joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Logica lui Kadîrov: Putin va aduce pacea în lume chiar daca este obligat să pornească războaie

Declarații războinice a lui Kadîrov. Liderul cecen, Ramzan Kadîrov a transmis un mesaj la televiziunea cecenă prin care consideră că Putin este înfăptuitorul păcii în lume prin declanșarea de războiae împotriva lumii. Declarații războinice a lui Kadîrov "Președintele nostru ia întotdeauna deciziile corecte. De exemplu, în Siria, organizațiile teroriste au fost distruse prin măsuri luate la timp, iar în acest fel țara noastră a rămas în siguranță. În același fel, prin implicarea în Ucraina, statele occidentale au făcut tot ce le stă în putere să ne distrugă statul. Dar președintele a luat la timp măsurile necesare ca să asigure securitatea țării noastre. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Pe teritoriul Ucrainei a înarmat forțele noastre, ca să lupte cu teroriștii, șeitanii (diavoli, n.r.). Noi, cecenii, musulmanii… vreau să ascultăm cu toții cuvintele președintelui nostru și să ne apărăm statul. Doar atunci va fi pace în lumea noastră. Așa cum președintele patriei noastre a spus, foarte înțelept: La ce ar folosi o lume fără Rusia? La ce ar folosi o lume fără Cecenia? Noi trebuie să ne asigurăm că va fi pace în lume", a declarat Ramzan Kadîrov. Liderul cecen Ramzan Kadîrov este supărat pe polonezi pentru ajutorul acordat Ucrainei și îi amenință cu invazia în „6 secunde”. Kadîrov consideră războiul din Ucraina câștigat, astfel că armata Rusiei se poate concentra pe atacarea Poloniei, potrivit Digi24. El a mai amenința zilele trecute ca Rusia va trece cu adevărat la declanșarea operațiuni speciale în Ucraina și Occidentul va vedea acest lucru.

Declarații războinice a lui Kadîrov(sursa: stiri.md)
Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război (sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război

Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că pierderile rusești ar putea depăși 40.000 de militari până la sfârșitul lunii iunie. "Armata rusă încearcă să desfășoare trupe de rezervă în Donbas. Dar despre ce rezerve pot vorbi în acest moment?Se pare că vor arunca în luptă recruți slab pregătiți, precum și pe cei care au fost recrutați prin eforturi de mobilizare ascunse. Rușii pregătesc "carne de tun" pentru a trimite la război Generalii ruși își consideră oamenii lor pur și simplu carne de tun, de care au nevoie pentru a se asigura că ne depășesc numeric - ne depășesc în personal militar, în echipament militar. Dar acest lucru se rezumă la un singur lucru: pierderile rusești în iunie ar putea depăși 40.000 de militari. Ei nu au pierdut atâția soldați în niciunul dintre războaie de multe decenii." Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Președintele Zelenski a explicat că cele mai crâncene bătălii se dau în prezent la Severodonețk. Potrivit președintelui, forțele de apărare ucrainene luptă pentru fiecare centimetru de pământ ucrainean. Ucraina face apel la "paritatea armelor grele'' înaintea unui summit al miniștrilor apărării care va avea loc miercuri la Bruxelles. "Să fim direcți - pentru a pune capăt războiului avem nevoie de paritate cu armele grele", a declarat Mykhailo Podolyak, consilier al șefului Biroului președintelui ucrainean, prin intermediul Twitter.Podolyak a spus că Ucraina are nevoie: "1.000 de obuziere de calibru 155 mm; 300 de MLRS; 500 de tancuri; 2.000 de vehicule blindate; 1.000 de drone", potrivit Pravda. NATO îl va găzdui miercuri pe ministrul ucrainean al apărării, alături de miniștri aliați și oficiali din Suedia, Finlanda, Georgia și Uniunea Europeană.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să destabilizeze UE

Putin vrea să destabilizeze UE. Președintele rus Vladimir Putin vrea să provoace o foamete generalizată care să forțeze Occidentul să pună capăt sancțiunilor, susține Timothy Snyder, profesor de istorie la prestigioasa universitate americană Yale. Snyder a subliniat că nu sunt semne care să indice că Rusia va ori prea curând bocajul asupra exporturilor cerealelor ucrainene. Țara vecină este un mare producător mondial de cereale, alimentând în principal țări din Orientul Mijlociu și din Asia. Putin vrea să destabilizeze UE Snyder susține că planul lui Putin nu este doar de a destabiliza Ucraina prin întreruperea exporturilor, ci de a destabiliza și Uniunea Europeană prin generarea unor valuri de „refugiați din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, zone hrănite de obicei de Ucraina”. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect „Când vor începe revoltele din cauza crizei alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina, precum și ridicarea tuturor sancțiunilor”, a spus Snyder. Ucraina a stabilit două rute prin Polonia şi România pentru a exporta cereale şi a preveni o criză alimentară globală, însă blocajele au încetinit lanţul de aprovizionare, a declarat, duminică, viceministrul ucrainean de Externe. Dmitro Senik a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Moscovei asupra Kievului a oprit exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, cauzând penurii la scară largă şi creşterea preţurilor la nivel mondial, informează Fox News. Ucraina este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume şi susţine că există aproximativ 30 de milioane de tone de cereale stocate pe teritoriul deţinut ucrainean, pe care încearcă să le exporte pe cale terestră, fluvială şi ferată.

Rusia câștigă teren în Severodonețk (sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Rusia câștigă teren în Severodonețk

Rusia câștigă teren în Severodonețk. Armata ucraineană a anunţat luni că trupele sale au fost împinse în afara centrului oraşului Severodoneţk, un oraş-cheie din estul Ucrainei pentru care cele două armate se luptă de săptămâni întregi, transmit DPA şi AFP. Forţele ruse au bombardat centrul oraşului cu artilerie şi i-au alungat pe soldaţii ucraineni rămaşi acolo, a comunicat Statul Major de la Kiev. Rusia câștigă teren în Severodonețk În ciuda acestui regres major, luptele din jurul Severodoneţk au continuat şi Ucraina deţine în continuare controlul asupra a aproximativ o treime din oraş în ansamblu, se spune în ultimul raport cu privire la situaţie. Într-un mesaj video în noaptea de duminică spre luni, preşedintele Volodimir Zelenski declara că ucrainenii "se luptă pentru fiecare centimetru de pământ" în oraşul industrial de importanţă strategică. El anticipează că ruşii vor încerca să arunce în luptă recruţi slab pregătiţi şi, în aceste condiţii, Rusia poate depăşi pragul de 40.000 de soldaţi pierduţi încă din iunie, mai mult decât în orice alt război în care a fost implicată Moscova. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Rusia a cucerit oraşul portuar Mariupol în luna mai, după un asediu care a durat luni de zile, iar apoi şi-a îndreptat mai mult atenţia spre preluarea controlului asupra provinciei Lugansk, unde se află Severodoneţk. Rusia controlează acum 90% din Lugansk şi a făcut progrese treptate pentru a încercui complet Severodoneţk. Lugansk şi provincia învecinată Doneţk alcătuiesc regiunea cunoscută sub numele de Donbas, care se învecinează cu Rusia. Uzina chimică Azot din Severodoneţk este, de asemenea, bombardată de Rusia. Potrivit oficialilor ucraineni, civilii continuă să reziste în uzină, folosind-o ca adăpost antiaerian. În oraşul Lisiceansk, aflat în apropiere, trei civili, inclusiv un băiat de şase ani, au murit în bombardamentele din ultimele 24 de ore, potrivit guvernatorului regiunii Lugansk, Serghei Gaidai. Cucerirea Severodoneţkului ar deschide calea Moscovei către un alt oraş important din Donbas, Kramatorsk, un pas important în cucerirea întregii regiuni de la frontiera cu Rusia, deţinută parţial de separatiştii pro-ruşi din 2014, potrivit Agerpres. Potrivit AFP, duminică Ministerul rus al Apărării a anunţat că a distrus la Ciortkiv, în vestul Ucrainei, la 140 km de graniţa cu România, ''un mare depozit de sisteme de rachete antitanc, sisteme portabile de apărare antiaeriană şi obuze furnizate regimului de la Kiev de către SUA şi ţările europene''. Atacul asupra acestui oraş s-a soldat cu 22 de răniţi, potrivit guvernatorului regiunii Ternopil.

Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor (sursa: cepa.org)
Internațional

Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor

Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor. Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, un organism al statului ucrainean, a dezmințit informația potrivit căreia Kievul va începe mobilizarea femeilor pentru război din data de 15 iunie. Această știre publicată de site-ul rusesc Pravda îl citează pe Boris Rojin, un analist al Centrului de jurnalism politico-militar din Rusia, care susține că a intrat în posesia unui document ce arată că șeful Statului Major General al Ucrainei, general-locotenentul Serghei Șaptal, a ordonat centrelor de recrutare să pregătească până pe 15 iunie lista ucrainencelor ce urmează să fie înrolate în forțele armate. Ucraina dezminte știrea privind mobilizarea femeilor Potrivit documentului prezentat de Rojin și citat de Pravda, centrelelor de recrutare ucrainene li s-ar fi ordonat să înroleze toate femeile ucrainene cu vârsta între 18 și 60 de ani până la sfârșitul lunii iunie și că acestea ar urma să fie mobilizate pentru „completarea neîntreruptă a efectivului” militar. Aceeași știre publicată de ziarul rusesc și care nu pare să fi fost preluată de vreun canal mass-media occidental mai afirmă că administrațiilor militare și civile din Dnepropetrovsk, Kiev, Kirovograd, Nikolaev, Odesa și Harkov li s-a ordonat să organizeze centre suplimentare de cazare și instruire militară pentru femeile ce urmează să fie mobilizate. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect În mod interesant, știrea privind mobilizarea ucrainencelor a apărut la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins petiția privind ridicarea interdicției pentru bărbații cu vârsta între 18 și 60 de ani de a părăsi Ucraina. De asemenea, Boris Rojin pare a fi un analist semi-obscur în Rusia iar „informația” prezentată de acesta nu pare să fi fost preluată de marile agenții de presă ale statului rus precum TASS, Interfax sau RIA Novosti. Fake news rusesc distribuit masiv în social media Însă ea a fost pe larg distribuită pe canale de Telegram din Rusia sau canale pro-rusești. Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, un organism din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare a Țării, a reacționat față de apariția știrii, notând că propagandiștii ruși răspândesc această știre falsă despre mobilizarea femeilor, folosind o fotografie a presupusului document care ar fi fost obținut de Rojin. „Avertisment! Fake-ul distribuit este creat pentru consumatorii 'domestici' și vizează crearea unor centre de instabilitate socială în anumite regiuni ale Ucrainei”, afirmă centrul ucrainean într-o postare făcută duminică pe canalul său de Telegram, transmite Știri.md Acesta subliniază că informația nu este adevărată și că documentul este un fals, citându-l de asemenea pe Oleg Honceariuk, șeful centrului de recrutare din regiunea Cernihiv, care a declarat recent că „nu există nicio nevoie pentru a chema femeile în serviciul militar obligatoriu”.

Rusia a transformat alimentele în arme de război (sursa: military.com)
Internațional

Rusia a transformat alimentele în arme de război

Rusia a transformat alimentele în arme de război. Coordonatorul Consiliului de Securitate Națională al SUA pentru comunicare strategică, John Kirby, a declarat duminică la CNN că președintele rus Vladimir Putin "a transformat în mod absolut alimentele în arme" în invazia sa în Ucraina. Kirby a declarat că administrația președintelui american Joe Biden și națiunile partenere lucrează pentru a depăși o blocadă a exporturilor care provoacă o penurie de alimente la nivel mondial. Rusia a transformat alimentele în arme de război "Absolut a înarmat alimente - domnul Putin a înarmat alimente și lucrăm din greu cu comunitatea internațională și cu ONU pentru a găsi modalități de a putea să scoatem acele cereale acolo și să le ducem pe piață, acolo unde le este locul", a declarat Kirby. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Blocajul exporturilor Rusiei, a recunoscut Kirby, "va avea un impact global". "Probabil că vom simți o parte din acest lucru și aici, motiv pentru care lucrăm atât de mult pentru a încerca să găsim rute alternative pentru a scoate o parte din aceste cereale", a spus el, potrivit CNN. Războiul Rusiei din Ucraina ar putea împinge până la 49 de milioane de oameni în foamete sau în condiții asemănătoare foametei din cauza impactului devastator asupra aprovizionării cu alimente și a prețurilor la nivel mondial, conform estimărilor ONU.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Șefa CE despre aderarea Ucrainei

Șefa CE, despre aderarea Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, după întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, că este nevoie ca Ucraina să își consolideze legislația anticorupție. După întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Comisiei Europene a spus: "Mai trebuie să fie implementate reforme, pentru a consolida statul de drept, pentru a lupta împotriva corupției, de exemplu, sau pentru a moderniza administrația, ceea ce va ajuta și la atragerea investitorilor". Șefa CE, despre aderarea Ucrainei "Ucraina este în război. Deci, concentrarea voastră și sprijinul nostru este să depășiți acest război atroce și oribil. Dar vrem să privim mai departe. Și, odată cu reconstrucția, vrem să vedem ce trebuie făcut în continuare", i-a transmis ea președintelui ucrainean. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Ursula von der Leyen, a apreciat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei "decizii istorice" cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării ţării la UE. "Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect"⁣, le-a declarat Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev. Potrivit şefei executivului comunitar, provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată "ce reflectă amploarea acestei decizii istorice", potrivit The Guardian. "Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect", a adăugat preşedinta Comisiei Europene.

Cel mai mult a exportat în UE (sursa: Pixabay)
Internațional

Cel mai mult a exportat în UE

Cel mai mult a exportat în UE. Rusia a câştigat 93 de miliarde de euro din venituri provenite din exporturi de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său împotriva Ucrainei, cea mai mare parte către UE, se arată în raportul unui centru de cercetare independent publicat luni şi care indică în special Franţa, relatează AFP. Cel mai mult a exportat în UE Această publicaţie a Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda, survine în momentul în care Ucraina le cere occidentalilor să întrerupă orice legătură comercială cu Rusia pentru a nu mai alimenta maşina de război a Kremlinului. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Uniunea Europeană a decis recent un embargo gradual - cu excepţii - asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este foarte dependentă, nu este în prezent vizat. Potrivit CREA, UE a reprezentat 61% din importurile de combustibili fosili, aproximativ 57 de miliarde de euro, în primele 100 de zile de război (24 februarie - 3 iunie). Cei mai mari importatori au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde) şi Italia (7,8 miliarde), potrivit Agerpres. Veniturile Rusiei provin mai întâi din vânzarea ţiţeiului (46 miliarde), urmată de gaz transportat prin gazoducte (24 miliarde), apoi produsele petroliere, gazul natural lichefiat (GNL) şi în final cărbunele.

Ucraina: Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor Foto: Twitter
Eveniment

Rute Polonia România pentru exportul cerealelor

Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor din Ucraina, scrie The Guardian, citându-l pe adjunctul ministrului de externe ucrainean, Dmitro Senik. Rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor El a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Rusiei a Ucrainei a blocat exporturile de cereale de la Kiev prin Marea Neagră, provocând penurie și creșterea prețurilor, transmite Reuters. Aproximativ 30 de milioane de tone de cereale sunt blocate pe teritoriul Ucrainei, care este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume. Ukraine is capable of feeding 400 mln people. Despite war, farmers planted 70% of the spring corps. However, they don't have storage for harvest as at least 20 mln tons of grain harvested last year can't be transported pic.twitter.com/yCLl4O48tb— Daria Kaleniuk (@dkaleniuk) June 10, 2022 Ucraina este în discuții cu statele baltice pentru un al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a mai declarat Senik. Oficialul nu a dat detalii despre ce cantitate de cereale a fost deja transportată sau ar urma să fie transportată prin aceste rute. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat Însă, la granița dintre România și Republica Moldova, timpii de așteptari sunt extrem de mari. În această dimineață, aproape 300 de camioane staționau la punctul de trecere al frontierei Leușeni. La acest punct de frontieră, erau de gardă echipe de medici și asistenți medicali din cadrul Poliției de Frontieră, dar și specialiști psihologi de la IGSU Moldova. Guvernul României nu a comunicat nimic pe această temă și, mai grav, nu pare să aibă un plan pentru a scurta timpii de așteptare din vămi.

Un europarlamentar polonez, Radoslaw Sikorski, spune că Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear Foto: Facebook Sikorski
Eveniment

Ucraina dreptul să primească armament nuclear

Un europarlamentar polonez, Radoslaw Sikorski spune că Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear. Sikorski a fost ministru de Externe al Poloniei, între 2007 și 2014. Fost jurnalist, cu studii la Oxford, el este căsătorit cu Anne Applebaum, o cunoscută jurnalistă și autoare a unor cărți de istorie despre URSS. Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear „După cum se știe, Ucraina a renunțat la potențialul său nuclear după semnarea, în 1994, a memorandumului de la Budapesta. Astăzi, rușii și alții spun că acestea nu au fost garanții. Însă toți înțelegeau atunci că în schimb, se presupunea că Ucraina va deveni un stat independent, în limitele frontierelor stabilite din timpul URSS. Rusia a încălcat acest acord și nu o singură dată. Ucraina nu a deținut controlul operațional asupra arsenalului său și nici posibilitatea să îl întrețină pentru a menține starea de siguranță. Însă pentru că Rusia a încălcat memorandumul de la Budapesta, consider că noi, Vestul, avem dreptul să dăruim Ucrainei focoase nucleare, ca să își poată apăra independența”, a afirmat Sikorski. Swoją inwazją Putin złamał Memorandum Budapeszteńskie z 1994 na mocy którego Ukraina oddała głowice jądrowe. Grozi jej bronią atomową. Aby go od tego odwieść, Zachód może zapowiedzieć, że gdyby jej użył to rozważy wyrównanie równowagi strachu. https://t.co/K5v8RB48ue— Radosław Sikorski MEP ???? (@sikorskiradek) June 12, 2022 El a explicat ulterior, pe Twitter, că Rusia trebuie să știe că, dacă va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei, această țară ar putea primi astfel de armanent de la statele vestice. Rusia amenință și Suedia, și Finlanda Parlamentarul rus Alexei Juravliov, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Duma de stat, a amenințat, la 20 mai, cu un război nuclear, comentând perspectiva aderării Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat „Suedezii și finlandezii trebuie să înțeleagă un lucru: ne vom lupta direct cu ei doar dacă intrăm în război cu NATO. Și dacă intrăm în război cu NATO, atunci războiul nu va fi cu drone, ci cu arme nucleare”, a spus el la postul TV Rossia-1, potrivit unei înregistrări postate pe Twitter de Anton Gherașenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne. Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, la mijlocul lunii aprilie. Această ipoteză include ca "NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele", a subliniat şeful CIA.

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, mesaj pentru Rusia
Politică

Ministrul leton externe mesaj pentru Rusia

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale: „Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei”. Mesajul a fost publicat pe contul său de Twitter. Însă, în Republica Moldova, fostul președinte Dodon a transmis felicitările sale sincere și a vorbit despre faptul că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia „Astăzi Rusia își sărbătorește Ziua Rusiei. Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei, renunțarea la ambițiile imperiale și construirea unui stat modern, democratic și de drept”, a scris ministrul Letoniei. #Russia is marking its National, I wish defeat in the aggressive war against #Ukraine, abandoning imperial ambitions and ultimately creation of modern and democratic country #RussiaDay2022 ??— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) June 12, 2022 El și-a publicat mesajul și în limba rusă. Anterior, Rinkēvičs a reacționat la îndemnul președintelui francez Emmanuel Macron „de a nu umili Rusia”, pentru ca atunci când acțiunile militare vor înceta, să fie căutate soluții diplomatice. Șeful diplomației letone l-a contrazis, apreciind că Putin își dorește imperiul înapoi, nu să evite umilirea. „Aceasta este o ciocnire a valorilor și civilizațiilor, pe care nu ne putem permite să o pierdem”, a scris Rinkēvičs, la 10 iunie, tot pe Twitter. Citește și: China nu se mai încurcă în diplomație: Vom declanșa un război dacă Taiwanul va fi separat de Beijing În schimb, în Republica Moldova, fostul șef de stat, Igor Dodon, a venit cu un mesaj de felicitare pentru cetățenii Federației Ruse, cu ocazia Zilei Naționale. Dodon susține că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Totodată, acesta a menționat că „Federația Rusă a venit de nenumărate ori în ajutorul Republicii Moldova, ne-a susținut și a fost alături în momente dificile pentru poporul nostru”.

Avertismentele lui Biden, neluate în serios (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Avertismentele lui Biden, neluate în serios

Avertismentele lui Biden, neluate în serios. Președintele american a afirmat că omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, "nu a vrut să audă" avertismentele americane înainte ca Rusia să-i invadeze ţara, notează AFP. Avertismentele lui Biden, neluate în serios "Mulţi oameni au crezut că exagerez" când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe, a declarat preşedintele american în cursul unei recepţii la Los Angeles, destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat. "Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta", a adăugat el în faţa jurnaliştilor. Citește și: Rusia mai poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete Casa Albă a început să avertizeze despre pregătirile pentru o invazie a Ucrainei cu mult înainte ca preşedintele rus să anunţe la 24 februarie o "operaţiune specială" împotriva ţării. Aceste avertismente au suscitat neîncredere şi chiar critici mai mult sau mai puţin voalate din partea unor aliaţi europeni care considerau la acea vreme că Statele Unite sunt prea alarmiste.

Putin poate ataca încă un an (sursa: Facebook/Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin poate ataca încă un an

Putin poate ataca încă un an. Serviciile de informaţii militare ucrainene cred că Rusia are capacitatea de a continua încă un an războiul, în care artileria a devenit componenta principală, iar trupele ruse le depăşesc semnificativ la acest capitol pe cele ucrainene, astfel că Ucraina are nevoie de mai multe arme grele occidentale pentru a face faţă Rusiei în acest moment critic al conflictului, potrivit Reuters şi CNN. Putin poate ataca încă un an "Leadership-ul de la Kremlin va încerca probabil să îngheţe războiul pentru un timp astfel încât să convingă Occidentul să ridice sancţiunile, dar apoi să continue agresiunea (...). Resursele economice ale Rusiei îi vor permite ţării ocupante să continue războiul în ritmul actual încă un an", notează într-o evaluare Directoratul principal de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării. Citește și: Putin, nou delir de grandoare: compară politica agresivă pe care o duce în Ucraina cu cea dusă de Petru cel Mare împotriva Suediei și insistă că Occidentul nu rezistă fără petrol rusesc "Ucraina are o piesă de artilerie la 10-15 piese de artilerie ruseşti", a rezumat raportul de forţe Vadim Skibiţki, responsabil al instituţiei menţionate şi care a dat un interviu publicaţiei The Guardian. Rușii aruncă în luptă rachete sovietice "Acesta este acum un război de artilerie (...), aşadar acum totul depinde de ce arme ne vor da partenerii noştri occidentali", a mai spus el, subliniind că armata ucraineană are nevoie în special de piese de artilerie şi lansatoare multiple de rachete cu rază lungă de acţiune pentru a putea neutraliza artileria rusească. Pe de altă parte, mai spune Vadim Skibiţki, Rusia şi-a diminuat semnificativ atacurile cu rachete şi foloseşte de asemenea rachete Kh-22, care sunt vechi rachete sovietice din anii '70, ceea ce ar putea fi un indiciu că armata rusă a intrat în criză de rachete de înaltă precizie. Lupte grele se desfăşurau în continuare vineri în oraşul industrial Severodoneţk, unde Rusia şi-a concentrat forţe importante în încercarea de a finaliza măcar ocuparea completă a provinciei separatiste proruse Lugansk din estul Ucrainei. Severodonețk a devenit cel mai fierbinte punct al frontului Trupele ucrainene s-au retras în mare parte din zonele rezidenţiale ale oraşului, dar rezistă pe poziţiile de pe malul drept al râului Siverski Doneţ. În acest timp trupele ruse încearcă în continuare să înainteze atât dinspre nord cât şi dinspre sud pentru a le încercui pe cele ucrainene, dar au făcut puţine progrese. Fiecare tabără susţine că a provocat celeilalte pierderi grele în bătălia de la Severodoneţk. În aşteptarea armamentului occidental, trupele ucrainene aplică o tactică de război de uzură în acest oraş. "Aşa sperăm să câştigăm timp până la sosirea armamentului suficient al partenerilor noştri pentru a putea trece la un contraatac efectiv", a declarat unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, insistând că Ucraina are nevoie să atingă paritatea cu Rusia în ce priveşte sistemele de artilerie.

Putin se vede Petru cel Mare (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin se vede Petru cel Mare

Putin se vede Petru cel Mare. Preşedintele rus a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP. Putin se vede Petru cel Mare "Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera", a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova. "Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg - n.red.), nici o ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea" ţara, a mai spus preşedintele rus. "Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim", a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina. Petru voia să fie occidental, Putin - dimpotrivă "Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte", a mai afirmat Putin. Înfrângerea Suediei în Marele Război al Nordului (1700-1721) avea să facă din Rusia principala putere în Marea Baltică şi un actor important pe scena europeană. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Rusia l-a sărbătorit joi pe ţarul Petru cel Mare, care a încercat să apropie imperiul de Europa, un ecou al trecutului care contrastează cu prezentul, în plină ruptură între Moscova şi Occident din cauza invaziei ruse din Ucraina. Pentru a marca 350 ani de la naşterea celui care a condus Rusia mai întâi ca ţar, apoi ca împărat, din 1682 până la moartea sa, în 1725, preşedintele Vladimir Putin a vizitat joi, la Moscova, o expoziţie consacrată lui Petru I. Nu vom "turna ciment peste sonde" Putin a mai declarat joi că societăţile petroliere ruseşti nu-şi vor opri sondele de petrol, în pofida sancţiunilor impuse de statele occidentale şi a eforturilor acestora de a-şi diminua dependenţa faţă de materiile prime energetice importate din Rusia, relatează Reuters. Statele Unite au introdus în martie un embargo petrolier împotriva Rusiei, la numai câteva zile după ce aceasta a atacat Ucraina iar Uniunea Europeană a decis luna trecută să renunţe în termen de şase luni la circa 90% din importurile sale de petrol din Rusia şi în termen de opt luni la cele de produse rafinate. Cu toate acestea, Putin a apreciat joi că, pe parcursul următorilor câţiva ani, Occidentul nu va putea să sisteze complet importurile energetice din Rusia. "În ce priveşte refuzul resurselor noastre de energie, este improbabil în următorii câţiva ani, deşi nu este clar ce se va întâmpla în aceşti câţiva ani. De aceea, nimeni nu va turna ciment peste sonde", a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni cu tineri întreprinzători. Au scăzut cantitățile, au crescut prețurile Producţia de petrol a Rusiei a scăzut cu circa 9% în aprilie, dar este de atunci în creştere constantă în pofida sancţiunilor occidentale, întrucât Rusia şi-a redirecţionat exporturile de petrol către Asia, în special către China şi India. Mai mult, după cum a remarcat joi şi reprezentantul american pentru securitate energetică Amos Hochstein, Rusia ar putea obţine acum mai multe venituri din exporturile de combustibili fosili decât obţinea înainte să lanseze agresiunea contra Ucrainei, întrucât creşterea preţului acestor materii prime compensează valoric scăderea vânzărilor determinată de sancţiuni. Aceeaşi constatare a făcut-o şi Putin: "Încasările companiilor (ruseşti) cresc. Toată lumea vede asta, toată lumea îşi dă seama".

Britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi marocanul Brahim Saadoun, condamnaţi la moarte de ”justiţia” separatistă din Doneţk Foto: Captură video
Eveniment

Condamnaţi moarte ”justiţia” separatistă Doneţk

Britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi marocanul Brahim Saadoun au fost condamnaţi la moarte de ”justiţia” separatistă din Doneţk, ei fiind acuzaţi de faptul că au participat la confruntări armate ca mercenari, scrie news.ro. În realitate, ei erau înrolați în forțele armate ucrainene, fiind protejați de Convenția de la Geneva. Condamnaţi la moarte de ”justiţia” separatistă din Doneţk ”Curtea Supremă a Republicii Populare Doneţk i-a condamnat la moarte pe britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi pe marocanul Brahim Saadoun, acuzaţi de faptul că au participat la confruntări armate ca mercenari”, scrie agenţia oficială rusă de presă Tass. BREAKING!Russian collaborators in Donbas have “sentenced” to death three foreigners serving as Ukrainian military service members: Brits Aiden Aslin (aka @cossackgundi), Shaun Pinner and Saadun Bragim of Morocco. All taken prisoner in Mariupol.— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) June 9, 2022 Shaun Pinner ar fi recunoscut că a avut „antrenament pentru activităţi teroriste” şi că a încercat să „preia puterea cu forţa”. „Pe baza rezultatelor analizei totalității probelor examinate în ședința de judecată, instanța concluzionează că a fost dovedită vinovăția lui Aslin Aiden, Pinner Sean și Saadun Brahim”, se arată în verdict. Cei trei sunt acuzați că ar fi mercenari, dar familiile celor doi britanici spun că aceștia făceau parte din armata Ucrainei. Imaginile îl arată pe Aislin pledând vinovat. Tânărul de 28 de ani este prezentat de ruşi ca un mercenar britanic, de fapt el era deja în armata Kievului înainte de invazia rusă şi şi-a luat cetăţenia ucraineană după ce s-a căsătorit în ţară. Ambii britanici au declarat că serveau în cadrul marinei ucrainene, ceea ce îi face soldați activi care ar trebui să fie protejați de convențiile de la Geneva privind prizonierii de război. Cu toate acestea, presa de stat rusă i-a prezentat pe bărbați drept mercenari, iar instanța i-a condamnat sub acuzația de „a fi mercenar”. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Miercuri, agenția de știri rusă de stat RIA Novosti a difuzat imagini cu bărbații care pledează „vinovat” la acuzațiile care li se aduc, printre care se numără și terorismul, comiterea unei infracțiuni ca parte a unui grup infracțional și preluarea sau păstrarea forțată a puterii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră