duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni. Instruirea soldaţilor ucraineni ''limitează'' capacitatea Regatului Unit de a-şi antrena propriile trupe, a atenţionat Oficiul naţional de audit britanic, consemnează dpa şi PA Media. Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni O anchetă a NAO (autoritate parlamentară independentă care monitorizează cheltuielile publice din Regatul Unit) asupra sprijinului armatei britanice pentru Ucraina a constatat că un sfert din terenurile de antrenament ale armatei sunt alocate Operaţiunii Interflex, programul britanic de pregătire de bază pentru infanterie consacrat recruţilor ucraineni. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Utilizarea facilităţilor pentru Operaţiunea Interflex a făcut ca solicitările unităţilor armatei britanice de timp în spaţiile de antrenament să fie respinse de opt ori mai frecvent în 2023 decât în 2019, a constatat NAO. "MoD (Ministerul Apărării britanic) a recunoscut că Interflex va limita capacitatea armatei britanice de a-şi antrena propriii soldaţi", a notat NAO într-un raport publicat miercuri. Antrenamentul ucrainenilor, mutat în Olanda Un alt program de instruire pentru forţele navale ucrainene, Operaţiunea Interforge, a trebuit să fie mutat în Olanda la începutul acestui an deoarece "folosirea facilităţilor de antrenament din Marea Britanie ameninţa să compromită propriile necesităţi de instruire ale Marinei regale", a mai menţionat NAO. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării britanic a dat asigurări că "toate forţele armatei Marii Britanii au acces la formarea relevantă necesară pentru a proteja Regatul Unit şi a ne respecta angajamentele în cadrul NATO". "Dar salutăm raportul NAO, care recunoaşte că trupele ucrainene sunt mai bine pregătite să-şi apere ţara de invazia ilegală a Rusiei datorită instruirii oferite de Regatul Unit", a adăugat purtătorul de cuvânt. Peste 45.000 de ucraineni au fost instruiţi în Marea Britanie de când a început invazia pe scară largă a Rusiei din Ucraina, în februarie 2022, 89% din cel mai recent grup de recruţi declarând MoD că sunt mai bine pregătiţi pentru câmpul de luptă. Critici din partea cursanților Dar au existat şi critici din partea cursanţilor ucraineni, în special în ceea ce priveşte lipsa de formare pentru contracararea şi utilizarea dronelor din cauza restricţiilor impuse de aviaţia militară şi civilă a Regatului Unit, a precizat NAO. Programul de instruire prevede totuşi şi unele antrenamente cu drone şi există semnale că Ministerul Apărării britanic are în vedere extinderea pregătirii pentru contracararea dronelor în cadrul Operaţiunii Interflex. Săptămâna trecută, secretarul apărării John Healey a anunţat că această operaţiune va continua şi în 2025. Directorul NAO, Gareth Davies, a atenţionat că MoD trebuie să ţină cont la planificarea viitorului sprijin pentru Ucraina de "echilibrarea intereselor strategice ale Regatului Unit cu menţinerea capacităţilor armatei Marii Britanii", precizând că "acest lucru include asigurarea că există stocuri adecvate de echipamente şi pregătire suficientă pentru forţele britanice". Ajutorul Marii Britanii Începând cu puţin timp înainte de izbucnirea războiului, Marea Britanie a donat echipamente în valoare de 171,5 milioane de lire sterline (224,4 milioane USD) din propriile stocuri şi a cheltuit 2,4 miliarde de lire sterline pentru achiziţionarea de noi echipamente pentru Kiev. Costul refacerii stocurilor britanice ar urma să depăşească însă cu foarte mult valoarea echipamentului donat, MoD estimând pentru NAO aceste cheltuieli la 2,71 miliarde de lire sterline până în 2030-2031. Ministerul a explicat că discrepanţa se datorează faptului că Marea Britanie cumpără echipament mai nou şi în unele cazuri mai avansat decât cel donat Ucrainei. În total, Marea Britanie a alocat 7,8 miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei până în martie 2025, incluzând furnizarea de echipamente militare şi instruirea soldaţilor ucraineni, finanţate din rezervele Trezoreriei şi nu din bugetul propriu al MoD. Ancheta NAO nu a urmărit să evalueze importanţa strategică pentru sprijinirea Ucrainei sau să tragă concluzii privind raportul calitate-preţ, fiind menită doar să stabilească date factuale cu privire la sprijinul furnizat.

Ucraina atacă: Moscova val de drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina atacă Moscova: val de drone

Ucraina atacă Moscova: val de drone. Oficiali ruşi au declarat marţi că cel puţin 15 drone au fost doborâte luni noaptea în jurul Moscovei, în cursul unui val de atacuri ucrainene care a incendiat clădiri rezidenţiale, a ucis o femeie şi a impus anularea a cel puţin 30 de curse aeriene. Ucraina atacă Moscova: val de drone Peste 60 de drone au fost doborâte de asemenea în regiunea Briansk din sud-vestul Rusiei, vecină cu Ucraina, şi în regiunea Lipeţk din sud, au anunţat guvernatorii regiunilor respective, unde nu s-au raportat daune sau victime. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Industria ucraineană producătoare de drone este în creştere rapidă, iar Kievul a intensificat atacurile cu acest tip de arme împotriva unor infrastructuri energetice, militare şi de transport ruseşti. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a comunicat pe Telegram că echipajele de intervenţie de urgenţă au fost trimise în mai multe locuri din regiune, inclusiv în apropierea aeroportului Jukovo şi în districtul Domodedovo, unde este situat unul din cele mai mari aeroporturi din capitala rusă.

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace. Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev. Rusia condiționează posibilul demers pentru pace "Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, la conferinţa sa de presă zilnică. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică într-un interviu că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a spus Scholz în interviu. Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, "în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret". "De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv", a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA. Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului. Planul cancelarului Scholz Conform publicaţiei italiene La Repubblica, cancelarul german Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului în Ucraina şi care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia. Cancelarul german, a cărui propunere privind o pace negociată survine după ce alegerile regionale desfăşurate săptămâna trecută au confirmat pierderea de popularitate a tuturor celor trei formaţiuni care alcătuiesc coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, a fost criticat pentru iniţiativa sa de opoziţia de dreapta. Scholz încearcă să "împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia", a declarat Roderich Kiesewetter, un deputat al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că "o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina". "Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum conferinţa desfăşurată în Elveţia) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând", a mai explicat acelaşi purtător de cuvânt. Cerințele lui Putin Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea reuniunii căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, insistând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă, a anunțat acest minister într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil, potrivit Reuters. Citește și: Militarii români primesc „rații individuale de luptă” produse în Spania și Suedia Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă „Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale. În perioada următoare vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menționăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localității Periprava, cât și posibila zonă de impact din proximitatea localității Caraorman se află în zone mlăștinoase, în afara localităților, nefiind afectate elemente de infrastructură”, arată ministerul Apărării. „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică. Citește și: Prefectul PSD de Brăila, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

România n-are lege pentru a doborî drone rusești Foto: Twitter
Politică

N-are lege pentru a doborî drone rusești

În februarie 2024, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, spunea că n-are lege pentru a doborî drone rusești. După șapte luni, nu s-a schimbat nimic și, duminică, o dronă rusească s-a plimbat nederanjată timp de circa 50 de minute, pe o distanță de circa 75 de kilometri de deasupra teritoriului României. Ce spunea, pentru Europa Libera, generalul Gheorghiță Vlad despre blocajul legislativ, care nu permite României să doboare drone: N-are lege pentru a doborî drone rusești „Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față. Trebuie modificate Legea Apărării, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, trebuie aduse ajustări la Legea 122 privind regimul armelor și munițiilor. Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru, cinci etape. Știu că sună foarte tehnic...(...) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv. Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”. Activistul Radu Hossu a arătat că drona rusească a violat spațiul aerian al României de la aproximativ 02:40 până la 03:30 și a parcurs circa 75 de kilometri. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor

Scholz vrea pace rapidă în Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz vrea pace rapidă în Ucraina

Scholz vrea pace rapidă în Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a estimat, într-un interviu acordat duminică postului ZDF, că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţiile recente cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. Scholz vrea pace rapidă în Ucraina "Cred că a sosit momentul să discutăm despre cum să ieşim din această situaţie de război şi să ajungem mai rapid la pace", a apreciat cancelarul Scholz în interviul pentru postul public german. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” El se află sub presiune pe plan intern după ce toate cele trei formaţiuni din coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale săptămâna trecută, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta, ostile susţinerii Ucrainei în războiul cu Rusia, au obţinut rezultate record. De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor în Germania vor avea loc alegeri legislativ naţionale. Impasul ofensivei ucrainene Declaraţia cancelarului german vine de asemenea în timp ce trupele ruse continuă să înainteze pe frontul din estul Ucrainei, iar armata ucraineană trebuie să susţină în paralel cu eforturile defensive pe acest front şi o ofensivă proprie lansată în urmă cu o lună în provincia rusă de graniţă Kursk. În urma acestei incursiuni lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă, care nu se aştepta la o asemenea operaţiune şi era slab desfăşurată în provincia Kursk, a trimis între timp întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluţii semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reuşit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reuşit să recâştige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că armata sa controlează aproximativ 1.300 de km2 şi circa 100 de aşezări în provincia rusă Kursk şi că prin această ofensivă a forţat Rusia să mute zeci de mii de soldaţi de pe frontul din estul Ucrainei. Totuşi, potrivit canalului de Telegram "DeepState", apropiat armatei ucrainene, teritoriul controlat de aceasta în provincia Kursk ar fi de circa 900 de km2. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin susţine că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite şi bine echipate unităţi, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul ucrainean, ceea ce a a permis Rusiei să obţină noi progrese în estul Ucrainei. Pretențiile lui Putin Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea unei reuniuni căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. Şi cancelarul Olaf Scholz s-a declarat acum favorabil participării Rusiei la un viitor summit internaţional pentru pace în Ucraina. "Este important să progresăm", a apreciat el în interviul acordat postului ZDF. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a precizat el. Germania este, după SUA, al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Guvernul de la Berlin a promis că va continua acest sprijin "atât timp cât va fi necesar", dar în bugetul pentru 2025 a redus ajutorul militar destinat Ucrainei la jumătate, de la opt la patru miliarde de euro.

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât una dintre cele patru rachete de croazieră ghidate Kh-59 şi 15 din cele 23 de drone de atac Shahed lansate de Rusia în noul atac aerian desfăşurat asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui comunicat al Forţelor aeriene ucrainene. Din patru rachete, una doborâtă Forțele aeriene ucrainene au postat un comunicat pe Telegram. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” "Ocupanţii au efectuat atacuri cu patru rachete aer-sol ghidate Kh-59 lansate din regiunea Belgorod, în Federaţia Rusă, şi cu 23 de vehicule aeriene de atac fără pilot de tipul Shahed", lansate din regiunea rusă Kursk şi dinspre Capul Chauda, din teritoriul ocupat al Crimeei", se arată în comunicat. Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone Apărarea antiaeriană a reuşit să doboare 15 dintre drone. "De asemenea, trei rachete Kh-59 nu şi-au atins ţintele vizate ca urmare a contramăsurilor active ale forţelor de apărare ucrainene", mai susţine armata ucraineană. Potrivit acesteia, noul atac aerian rusesc a fost respins de aviaţie, unităţi de rachete antiaeriene şi grupuri mobile de foc ale unităţilor de război electronic din cadrul Forţelor de Apărare ucrainene. Apărarea antiaeriană a fost activată în timpul atacului în regiunile Odesa, Harkov şi Dnipropetrovsk.

Ciucă i-a vorbit premierului grec despre titlul romanului lui Camil Petrescu Foto: Inquam/Cristian Strelic
Eveniment

Ciucă vorbit premierului grec despre titlul romanului Petrescu

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, i-a vorbit premierului grec, Mitsotakis, titlul romanului lui Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, relatează chiar liderul liberal în cartea sa „În slujba țării”. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Antena 3 a prezentat, sâmbătă seara, extrase din carte. Ciucă i-a vorbit premierului grec despre titlul romanului lui Camil Petrescu „Îmi amintesc că în 23 februarie organizasem o cină în onoarea lui Kyriakos Mitzotakis, premierul Greciei, aflat într-o vizită în România. Se adunaseră deja nori tulburi spre răsăritul Europei. I-am vorbit premierului elen despre titlul romanului lui Camil Petrescu, «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război», sperând ca prieteniile de până atunci să nu fie confruntate, de a doua zi, cu războiul. Din păcate, a doua zi trupele rusești au pătruns în Ucraina, declanșând un război căruia nici până azi nu i se întrevede deznodământul. Consecințele pentru România au fost imediate și grave. Climatul de securitate națională a intrat într-o altă logică, siguranța energetică amenințată, piețele, în primul cea agricolă, dezechilibrate. Despre acest război s-a scris atât de mult încât, dacă aș insista pe aceste aspecte, n-aș face decât să repet ceea ce s-a spus deja. Aș vrea să rămân, totuși, la aspectele de natură umanitară, legate de refugiați, căci ele s-au manifestat cu amploare mai ales în timpul mandatului meu. Imaginați-vă un flux permanent de persoane, al căror număr total s-a ridicat la 8 milioane, cam cât populația Bulgariei, trecând prin teritoriul țării noastre, având nevoie de hrană, de adăpost, de asistență medicală. Pot să afirm că a existat la nivelul Guvernului o bună coordonare, dar ea nu ar fi avut șanse de reușită fără empatie la nivelul societății românești”, a scris Ciucă, potrivit Antenei 3.

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat sâmbătă că este profund preocupat de informaţiile privind un posibil transfer iminent de rachete balistice iraniene către Rusia. Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia Într-o declaraţie trimisă prin e-mail jurnaliştilor, ministerul a menţionat că intensificarea cooperării militare între Teheran şi Moscova este o ameninţare pentru Ucraina, Europa şi Orientul Mijlociu şi a cerut comunităţii internaţionale să crească presiunea asupra Iranului şi Rusiei. Potrivit CNN şi Wall Street Journal, Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. În august că Rusia aştepta livrarea iminentă a sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Fath-360 din Iran şi că zeci de militari ruşi erau antrenaţi în Iran pentru arme ghidate prin satelit pentru a fi utilizate eventual în războiul din Ucraina. Vineri, Statele Unite, un aliat cheie al Ucrainei, şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.

Jens Stoltenberg insistă asupra înarmării Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Jens Stoltenberg insistă asupra înarmării Ucrainei

Jens Stoltenberg insistă asupra înarmării Ucrainei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri ţărilor care sprijină militar Ucraina în războiul cu Rusia să furnizeze mai multe arme Kievului, considerând că aceasta este modalitatea de a pune capăt acestui război şi a acuzat China că prin sprijinul indirect pe care-l oferă Rusiei contribuie semnificativ la prelungirea conflictului. Jens Stoltenberg insistă asupra înarmării Ucrainei "Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar, acum! Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei", a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă la Oslo cu premierul norvegian Jonas Gahr Stare. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva De asemenea, el a acuzat China că-şi aduce o contribuţie "decisivă" în susţinerea industriei militare ruse şi a transmis Beijingului că această susţinere continuă oferită Moscovei i-ar putea afecta interesele şi reputaţia. "Facem apel către China să nu mai susţină războiul ilegal al Rusiei, China nu poate continua să facă acest lucru", a indicat secretarul general al NATO aflat la final de mandat. China, blam pentru ajutorul dat Rusiei Această organizaţie, precum şi Washingtonul, au acuzat de mai multe ori China că ajută Rusia să producă tancuri, vehicule blindate şi rachete prin furnizarea de piese, maşini-unelte, componente de micro-electronică şi optică. Apelul lui Stoltenberg survine în timp ce la baza militară americană de la Ramstein (Germania). Aici are loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, din care fac parte ţările ce oferă acestei ţări ajutor militar în războiul cu Rusia, întâlnire la care este prezent şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut acolo noi resurse militare pentru a face faţă atacurilor aeriene şi ofensivei ruse intensificate în estul Ucrainei.

Cererea Ucrainei este refuzată de SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cererea Ucrainei este refuzată de SUA

Cererea Ucrainei este refuzată de SUA. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a respins vineri încă o dată cererea Ucrainei de a putea să folosească armele americane cu rază lungă de acţiune în atacuri asupra unor ţinte situate pe teritoriul Rusiei. Cererea Ucrainei este refuzată de SUA "Nu cred că există o anumită capabilitate care să poată fi decisivă" în acest război, a explicat Austin la încheierea unei noi întâlniri a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care a reunit baza aeriană Ramstein din Germania ţările ce oferă Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Situaţia prezentă de pe câmpul de luptă arată că Rusia deja şi-a mutat la baze din afara razei de acţiune (de 300 de kilometri) a rachetelor americane ATACMS unele dintre avioanele folosite în lansarea bombelor ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva poziţiilor ucrainene pe frontul din interiorul Ucrainei. Alte modalități de atac Cât despre argumentul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căruia există în Rusia multe ţinte strategice pe care Ucraina le-ar putea lovi dacă ar primi rachete cu rază mai lungă de acţiune, Lloyd Austin a spus că există şi alte modalităţi de atac asupra unor asemenea ţinte, cum ar fi de pildă dronele, pe care Ucraina de altfel chiar le foloseşte pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, îndeosebi asupra rafinăriilor, depozitelor petroliere şi bazelor aeriene. "Cred că în viitorul previzibil ne vom asigura că ne concentrăm în continuare pe ajutorul prin care Ucraina să-şi poată apăra în mod eficient teritoriul", a indicat secretarul american al apărării, care a anunţat un nou pachet de ajutor militar al SUA destinat Ucrainei, în valoare de 250 de milioane de dolari. Zelensky la Ramstein Preşedintele Zelenski a participat la reuniunea de la Ramstein şi a cerut acolo noi resurse militare pentru a face faţă atacurilor aeriene şi ofensivei ruse intensificate în estul Ucrainei, în timp ce armata ucraineană trebuie să susţină în paralel şi ofensiva sa proprie lansată în urmă cu o lună în provincia rusă de graniţă Kursk. În urma acestei incursiuni lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă, care nu se aştepta la o asemenea operaţiune şi era slab desfăşurată în provincia Kursk, a trimis între timp întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluţii semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reuşit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reuşit să recâştige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean. Zelenski susţine că armata sa controlează circa 100 de aşezări în provincia rusă Kursk şi că prin această ofensivă a forţat Rusia să mute zeci de mii de soldaţi de pe frontul din estul Ucrainei. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin estimează că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite şi bine echipate unităţi, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul ucrainean, ceea ce a a permis Rusiei să obţină noi progrese în estul Ucrainei.

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat

Ucraina: Ministrul de externe a demisionat. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, şi-a prezentat demisia miercuri, a anunţat preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk. Ucraina: Ministrul de externe a demisionat Stefanciuk a declarat că demisia urmează să fie discutată de legiuitori în curând, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că au loc schimbări în guvern pentru a consolida şi obţine rezultatele dorite de Ucraina. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premierCel puţin şase responsabili politici ucraineni, printre care miniştri, şi-au prezentat marţi demisia, iar un consilier prezidenţial a fost demis înainte de anunţul unei remanieri majore a guvernului după doi ani şi jumătate de război cu Rusia. Mai mulţi miniştri şi-au prezentat deja demisiile marţi seară, în special cei ai industriei strategice, Oleksandr Kamişin - responsabil pentru producţia de armament, justiţiei, Denis Maliuska, şi mediului, Ruslan Strileţ

Ucraina trei miniştri au prezentat demisiile (sursa: Facebook/Денис Шмигаль)
Internațional

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile. Preşedintele parlamentului de la Kiev, Ruslan Stefanciuk, a anunţat marţi că trei miniştri au demisionat din guvernul Ucrainei. Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile Şi-au anunţat intenţia de a se retrage din executivul condus de premierul Denis Şmihal titularii portofoliilor industriei strategice, Oleksandr Kamişin - responsabil pentru producţia de armament, justiţiei, Denis Maliuska, şi mediului, Ruslan Strileţ. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier După câteva săptămâni de discuţii privind o remaniere guvernamentală, parlamentarii vor lua în considerare cele trei demisii, a declarat Stefanciuk. "Voi continua să lucrez în domeniul apărării, dar într-un alt rol", a scris Kamişin pe Telegram, confirmând că a demisionat. Ministrul în vârstă de 40 de ani a fost numit în martie 2023 şi a condus eforturile Ucrainei de a accelera producţia pentru apărare, de la drone de atac la rachete cu rază lungă de acţiune, folosite de Ucraina pentru a lupta împotriva invadatorilor ruşi superiori numeric şi mai bine înarmaţi. Kamișin, un manager eficient În primul an după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Kamişin şi-a construit o imagine de manager eficient pe timp de război, ca şef al căilor ferate naţionale, vitale din punct de vedere logistic atât pentru forţele armate, cât şi pentru civili. Parlamentarii şi analiştii politici ucraineni se aşteptau la schimbări importante în guvern încă de la începutul verii. Demisiile celor trei miniştri sporesc incertitudinile din jurul executivului, în care cel puţin alte cinci portofolii sunt vacante după demiterile de anul acesta, menţionează agenţia. Preşedintele Volodimir Zelenski şi echipa sa politică ar putea să numească acum alţi titulari în funcţiile respective, pentru a readuce ordinea înainte de vizita în SUA programată luna aceasta în vederea participării la Adunarea Generală a ONU. Săptămâna trecută, liderul de la Kiev afirmase că speră să se întâlnească şi cu preşedintele american Joe Biden şi cu posibilii succesori ai acestuia - vicepreşedinta Kamala Harris, democrată, respectiv republicanul Donald Trump - pentru a le prezenta un "plan pentru victorie" care ar obliga Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei. Forţele ruse au avansat în august 477 kmp în Ucraina, ceea ce reprezintă avansul lor lunar cel mai important din octombrie 2022, potrivit datelor care compilează deplasări revendicate şi confirmate furnizate de Institutul pentru studiul războiului (ISW). Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei La rândul său, armata ucraineană a avansat rapid la începutul lui august în Rusia, în regiunea frontalieră Kursk, peste 1.100 kmp în două săptâmâni, aflându-se la mai puţin de 35 km de capitala regională. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Trupele ruse au avansat în Ucraina într-un ritm de peste 15 kmp pe zi în august, în mare majoritate în regiunea Doneţk. Cea mai mare parte a acestor avansuri s-a realizat în direcţia importantului nod logistic Pokrovsk, de care armata rusă s-a apropiat duminică seară la mai puţin de 7 km. Ultima dată când Moscova a cucerit atât teritoriu într-o lună, în octombrie 2022, a fost în replică la o importantă contraofensivă ucraineană în jurul Harkov, într-o fază a conflictului în care linia frontului era mult mai mobilă decât astăzi. Expansiunea Moscovei De la începutul anului 2024, Moscova şi-a reluat expansiunea pe teritoriul ucrainean, cu avansuri suplimentare de 1.730 kmp. Este deja de trei ori mai mult decât în 2023, când avansurile sale, mai mici, au fost în plus anulate de contraofensivele ucrainene. Însă în aceste ultime luni trupele Kievului întâmpină dificultăţi în a contraataca pe propriul teritoriu. În 2024, numai în opt zile armata ucraineană a cucerit mai mult teren decât a cedat Rusiei, în general având avansuri foarte marginale de câţiva kilometri pătraţi. La 1 septembrie, Rusia ocupa 66.266 kmp din teritoriul ucrainean. Cu Crimeea, anexată în 2014, şi zonele din est deja sub controlul separatiştilor proruşi înainte de invazie, avansurile confirmate sau revendicate de Rusia reprezintă 18% din teritoriul Ucrainei din 2013.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră