model unic stabilit pentru întreaga țară. Fiecare școală își stabilește propria politică, iar autoritățile cer ca regulile să fie accesibile, nediscriminatorii și să țină seama de costurile suportate de familii. Ghidul guvernamental recomandă limitarea articolelor personalizate, care pot fi cumpărate numai de la un anumit furnizor, tocmai pentru a evita uniformele excesiv de scumpe. Însă faptul că elevii britanici poartă uniforme nu înseamnă că școlile lor au scăpat de bullying. Datele PISA 2022 arată că 27% dintre fete și 28% dintre băieții de 15 ani din Regatul Unit au declarat că au fost victimele unor acte de bullying de cel puțin câteva ori pe lună. Media OECD era de aproximativ 20% pentru fete și 21% pentru băieți. Experimentul Franței: niciun efect observat asupra bullying-ului În prezentarea proiectului, inițiatorii PSD au făcut referire și la Franța. În școlile publice franceze uniforma nu este obligatorie, doar aproximativ 100 de unități au participat, începând din anul școlar 2024–2025, la un experiment cu „ținută comună”. Prima evaluare oficială, publicată în mai 2026 de Ministerului francez al Educației, a constatat efecte „limitate” și „contrastante”. Trei din patru directori de școli primare au considerat că deși sentimentul de apartenență s-a îmbunătățit, efectele asupra climatului școlar, comportamentului și învățării au fost mult mai slabe. Elevii au spus că judecățile legate strict de haine s-au redus în unele cazuri, însă mecanismele de excludere au continuat. Diferențele sociale au devenit vizibile prin telefoane, încălțăminte, accesorii, vacanțe, activități sau posibilitatea familiei de a înlocui rapid o uniformă pierdută ori deteriorată. Cel mai important este că elevii și personalul școlar nu au observat nici un efect al uniformei asupra bullying-ului. În școlile primare participante, proporția copiilor aflați în situații asemănătoare hărțuirii a fost de aproximativ 3,9%, aproape identică celei din eșantionul național de comparație. Ce spun studiile despre comportamentul copiilor Un studiu de amploare publicat în 2022, care a urmărit peste 6.000 de copii din Statele Unite de la grădiniță până la sfârșitul clasei a V-a, a dărâmat multe dintre miturile legate de această măsură. Cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative în privința bullying-ului, anxietății sociale, problemelor de comportament sau abilităților sociale între elevii care poartă uniformă și ceilalți. Mai mult, copiii obligați să poarte uniformă au raportat chiar un sentiment de apartenență ceva mai scăzut. O analiză mai amplă, publicată în Public Health Reviews, concluzionează că dovezile privind beneficiile educaționale ale uniformei sunt puține și neconvingătoare. Politicile rigide pot afecta disproporționat copiii săraci, fetele, minoritățile religioase sau etnice și elevii care nu se încadrează în normele vestimentare tradiționale. Uniforma poate deveni ea însăși motiv de excludere O politică prost concepută poate crea alte forme de stigmatizare. Copilul care poartă o uniformă uzată, prea mică sau incompletă poate fi identificat tocmai ca elev sărac. Dacă școala aplică sancțiuni pentru lipsa unui articol pe care familia nu și-l permite, măsura menită să producă egalitate poate accentua inegalitatea. Regulile foarte stricte privind lungimea fustei, coafura, încălțămintea sau croiala pot genera conflicte între elevi și profesori. Cercetările recente din Marea Britanie avertizează că asemenea politici îi pot expune mai mult criticilor și rușinării pe elevii cu nevoi educaționale speciale, pe fete și pe copiii proveniți din minorități. De aceea, acolo unde este introdusă, uniforma trebuie să fie gratuită sau foarte ieftină, confortabilă, adaptată anotimpurilor și disponibilă în variante care permit mișcarea. Copiii și părinții ar trebui consultați, iar elevii nu ar trebui scoși de la ore pentru abateri vestimentare minore. Ce măsuri au dovezi mai puternice împotriva bullying-ului Cercetările susțin mai consistent programele care implică întreaga școală: reguli clare, pregătirea profesorilor, supravegherea spațiilor în care apar frecvent agresiunile, mecanisme confidențiale de raportare, intervenția rapidă și lucrul separat cu victima, agresorul și martorii. Meta-analizele programelor antibullying arată reduceri mici, dar semnificative, atât ale agresiunilor, cât și ale victimizării. Uniforma nu figurează printre elementele centrale ale intervențiilor validate.
