Etichetă: ucraina

2289 articole

Cum profită Rusia că Occidentul este cu ochii pe Israel

Cum profită Rusia de faptul că Occidentul este cu ochii pe evoluția situației din Israel: a declanșat o ofensivă masivă în Ucraina, în regiunea Avdiivka, un oraș strategic, cheia unui avans al Kievului spre Donețk. Mulți comentatori compară luptele din regiunea Avdiivka cu cele din Bakhmut, dar diferența este că acest din urmă oraș nu avea o importanță militară prea mare. Citește și: Contracte cu dedicație: profesorii pot folosi prima de carieră didactică la un număr limitat de magazine! Câțiva retaileri mari, excluși Avdiivka Foto: Twitter Însă cea mai mare temere a Ucrainei și a Occidentului este că, acum, în Ucraina s-a intrat în faza unui război uzură. „Războaiele de uzură sunt în cele din urmă câștigate de partea care își poate adapta cel mai bine industria și își poate folosi capacitatea de producție direct pe câmpul de luptă - de la sisteme cibernetice de înaltă tehnologie până la gloanțe, cizme și «mâncăruri gata de consum»”, scrie, azi, The Times. John Kirby, US Navy Rear Admiral (Ret.):- Ukraine repelling Russian offensive in Avdiivka & other fronts- Time is clearly on Russia's side- Authorized support running out. If support ends, Ukraine could be overrun in just 1 week- Congress must approve additional support ASAP pic.twitter.com/642oUxQLvA— Igor Sushko (@igorsushko) October 28, 2023 Cum profită Rusia de faptul că Occidentul este cu ochii pe Israel Această publicație explică și de luptele de la Avdiivka sunt cruciale. Grafica: Twitter Chuck Pfarrer „Sistemul rutier face din Avdiivka poarta de intrare în sudul Donbasului. Ucrainenii l-au menținut în pofida presiunii rusești, încă de anul trecut. Este calea Kievului spre victorie în acest sector. Dacă pierde Avdiivka acum, va fi blocat în sud, iar mare parte din ceea ce a realizat în Donbas, mai la nord, va conta prea puțin. Brigada 1 de tancuri a Ucrainei a fost adusă pentru a apăra Avdiivka, în timp ce părți ale Brigăzii 47 Mecanizate, care luptă din greu, au fost retrase din principala ofensivă din sud, din Zaporojie, și trimise spre est pentru a ajuta la apărarea orașului. Au avut loc lupte aprige pentru controlul uzinei de cocs și produse chimice de pe flancul nordic al Avdiivka și al carierei de nisip din satul Opytne de pe flancul sudic. Aceste două situri industriale mizerabile contează cu adevărat”, explică o analiză din The Times. Harta ISW Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru Pierderi masive ale armatei ruse, cele mai mari din 2023 „Forțele rusești au desfășurat operațiuni ofensive de-a lungul liniei Kupyansk-Svatove-Kreminna, lângă Bakhmut, lângă Avdiivka, la vest și sud-vest de orașul Donețk, în vestul regiunii Donețk, în zona de graniță dintre Donețk și regiunea Zaporizhia și în vestul regiunii Zaporizhia și au avansat în unele zone”, scria, la 28 octombrie Institutul de Studiu a Războiului (ISW), un think-tank britanic. „Forțele rusești au continuat operațiunile ofensive în apropiere de Avdiivka pe 28 octombrie, dar nu au obținut câștiguri teritoriale confirmate. Un agregator de știri rusesc a afirmat, de asemenea, că forțele rusești au avansat în apropiere de Novokalynove (7 km nord de Avdivka) pe 27 octombrie (...) Un alt milblogger rus a afirmat că forțele rusești luptă și își mută atacurile spre uzina de cocs din Avdiivka, chiar la sud de Stepove, controlează halda de deșeuri de lângă uzina de cocs din Avdiivka și sunt implicate în lupte crâncene de-a lungul căii ferate la sud-est de Stepove și la nord-vest de halda de deșeuri. Butusov a declarat pe 26 octombrie că forțele rusești au avansat la 600 de metri de zona industrială din nordul Avdiivka, în speranța de a folosi zona industrială pentru a intra în orașul propriu-zis.[40] O sursă rusă a publicat pe 28 octombrie imagini cu forțele rusești care efectuează lovituri aeriene împotriva pozițiilor ucrainene de la Uzina de Cocs din Avdiivka (...) Surse occidentale și ucrainene continuă să raporteze că forțele rusești suferă pierderi semnificative în jurul Avdiivka. Ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov i-a spus secretarului american al apărării, Lloyd Austin, că pierderile rusești în zona Avdiivka se ridică la aproximativ 4.000 de militari într-un interval de timp nespecificat, probabil în octombrie 2023”, mai susține analiza ISW. Massacre of Orcs Continues in Avdiivka dead bodies littered everywhere pic.twitter.com/iuVf3fAdlW— Getty (@region776) October 29, 2023

Cum profită Rusia de faptul că Occidentul este cu ochii pe Israel: atac masiv în regiunea Avdiivka Foto: Twitter

Moaștele Sfintei Teodora revin în România (sursa: doxologia.ro)

Eveniment

Moaștele Sfintei Teodora revin în România

Moaștele Sfintei Teodora revin în România. În Moldova ar putea ajunge moaştele uneia dintre cele mai iubite sfinte: Sfânta Teodora de la Sihla. Moaștele Sfintei Teodora revin în România Discuţia a fost relansată în urma vizitei la Kiev a delegaţiei Guvernului României, conform agenţiei de presă basilica.ro a Patriarhiei Române. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Astfel, la finalul discuţiilor s-a făcut o declaraţie publică prin care ambele ţări îşi asumă „importanţa lucrărilor legate de organizarea căutării moaştelor Sfintei Teodora în Ucraina şi a mormintelor hatmanilor Pylyp Orlyk şi Ivan Mazepa din România”. În urma acestui schimb, moaştele Sfintei Teodora ar urma să fie oferite din nou României. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina

România ar putea construi un nou pod peste Dunăre, la Isaccea, spre Ucraina, a scris, pe Facebook, secretarul de stat din ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu. Podul ar urma să facă legătura între Odessa și Constanța și ar putea finanțat din fonduri europene. România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a șase puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor opt puncte noi. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Scrioșteanu a participat la ședința comună a guvernelor de la București și Kiev. Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina „?????????? ?? ?????????? ????? ???????? ???????? ?? ???????? ???????? ??????? ???????????? ?????????? ?????? ?????????? ??????????? ?????????? ?????????: (???? ???????) ????? – ????????? ??????? ??????????? ????????? ?? ??????? ? ?????????? ???????-??????? ?? ? ????a?????????? ??????? ?????? Scopul acestui document constă în asigurarea unui tranzit facil și sigur al mărfurilor ucrainene, în dezvoltarea infrastructurii de transport, dar și pentru a crea o platformă eficientă pentru schimbul de experiență și bune practici în proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și Ucraina; România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a 6 puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor 8 puncte noi; Aceste investiții vor contribui la creșterea și eficientizarea fluxurilor de mărfuri la trecerea frontierei între România și Ucraina, iar această strategie pune bazele creșterii conectivității, competitivității, dar și a rezilienței României și Ucrainei; Strategia anexată acestui Memorandum prevede inclusiv construirea unui nou pod peste Dunăre la Isaccea - Orlivka, deschizând astfel calea unui coridor de transport european care va face legătura între Odessa și Portul Constanța; Este prima strategie pentru punctele de trecere a frontierei elaborată între un stat membru al Uniunii Europene și Ucraina și a fost realizată pe durata a mai multor luni în cadru trilateral România - Comisia Europeană - Ucraina”, a scris, pe Facebook, secretarul de stat. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor El a arătat că, la ședința comună a celor două guverne s-a semnat și una cord pentru un pod feroviar peste Tisa, în zona localităților Sighetu Marmației (RO) și Bila Tservka (UA).

Ucraina face primul pas să interzică biserica ortodoxă subordonată Rusiei Foto: Patriarhia rusă

Internațional

Ucraina primul pas interzică biserica subordonată Rusiei

Ucraina face primul pas să interzică biserica ortodoxă subordonată Rusiei: parlamentul ucrainean a adoptat joi, în prima lectură, un proiect de lege în acest sens. Însă majoritatea preților ortodocși români din Ucraina fac parte din această biserică. Citește și: Beizadeaua Mario Iorgulescu era beată criță și plină de droguri, la momentul la care a ucis un om. Luase cocaină cu fentanil, una din cele mai dure combinații de droguri Ucraina face primul pas să interzică biserica ortodoxă subordonată Rusiei „Proiectul de lege a fost susținut de 267 de deputați. Cei mai mulți dintre cei care au votat în favoarea inițiativei au fost din partidul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului - cu 175 de deputați care au susținut inițiativa. Pentru ca proiectul de lege să intre în vigoare, acesta trebuie să fie votat în a doua lectură și semnat de Zelenski. Biserica Ortodoxă din Ucraina subordonată Moscovei este considerată a fi o a cincea coloană a Rusiei. La 7 iunie, Oleksandr Tkachenko, ministrul ucrainean al culturii și informației, a declarat că, în cazul în care legea va fi adoptată, în termen de trei zile, această biserică va trebui să înceteze să mai folosească situl Kiev-Pechersk Lavra, care găzduiește Mănăstirea Peșterilor, unul dintre cele mai importante situri spirituale și istorice din Ucraina”, scrie Kyiv Post. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Putin și patriarhul Chiril Preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă, a explicat, în ianuarie, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Potrivit acestuia, preoții români din Ucraina au datoria „să se adecveze în mod înțelept, onest și realist” la realitatea tragică dintr-o țară „invadată și agresată militar de aproape un an”.

Constanța, singurul dintre primele porturi europene care nu e digitalizat Foto: Replica Online

Economie

Constanța, singurul primele porturi nu digitalizat

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a adus, azi, noi critici indirecte către ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu: Constanța este singurul dintre primele zece porturi europene care nu e digitalizat, a spus ea. Portul acesta este în subordinea ministerului Transporturilor. „Sper ca în săptămânile viitoare o primă digitalizare pe ce înseamnă intrările în Portul Constanța, acel ticketing pe care îl vor lansa zilele viitoare, să ducă la o anumită ordine în Portul Constanța. Digitalizarea trebuie să se întâmple în Portul Constanța, că vor unii, că nu vor, că le place sau nu le place…”, spunea Grindeanu în august 2023. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Ieri, Vălean a avertizat că România va pierde fonduri europene de 300 de milioane de euro pentru că lucrările la calea ferată Brașov-Sighișoara sunt blocate de mai mulți ani. Citește și: Vălean: România riscă să piardă până la 300 de milioane de euro din finanţarea pentru calea ferată Braşov-Sighişoara Vălean a vorbit despre Portul Constanța în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români, discuția pornind de la situația din porturile ucrainene, aflate sub bombardament rusesc. Constanța, singurul dintre primele porturi europene care nu e digitalizat „Asta pune o presiune pe un alt tip de operaţiuni portuare. Săptămâna trecută, informaţia pe care o aveam pe masă ca fiind urgentă era sufocarea portului Constanţa cu un număr de aproape 700 de barje care trebuie descărcate în vapoare. Deci presiunea creşte pe infrastructura românească. Constanţa trebuie să facă investiţii suplimentare. Şi nu pentru Ucraina, ci pentru că este singurul, de exemplu, care nu e digitalizat din primele zece porturi europene", a declarat Vălean marţi, în cadrul întâlnirii cu jurnalişti români. Practic, a afirmat ea, portul Constanţa e destul de "rămas în urmă" în ceea ce priveşte modernizarea operaţiunilor. "Şi nu e pentru Ucraina, ci este pentru viitor. Tot ceea ce înseamnă conectivitatea pe coridorul de mijloc, est-vest, ar trebui sau ar putea să treacă prin Constanţa; trebuie să înţeleagă că este o oportunitate pe care ar trebui să o folosească, altfel competiţia vine imediat. Avem Varna şi Burgas care îşi doresc foarte mult să preia din traficul care în momentul de faţă este pe Constanţa", a spus Adina Vălean. Varna și Burgas, pregătite să ia locul Constanței „În momentul de faţă majoritatea volumelor merg pe Constanţa. Dar dacă nu ne place acest lucru sau dacă nu folosim oportunitatea, trebuie să fim conştienţi de faptul că la Marea Neagră, pentru Coridorul de Mijloc est-vest, care uneşte Asia cu Europa, oferta poate veni şi de la alte porturi care în mod natural doresc să ne facă competiţie", a explicat ea. Adina Vălean a mai afirmat că România este hub „într-o măsură maximă" în ceea ce priveşte transportul cerealelor ucrainene, dar nu pentru că s-a oferit ea sau pentru că aşa doreşte Kievul. „Aici au fost aduşi de piaţă. Eu de fapt am văzut acest lucru venind de la bun început, când foarte multe ţări europene de frontieră doreau să-şi dezvolte oferta pentru export-import pentru Ucraina. Dar în mod tradiţional toate aceste rute de transport au fost către sud şi am fost absolut convinsă de la început că asta se va întâmpla. Toată presiunea va fi în sud, pe România, pe Dunăre, şi pe Constanţa, a se citi Marea Neagră", a spus Vălean. Ea a menţionat că există, de exemplu, o ofertă din partea Greciei pentru a prelua aceste transporturi de cereale, dar "nu există suficiente conexiuni pentru a le trimite spre Grecia, între România-Bulgaria, Bulgaria-Grecia". "Realitatea pieţei - întotdeauna câştigă oferta cea mai bună financiar şi până în momentul de faţă a fost pe porturile ucrainene, acum este pe canalul Sulina. Cu întărirea conexiunii feroviare către Constanţa, probabil va fi cea mai bună (...)", a opinat ea. Comisarul european pentru transporturi a vorbit şi despre proiectele de conectivitate cu Republica Moldova, precizând că executivul UE a alocat aproape 10 milioane de euro pentru punctul de trecere Albiţa-Leuşeni. „Toate sunt ca la lego” "Noi am dat 9.800.000 euro pentru a construi şi a moderniza infrastructura de acces rutier la şi dinspre punctele de control la frontieră, inclusiv viitorul nou pod peste Prut, operaţiuni vamale de o parte şi de alta. Deci, când privim un punct de trecere sau de conectivitate, e vorba de podul respectiv, de drumurile de acces, de infrastructura vamală ş.a.m.d. Toate astea sunt, cum să spun, ca la lego. Sunt mai multe elemente la fiecare proiect şi toate astea au un tip de finanţare", a explicat Adina Vălean. „Sunt lucruri pe care România le face pe cont propriu sau din alte surse de finanţare. Totuşi, noi venim cu finanţare în completarea întregului proiect", a subliniat ea, precizând că săptămâna viitoare va avea o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova Dorin Recean pentru a semna o serie de acorduri de finanţare pentru infrastructură. Transportul pe calea ferată spre Constanța, cel mai ieftin În plus, a explicat Vălean, Comisia Europeană vrea să finanţeze o conexiune cu Ucraina şi Republica Moldova, Reni-Giurgiuleşti-Galaţi. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă "Şi acolo, de exemplu, este tot aşa, un proiect construit ca un lego, în sensul în care sunt câţiva kilometri de drum pe care o să-i finanţăm să fie refăcuţi. Dacă acolo procedurile se simplifică, pentru că acolo sunt trei puncte de trecere, în câţiva kilometri sunt numai trei controale, asta, cum să zic, face din acel coridor un coridor viabil, cu costuri accesibile pentru toată lumea şi care poate fi folosit pentru a duce mărfurile până la Galaţi şi de acolo pe calea ferată către Constanţa. De asemenea, pot să vă afirm că, după toate evaluările noastre, transportul pe calea ferată către Constanţa este cel mai ieftin", a încheiat Adina Vălean.

Investigații

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT. Mihai Pînzari a fost arestat împreună cu judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, căreia i-ar fi plătit informații nepublice din DIICOT cu mașini, bijuterii, bani, excursii, pază și protecție. Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT Chiar și fără protecția judecătoarei Chirilă, însă, Mihai Pînzari reușea să scape de dosarele DIICOT în care era inculpat pentru trafic de țigări. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă "Referitor la situația suspectului Pînzari Mihai, reținem că probele administrate în cauză nu au răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază suspectul, nefiind probat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că suspectul a săvârșit infracțiunile reținute în actul de învinuire. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Cu privire la faptele reținute în rezoluţia din 18.10.2013, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de Pînzari Mihai, mijloacele de probă indicate nu sunt de natură să creeze convingerea că suspectul a săvârșit infracțiunile descrise, întrucât procesele-verbale de redare a comunicărilor telefonice nu se coroborează cu alte mijloace de probă. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp În concluzie, s-a apreciat că nu există probe că suspectul Pînzari Mihai a săvârșit infracțiunile cu privire la care s-a început urmărirea penală împotriva sa (...). Prin urmare, se va dispune clasarea față de suspectul Pînzari Mihai, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracţional organizat (...) și contrabandă (...).", se arată într-o decizie judecătorească a Tribunalului Suceava din 2021.

Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina. În dreapta, o arestare din 2013 a unui membru al lotului "Codană" (sursa: TVR, Adevărul)

Investigații

Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina

Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina. Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost arestată împreună cu Mihai Pînzari, cel care plătea informațiile din DIICOT furnizate de Chirilă în bijuterii, mașini, bani, excursii, pază și protecție. Vicovu de Sus, punct critic de frontieră Mihai Pînzari este un traficant de țigări și cămătar sucevean foarte cunoscut procurorilor și judecătorilor din județ. Iar Suceava nu este orice județ când vine vorba de trafic: pe aici intră lunar în România milioane de pachete de pachete de contrabandă din Ucraina. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Punctul critic de pe frontiera româno-ucraineană suceveană al acestui trafic este Vicovu de Sus. Stăpânul absolut al traficului prin acest punct este un cetățean numit Arcadie Plămadă, zis "Codană". Acesta plătea un șef de tură al Poliției de Frontieră, Ghiță Adrian Parasca, pentru a-i acoperi transporturile de țigări de contrabandă. DIICOT Suceava a descoperit această rețea în 2013. Graniță nesupravegheată 40-60 de minute Potrivit DIICOT Suceava, "Inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a maximizat vulnerabilităţile unităţii din care face parte (ITPF Sighetu-Marmaţiei), prin acceptarea coruperii şi furnizării către inculpatul Plămadă Arcadie de date şi informaţii cu regim special, nedestinate publicului, legate de dispunerea aparatelor de termoviziune şi a patrulelor, pentru ca gruparea coordonată de acesta să introducă importante cantităţi de ţigarete. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Mai mult, pentru sprijinirea grupării monitorizate, ofiţerul de poliţie a comunicat şefului său, comisarul-şef Prelipcean Constantin-Mihai, că în alte zone au loc acte de contrabandă, determinând astfel mutarea dispozitivului de supraveghere a frontierei şi asigurând intervale cuprinse între 40 şi 60 de minute în care porţiuni importante al graniţei cu Republica Ucraina rămâneau nesupravegheate. DIICOT vorbește de Schengen Prin activităţile sale infracţionale, inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a adus atingeri grave autorităţii publice şi în special unităţii al cărei angajat este prin vulnerabilizarea securităţi frontierei de stat. Actele sale sunt cu atât mai grave cu cât autorităţile publice române au depus eforturi susţinute pentru securizarea graniţelor în vederea aderării la spaţiul Schengen. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Din monitorizările efectuate au rezultat date că inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a acordat sprijin şi altor grupări de crimă organizată neidentificate până la această dată, având legături infracţionale cu lideri importanţi ai lumii interlope din zona Vicov, dintre aceştia fiind identificaţi Nistor Constantin, zis , şi Niţu Costică, zis ". Jafuri armate în Germania Dar "Codană" și-a continuat activitățile de contrabandă în ciuda acuzațiilor DIICOT. "Arcadie Plămadă, zis Codană, a comis zeci de jafuri armate pe teritoriul Germaniei, împreună cu Constantin Nistor, alias Copilu’ – un infractor notoriu care le-a scăpat mai mereu printre degete polițiștilor. Ei atacau oficii poștale, magazine și casierii ale unor firme, de unde furau prin violență bani, autoturisme, calculatoare sau baxuri de țigări și băutură. Cei doi au fost arestați în anul 1999 pe teritoriul Germaniei, însă au reușit să se întoarcă în țară. Arcadie Plamadă, Mihai Petru Cernescu, Daniel Lili Dediu, Liliana Mitrofan și alți făptuitori, inclusiv cetățeni ucraineni au constituit un grup infracțional. La grupul infracțional organizat au aderat, în cursul lunii septembrie 2016, inculpații Vasile Cristinel Jescu și Alexandru Iulian Borza. În cadrul grupului inculpații aveau roluri bine stabilite în vederea realizării cu succes și în condiții de maximă conspirativitate a activităților ilicite.", scria în 2019 Obiectiv de Suceava. Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina În 2021, un judecător al Tribunalului Suceava (dar nu Ana Maria Chirilă) a decis confiscarea a 29.700 de pachete de țigări Viceroy și a unui VW Transporter care se aflau în custodia Poliției încă din 2012. Țigările și mașina fuseseră descoperite de polițiști într-un dosar de trafic de țigări în care era implicat și Mihai Pînzari, mituitorul Anei Maria Chirilă. Potrivit deciziei judecătorești de confiscare, Mihai Pînzari era cercetat pentru " (...) constând în aceea că, începând cu luna mai 2012 a aderat la gruparea infracţională organizată transfrontalieră, formată din cetăţeni români şi ucraineni, coordonată de Arcadie Plămadă zis “Codana” specializată în săvârşirea de infracţiuni de contrabandă cu ţigarete de provenienţă extra-comunitară, acesta asumându-şi rolul de preluator, depozitar şi transportator al ţigaretelor de pe raza loc. Vicovu de Sus".

Ministrul maghiar de Externe postează selfie-uri de la Moscova Foto: Facebook

Internațional

Ministrul maghiar Externe postează selfie-uri Moscova

În pregătirea întâlnirii Viktor Orban - Putin, ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, postează selfie-uri de la Moscova. El a distribuit pe mai multe rețele sociale o fotografie în care face jogging pe malul râului Moscova. Citește și: Viktor Orban se duce în China comunistă ca să se întâlnească cu Putin. Este singurul lider vestic prezent la reuniunea de la Beijing „O dimineață liniștită, dar rece, pe malul unui râu din Moscova”, a scris el, romantic. Premierul Ungariei, Viktor Orban, se va duce, săptămâna viitoare, în China comunistă ca să se întâlnească cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Szijjarto, avalanșă de fotografii pe Instagram și Facebook în timpul vizitei la Moscova Ministrul maghiar de Externe postează selfie-uri de la Moscova „Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a sosit la Moscova în seara zilei de 12 octombrie, potrivit fotografiilor pe care le-a postat pe Facebook. «Sosire la Moscova. Vine vremea rece, securitatea energetică este din nou în centrul atenției», a comentat el fotografiile postate. Spre deosebire de alți oficiali europeni, Szijjarto este un vizitator obișnuit al Rusiei, această călătorie fiind a cincea pe care o face în această țară de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei. Ministrul se află la Moscova pentru a participa la forumul Russian Energy Week, potrivit presei ruse. El a participat la Săptămâna rusă a energiei și în octombrie 2022, după ce în iulie 2022 a călătorit în această țară pentru a discuta despre transportul gazelor naturale. El a zburat din nou la Moscova în aprilie 2023 pentru discuții privind energia. În iunie 2023, el a fost singurul oficial de rang înalt din Occident care a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Evenimentul se desfășoară sub patronajul președintelui rus Vladimir Putin”, arată Kyiv Post, citat de Yahoo News. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Szijjarto și ministrul rus al Sănătății, Mihail Murasko Foto: Facebook Premierul Ungariei, Viktor Orban, se va deplasa la Beijing în perioada 16-18 octombrie pentru a participa la conferința internațională «Belt and Road Initiative» și pentru a purta discuții cu președintele chinez Xi Jinping, a anunțat biroul liderului ungar.

În Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus conduse de Robert Fico Foto: Facebook Robert Fico

Internațional

În Slovacia, alegerile câștigate de un partid pro-rus

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist, SMER-SD, al fostului premier Robert Fico. Formațiunea acestuia se opune susținerii Ucrainei. Până acum, Slovacia a fost un aliat loial al Kievului, furnizând rachete sol-aer și elicoptere și chiar donând întreaga sa flotă de avioane de luptă MiG-29 scoase din uz. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente SMER a depășit toate așteptările prefigurate de sondajele de opinie, precum și datele din exit poll-urile de sâmbătă seara. În Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus „Fostul premier de stânga al Slovaciei, Robert Fico, l-a învins pe rivalul său progresist în alegerile parlamentare, după ce a făcut campanie pentru a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei, dar va trebui să găsească aliați pentru a forma următorul guvern (...) Partidul SMER-SSD al lui Fico conducea cu 23,37% din voturi după numărarea a 98% din voturi. Partidul liberal Slovacia Progresistă (PS) îl urmează cu 16,86%, iar partidul HLAS (Vocea), care ar putea deveni placa turnantă pentru formarea următorului guvern, este al treilea, cu 15,03%”, arată Reuters. „Fico a profitat de nemulțumirea față de o coaliție de centru-dreapta divizată de certuri, al cărei guvern s-a prăbușit anul trecut, declanșând alegerile cu șase luni mai devreme. În campanie, el a subliniat îngrijorarea față de creșterea numărului de imigranți care trec prin Slovacia spre Europa de Vest. Punctele de vedere ale lui Fico reflectă sentimentele în mod tradițional calde față de Rusia în rândul multor slovaci, care s-au consolidat pe rețelele de socializare, de la începutul războiului din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De asemenea, el s-a angajat să pună capăt livrărilor militare către Ucraina și să se străduiască să poarte discuții de pace - o linie apropiată de cea a liderului Ungariei, Viktor Orban, dar respinsă de Ucraina și aliații săi, care spun că acest lucru nu ar face decât să încurajeze Rusia”, explică agenția de presă.

Internațional

Militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea

The Times relatează, în ediția de azi, cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația. Publicația britanică arată că ucrainenii au fost instruiți de trupele speciale britanice, dar chiar și acestea au fost mefiente că un atac pe jet ski-uri, la aproape 200 de kilometri distanță, va reuși. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Însă, potrivit The Times, toți militarii s-au întors acasă, deși, după atac, au fost căutați ore întregi de aviația rusă. Atacul, relatat abia acum, a avut loc pe 24 august, ziua independenței Ucrainei. Foto: Twitter Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea „Zece jet ski-uri se strecurau spre coastă în întuneric, motoarele lor abia se auzeau peste zgomotul valurilor. Fiecare dintre ele transporta câte doi oameni-broască ucraineni, invizibili pe cerul nopții. Rușii nu i-au văzut niciodată venind. Strecurându-se pe țărm în Crimeea, soldații și-au pregătit puștile, explozibilii și armele antitanc. Parcurseseră deja 125 de mile pe mare de la cel mai apropiat teritoriu controlat de ucraineni și trebuiau să se întoarcă încă 140 de mile în viteză. Ei au fost primele trupe ucrainene care au pus piciorul în peninsula Crimeea în aproape un deceniu. Cu două săptămâni înainte, planificatorii număraseră și cântăriseră fiecare gram de echipament, reducând încărcătura ori de câte ori era posibil (…) Douăzeci de oameni trebuiau să traverseze Marea Neagră fără a fi detectați, să se infiltreze într-o bază militară rusă, să lupte cu inamicul, apoi să facă o lungă călătorie de întoarcere, posibil urmăriți de avioane și de flota președintelui Putin din Marea Neagră. În timp ce Levan și oamenii săi se îndreptau spre interior, spre baza rusă, în liniște pentru a evita contactul cu inamicul, focuri de mitralieră grea au răsunat în noapte (...) Cinci nave de sprijin ucrainene se deplasau de-a lungul coastei, atacând pozițiile rusești cu gloanțe și rachete pentru a atrage atenția asupra lor”, relatează The Times. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Urmăriți de marina rusă Bătălia de pe coasta Crimeei a durat zeci de minute, până când, folosind armament antitanc, ucrainenii au reușit să distrugă o stație rusească de bruiaj, care făcea inoperabil GPS-ul marinei ucrainene. Însă, la plecare, au început să fie urmăriți de avioane și nave rapide rusești. "I really wanted to live": the story of a special forces officer of the Defense Intelligence of Ukraine who fell out of a boat and swam for 14 hours in the open sea. In mid-August, a fighter with the call sign "Konan" from the Artan battalion of the Defense Intelligence of… pic.twitter.com/Nw7l3E0Djn— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) September 28, 2023 „În timp ce rușii pregăteau interceptarea, au dat peste nava de evacuare a ucrainenilor. Și-au schimbat obiectivul, vizând-o pe aceasta și ignorând jet ski-urile care se întorceau în largul mării. Nava de evacuare ucraineană, forțată să fugă, i-a lăsat pe militarii de pe jet ski-uri să-și croiască singuri drumul spre casă”, mai arată publicația britanică. Alte nave ucrainene de sprijin au început să tragă asupra avioanelor de căutare, pentru a permite trupelor de comando să se retragă. Foto: Twitter Ore întregi, aviația militară rusă s-a învârtit deasupra celor de pe jet ski-uri, dar, la final, întreaga echipă a ajuns acasă. La o oră după întoarcere, o furtună violentă a izbucnit în Marea Neagră.

Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Barurile din România prosperă după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Economie

Barurile din România prosperă după pandemie

Barurile din România prosperă după pandemie. Barurile ieşene, de exemplu, şi-au revenit complet după dezastrul din pandemie iar criza provocată de conflictul din Ucraina nu pare să le fi afectat în mare măsură. Barurile din România prosperă după pandemie Cel puțin dacă ne ghidăm după datele de bilanţ pe anul 2022, care par să nu țină cont de scumpirile tarifelor la utilităţi şi la produse alimentare sau nealimentare. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În top zece, doar unul dintre baruri a raportat pierderi – dar e un business care nu pare să încheie niciun am pe profit şi totuşi funcţionează de 23 de ani, face angajări şi s-a plasat pe locul al treilea în top, după cifra de afaceri. Între primele zece baruri din Iaşi, partea leului o iau păcănelele şi stabilimentele administrate de cetățeni din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eveniment

Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși

Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși Accidentul a avut loc la 12 septembrie, dimineața. În imagini se vede cum camionul militar trece peste pieton și cu roțile din față, și cu cele din spate. Șoferul încetinește, pare că trage pe dreapta, dar după câteva secunde dispare din cadru și nu mai apare. Traficul din intersecție se reia, mașinile ocolind mortul. Nimeni nu încearcă să vadă dacă mai trăiește, nimeni nu pare că ar dori să cheme ambulanța. „Soldații ruși continuă să ucidă civili în Luhanskul ocupat. De data aceasta, militarii au călcat mortal un om pe o trecere de pietoni și au plecat cu mașina, puteți vedea totul pe video. Duceți-vă dracului, locuitorilor din Luhansk, ce v-au făcut rușii, când nu vă pasă de moartea oamenilor care trăiesc lângă voi, ce ați devenit?”, scrie, pe Telegram, „Regiunea Lugansk Operațională”, care a postat acest video. În 2014, Lugansk a devenit capitala și centrul administrativ al regiunii sepratiste Republica Populară Lugansk. Administrația Oblastului Lugansk a fost mutată la Sievierodonetsk de către guvernul Ucrainei. Citește și: Halep a spus tribunalului care a judecat-o pentru doping cine i-ar fi dat suplimentul contaminat cu roxadustat: fizioterapeuta de la Academia Mouratoglou În septembrie 2022, Rusia a anexat oficial cele patru teritorii ocupate din Ucraina – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

Economie

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

Ucrainenii au distrus un sistem rusesc de rachete S-400 de 1,2 miliarde de dolari Foto. Twitter

Internațional

Distrus sistem de rachete S-400 de 1,2 miliarde de dolari

Un atac al militarilor ucraineni la o bază din Crimeea a distrus un sistem de rachete S-400 cu o valoare estimată de 1,2 miliarde de dolari, anunță surse din serviciile de informații ale Kievului. Pe rețelele sociale circulă imagini video ale unei explozii puternice la Eupatoria (Yevpatoria), un oraș de peste 100.000 de locuitori din Crimeea. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Pravda scria că o baterie costă 200 de milioane de dolari, dar prețul de export, cu rachete de rezervă, este de aproape 600 de milioane de dolari, la prețurile din 2017-2018. Nu este clar, la ora actuală, câte astfel de sisteme a distrus Ucraina. „S-400 al Rusiei, un sistem mobil de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune, costă aproximativ 500 de milioane de dolari, în timp ce o baterie Patriot Pac-2 costă 1 miliard de dolari, iar o baterie THAAD se ridică la aproximativ 3 miliarde de dolari, potrivit unor persoane care au cunoștință de prima mână a unei evaluări a serviciilor de informații americane”, arăta CNBC, în noiembrie 2018. Foto: Twitter Potrivit surselor citate pe rețelele sociale, ținta a fost atacată cu drone și rachete Neptun. Au distrus un sistem de rachete S-400 de 1,2 miliarde de dolari Mai întâi, dronele serviciului de contrainformații militare al Ucrainei au lovit "ochii" complexului - radarele și antenele. După ce au fost dezactivate stațiile radar, unitățile Marinei au lovit sistemele de lansare S300/400 "Triumph" cu două rachete de croazieră "Neptun". Early this morning, Ukrainian drones attacked a military facilities near Yevpatoria in occupied Crimea. pic.twitter.com/xcL3hE8Vxo— NOELREPORTS ?? ?? (@NOELreports) September 14, 2023 „În septembrie 2018, Rusia a desfăşurat un batalion de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în împrejurimile localităţii Evpatoria, pe coasta vestică a Crimeii, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km. Potrivit presei, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre”, scria Defence România, la 29 noiembrie 2018. Vacationers in Russian-occupied Crimea revealed the S-400 air defense system positions near Yevpatoria by publishing photos on social networksIn the last few days more than 10 new blasts happened in Crimea which occupiers said was the work of air defense https://t.co/Zy1hBn3bRL pic.twitter.com/lvN1cWzaHL— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) August 22, 2022 În august 2022, un turist rus aflat în vacanță în Crimeea și-a făcut poze cu acest sistem de rachete, dezvăluind poziția sa exactă.