duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Eveniment

Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot

Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot. Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi. Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului în regim de urgenţă, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Executivul a aprobat şi va trimite la Parlament, în regim de urgenţă, un proiect de lege care completează Legea 222/2017 privind capabilitatea de apărare aeriană cu baza la sol. Concret, proiectul prevede că un sistem de rachete sol-aer Patriot face obiectul unor acte de donaţie către terţi. După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul va putea emite hotărârea care va face operativ actul de donaţie. Tot Executivul este împuternicit să reconstituie capabilitatea de apărare sol-aer a ţării din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale", a spus Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti( sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti

Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti. Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că Varşovia ar trebui să aibă dreptul de a doborî rachetele ruseşti care îi ameninţă teritoriul în timp ce acestea se află încă în spaţiul aerian al Ucrainei. Polonia vrea să doboare rachetele ruseşti Declaraţiile şefului diplomaţiei poloneze, publicate luni în Financial Times (FT), survin la o săptămână după ce un "aparat de zbor" - probabil o dronă rusă de origine iraniană Shahed - a pătruns pe teritoriul Poloniei, ţară membră NATO şi aliat al Kievului, în momentul atacurilor masive ruseşti din Ucraina vecină. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Dispărută de pe radar, drona nu a fost încă găsită. Cel puţin alte două cazuri de rachete ruseşti care au intrat pe teritoriul polonez au fost raportate în trecut de Varşovia. Luni, în urma unui nou val de atacuri masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, forţele aeriene poloneze şi-au ridicat din nou avioanele de la sol. Responsabilitatea de a se apăra "A fi membru NATO nu înlocuieşte responsabilitatea fiecărei ţări de a-şi proteja propriul spaţiu aerian - este datoria noastră constituţională", a declarat Sikorski pentru FT. "Sunt de părere că, atunci când rachete ostile sunt pe punctul să intre în spaţiul nostru aerian, ar fi legitim să ne apărăm, deoarece odată ce au intrat în spaţiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva creşte", a mai spus el. În opinia şefului diplomaţiei poloneze, Kievul este în favoarea unor astfel de operaţiuni. "Ucrainenii ne-au spus: sunteţi bineveniţi", a mai spus el pentru FT. Radoslaw Sikorski a discutat în martie acest subiect cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, însă, potrivit unui important oficial al organizaţiei, acesta din urma "i-a reamintit că NATO şi-a sporit considerabil vigilenţa şi şi-a întărit poziţiile pe flancul estic al Alianţa, în special în Polonia". NATO se teme că o astfel de măsură ar putea conduce la o mai mare implicare a Alianţei în războiul ruso-ucrainean.

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei (sursa: TASS)
Internațional

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei. Ucraina a lansat valuri de atacuri cu drone vizând centrale electrice şi o rafinărie din regiunile Moscova şi Tver, declanşând incendii, în timp ce zeci de drone au fost distruse în alte zone ale ţării, au anunţat duminică oficiali ruşi. Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei Fragmente de drone au declanşat incendii la Rafinăria Moscovei şi la centrala electrică de la Konakovo, în regiunea Tver, unul dintre cei mai mari producători de energie din centrul Rusiei, au declarat oficiali şi media locale. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Ministerul Apărării din Rusia a anunţat pe Telegram că unităţile sale de apărare aeriană au distrus 158 de drone lansate de Ucraina în cursul nopţii, între care nouă asupra Moscovei şi a regiunii sale. Primarul Moscovei Serghei Sobianin a declarat că mai multe drone au vizat rafinăria Moscovei şi un incendiu a fost stins "într-o sală tehnică separată". Agenţia de ştiri TASS a relatat, citând oficiali ai pompierilor, că incendiului i-a fost atribuit cel mai ridicat grad de complexitate, ceea ce ar putea presupune unităţi suplimentare. Rafinăria din sud-estul capitalei ruse este în proprietatea Gazprom Neft, ramura petrolieră a Gazprom. Explozii lângă centrala electrică Canalul de ştiri pe Telegram "Baza", care este apropiat de serviciile de securitate ruse, a declarat că lângă centrala electrică de la Konakovo au fost auzite explozii puternice. Guvernatorul Igor Rudenia a declarat că în oraşul Konakovo s-a declanşat un incendiu, dar furnizarea electricităţii şi a gazului nu au fost întrerupte. El nu a precizat ce a ars în incendiu. Ucraina a încercat să lovească şi centrala electrică Kaşira din regiunea Moscovei cu trei drone, a declarat Mihail Şuvalov, şeful districtului Kaşira, pe Telegram. El a spus că atacul nu a provocat pagube sau victime, iar furnizarea electricităţii nu a fost întreruptă. Ministerul Apărării a anunţat că 46 de drone au fost distruse deasupra regiunii transfrontaliere Kursk, 34 deasupra Briansk, 28 deasupra Voronej şi 14 deasupra Belgorod. Alte câteva zeci de drone au fost doborâte deasupra regiunilor Kaluga, Lipeţk sau Riazan, a mai precizat ministerul. Nu s-au raportat răniţi în urma atacurilor, potrivit informaţiilor preliminare. Rusia dezvăluie însă rareori întreaga amploare a pagubelor produse de atacurile aeriene ucrainene

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei (sursa: Kurt D Volker)
Internațional

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei. Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk „demonstrează că Rusia se află la limita capacităţilor sale”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la conferinţa Globsec de la Praga din 31 august, relatează Kyiv Independent. Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei „(Rusia) nu poate ataca Ucraina și să apăre Rusia în același timp, a trebuit să facă o alegere”, a spus Volker. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% „Va trebui să mute forțele din Ucraina pentru a apăra Rusia. Această mișcare este ceva de care ar trebui să profităm cu sistemele cu rază lungă pentru a le lovi în timp trupele sunt în mișcare”, a adăugat el. Incursiunea mai arată că „Rusia nu are capacitatea de a escalada”, a spus Volker. Separat, și parlamentarul ucrainean Olena Homenko a spus că incursiunea din Kursk „demonstrează că nu există riscuri reale de escaladare a Rusiei și că nu există linii roșii rusești”. „Singura reacție a lui Putin a fost să pretindă că nu se întâmplă nimic special”, a adăugat ea. Pe măsură ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk a intrat în a patra săptămână, Ucraina a ajuns să ocupe 1.294 de kilometri pătrați și 100 de așezări, inclusiv orașul Sudja, a declarat comandantul Oleksandr Sîrskîi pe 27 august.

70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot Foto: Facebook
Politică

70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot

La 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere Ucrainei un sistem Patriot, ministerul Apărării, condus de pesedistul Angel Tîlvar, a inițiat un proiect de lege în acest scop. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat joi partenerii străini să nu întârzie și să furnizeze Ucrainei sistemele de apărare aeriană Patriot promise. Citește și: Fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru a trecut în tabăra Elenei Lasconi: „Avem ciuma roșie cu aliații lor, trădătorii. Și avem USR” 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot La 20 iunie 2024, CSAT a decis, potrivit comunicatului oficial: „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”. Însă proiectul de lege - care, spre deosebire de ordonanțele de urgență, va intra în vigoare abia după aprobarea din Parlament, un posibil control de constituționalitate la CCR și promulgarea sa de către președintele României - a fost publicat pe site-ul ministerului Apărării abia la 29 august. În ziua apariției acestui proiect, secretarul Apărării din SUA, Lloyd J. Austin III, l-a sunat pe ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și au discutat, printre altele, despre „războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina”. „Cei doi lideri și-au reafirmat angajamentul neclintit de a consolida apărarea flancului estic al NATO, precum și sprijinul neîntrerupt, acordat Ucrainei, pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ambasadei SUA. Proiectul de lege inițiat de ministerul Apărării prevede donarea unui sistem Patriot către Ucraina și preluarea costurilor transferului - circa 60 de milioane de dolari - de către acest minister.

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni. Uniunea Europeană a respins cererea Kievului ca UE să instruiască soldaţi ucraineni în interiorul ţării devastate de război, dar îi va instrui cât mai aproape de teritoriul ucrainean, a declarat vineri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. UE instruiește mai mulți soldați ucraineni Josep Borrell a anunţat că UE va forma în jur de 75.000 de soldaţi ucraineni până la finele anului, cu 15.000 în plus faţă de obiectivul precedent, însă în afara teritoriului ucrainean. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” „Miniştrii s-au pus de acord să ridice la 75.000 (de soldaţi) obiectivul” de formare de trupe ucrainene, a declarat Borrell, după o reuniune informală la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE. „Unele state membre erau pregătite, alte reticente. În cele din urmă, am decis că instruirea va fi făcută cât mai aproape posibil de Ucraina, dar nu pe teritoriul ucrainean”, a spus el în faţa presei, deşi personal s-a declarat deschis ideii Kievului. Această formare „trebuie să fie mai scurtă şi adaptată nevoilor Ucrainei”, scop în care o „mică” celulă de coordonare ar putea fi înfiinţată la Kiev, a adăugat el. Nu există încă un acord formal deocamdată asupra acestui punct, mai multe state membre fiind reticente faţă de orice prezenţă militară a UE în Ucraina, chiar dacă este vorba de simpli instructori, a subliniat o sursă diplomatică. Kievul ceruse UE să ia în considerare ca o parte din instrucţie să aibă loc în interiorul Ucrainei, argumentând că ar fi mai rapid, mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi mai facil logistic decât pe teritoriul UE. Însă mai multe ţări UE sunt reticente să desfăşoare trupe în interiorul Ucrainei, exprimând îngrijorări privind securitatea acestora şi întrebând dacă o astfel de mişcare nu ar deturna forţa ucrainene de la misiunea lor principală pentru a-i proteja pe instructori. Decizia de vineri nu ar împiedica membri individuali ai UE sau un grup dintre ei să antreneze soldaţi în interiorul Ucrainei. Franţa a cochetat cu o astfel de posibilitate în acest an, dar diplomaţi spun că nu există niciun semn că aceasta ar deveni o realitate în curând. Borrell, apel la ridicarea restricțiilor Borrell a lansat un nou apel la ridicarea restricţiilor impuse de occidentali cu privire la utilizarea armelor pe care le furnizează Kievului. Cu puţin înainte de debutul reuniunii, el a considerat „ridicole” temerile de escaladare formulate de ţările care refuză să ridice aceste restricţii, înainte de a le califica, după reuniune, drept „legitime”. „Cred că este ridicol să spunem că, permiţând vizarea unor ţinte în interiorul teritoriului rus, aceasta înseamnă a fi în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova”, a afirmat Borrell vineri dimineaţa. Aceste comentarii i-au atras criticile Berlinului. „Spre finalul mandatului său, declaraţiile dlui Borrell sunt din ce în ce mai stranii. Un lucru este clar: el vorbeşte din ce în ce mai puţin în favoarea Uniunii Europene, şi din ce în ce mai mult pentru el însuşi”, a indicat o sursă apropiată guvernului german. Mandatul lui Josep Borrell se va încheia în noiembrie sau decembrie, odată cu intrarea în funcţie a noii Comisii Europene. Borrell a pledat din nou pentru o accelerare a livrărilor de arme spre Ucraina de către ţările UE, după un apel făcut joi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. În ce priveşte muniţiile, printre care obuzele de artilerie cerute cu insistenţă de Ucraina, Borrell a dat asigurări că UE a îndeplinit la sfârşitul lui august 65% din obiectivul său de a livra Kievului un milion de obuze înainte de sfârşitul anului. „Accelerăm tot mai mult, producând mai rapid. Industria îşi creşte capacitatea. Sper că până la finalul anului vom atinge ţinta”, a adăugat el.

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis

Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri demiterea comandantului forţelor aeriene Mikola Oleşciuk, la o zi după prăbuşirea unui avion F-16 de fabricaţie americană livrat la Kievului. Comandantul Forţelor Aeriene din Ucraina, demis "Am decis sa-l înlocuiesc pe comandantul armatei aerului a forţelor armate ucrainene", a declarat Zelenski pe Telegram, după publicarea unui decret în acest sens pe site-ul preşedinţiei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ucraina a anunţat joi că un avion de luptă F-16, echipament militar valoros livrat recent de Occident, s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". Atacurile deputatei Bezougla O deputată ucraineană, Mariana Bezougla, membră a Comisiei de apărare a Parlamentului, a declarat vineri că avionul F-16 a fost doborât din greşeală de un sistem antiaerian Patriot "din cauza unei coordonări slabe între unităţi". Într-un mesaj difuzat pe Telegram, ea a criticat joi "cultura minciunii" în cadrul comandamentului militar ucrainean şi faptul "că niciun general nu a fost pedepsit" şi "generalul Oleşciuk rămâne în funcţie". Ea a afirmat vineri că este "cel puţin a treia oară" când un avion ucrainean a fost doborât din greşeală de apărarea antiaeriană ucraineană. "Cele două incidente anterioare, care nu au implicat F-16, au fost atribuite oficial ruşilor", a remarcat ea. Mikola Oleşciuk promisese pe Facebook, vineri înainte de demiterea sa, să "descopere cauzele catastrofei aeriene" în care a fost implicat avionul F-16, dând asigurări că "nu ascunde nimic". El a acuzat-o pe Mariana Bezougla că doreşte să "discrediteze înalţi responsabili militari"şi SUA, care au conceput avioanele de luptă F-16 şi sistemele Patriot furnizate Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk (sursa: Facebook/Jens Stoltenberg)
Internațional

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aprobă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia, invocând dreptul Ucrainei de a se apăra, într-un interviu acordat ziarului german Die Welt. Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk "Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a justificat şeful Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost "colaborator al serviciilor" Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg. Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el. Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el. Germania, cel mai mare donator din UE Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial". Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025. Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că Kievul va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa. În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor. Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident

Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident. Aparatul de zbor a fost distrus într-un accident survenit luni, a declarat un oficial american din domeniul Apărării. Avion F-16 ucrainean, prăbușit după accident Potrivit oficialului, prăbuşirea nu pare să fie rezultatul unui atac rusesc. Încă nu s-a stabilit ce a cauzat incidentul - o eroare de pilotaj sau o defecţiune mecanică. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României Tot joi, însă, Ucraina a anunţat că un avion de luptă F-16 s-a prăbuşit în timp ce respingea un atac cu rachete ruseşti şi pilotul şi-a pierdut viaţa. Potrivit Statului Major ucrainean, avioanele F-16 au doborât patru rachete de croazieră ruseşti în timpul acestui atac, dar " în timpul apropierii de următoarea ţintă, comunicarea cu unul dintre avioane a fost pierdută". "S-a dovedit ulterior că avionul s-a prăbuşit şi pilotul a murit", a indicat sursa citată pe Telegram, fără a preciza când a avut loc accidentul sau identitatea pilotului. Armata aerului ucraineană a anunţat, de asemenea joi, că unul dintre piloţii săi a fost ucis în lovituri masive ruseşti la începutul acestei săptămâni, fără a menţiona avionul F-16. "Pilotul armatei aerului Oleksid Mes a murit apărând ţara noastră", a declarat comandamentul de Vest al Forţelor aeriene ucrainene, precizând că pilotul a fost ucis luni în timpul unui val de bombardamente ruseşti cu rachete şi drone. Două atacuri rusești în zile succesive Rusia a desfăşurat luni un atac "masiv" cu rachete şi drone asupra Ucrainei, a declarat comandantul forţelor aeriene ucrainene. Atacul a fost urmat marţi de un altul, de asemenea major. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că avioanele F-16 au fost folosite pentru a respinge atacul de luni şi au dat rezultate bune. Forţele aeriene ucrainene nu au făcut niciun comentariu deocamdată. Zelenski a anunţat pe 5 august că Ucraina a început să folosească avioane F-16 pentru operaţiuni în interiorul ţării, confirmând sosirea mult aşteptată a aeronavelor de luptă fabricate în SUA, la aproape doi ani şi jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi?

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că cea mai mare problemă cu care se confruntă Kievul este faptul că, de teama escaladării cu Rusia, aliaţii săi se tem să aprobe politici noi de a susţine Ucraina. Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul 'se joacă cu focul' prin faptul că ia în considerare să permită Kievului să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei, el avertizând asupra riscului unui al treilea război mondial. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaldare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba într-o discuţie cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, transmisă în direct din Polonia. Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti. „Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a spus Kuleba. „Mulţi dintre partenerii noştri se tem să discute despre viitorul Rusiei (...) Acest lucru este foarte supărător pentru că, dacă noi nu vorbim despre viitorul sursei de ameninţare, atunci nu putem construi strategia”, a continuat el. Polonia pledează cauza Ucrainei La rândul său, Radoslaw Sikorski a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”. Ministrul polonez a mai spus că oamenii lui Donald Trump, fost preşedinte şi actual candidat republican la Casa Albă, au o idee despre cum să pună capăt războiului. „Unii dintre aceşti oameni spun că planul este să accelereze războiul ameninţându-l pe Putin cu escaladarea”, a declarat Sikorski. El a sugerat folosirea altor stimulente pentru oprirea războiului. "Ajutaţi-ne să-i convingem pe unii dintre aliaţii noştri europeni nu doar să extindă baza împrumutului pe baza activelor ruseşti îngheţate, dar să şi confiscăm activele agresorului şi să le dăm victimei agresiunii", a pledat ministrul polonez.

Contractul cu Rusia nu este prelungit (sursa: TASS)
Internațional

Contractul cu Rusia nu este prelungit

Contractul cu Rusia nu este prelungit. Decizia Ucrainei de a nu prelungi actualul contract existent cu Gazprom pentru livrarea gazului rusesc către ţările europene prin Ucraina după 31 decembrie "va dăuna grav intereselor consumatorilor europeni", a susținut Kremlinul. Contractul cu Rusia nu este prelungit "Nimeni nu va prelungi acordul cu Rusia, s-a încheiat", a afirmat marţi, categoric, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În ciuda conflictului în derulare, Rusia a livrat puţin peste 14 miliarde de metri cubi de gaze în 2023 Europei prin teritoriul ucrainean, mai puţin decât cele 40 de miliarde de metri cubi prevăzute în contract. Austria, Ungaria şi Slovacia sunt principalii beneficiarii. "O astfel de decizie din partea Ucrainei va afecta grav interesele consumatorilor europeni care doresc în continuare să cumpere gaz rusesc", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. "Pur şi simplu vor trebui să plătească mult mai mult, ceea ce va face industria lor mai puţin competitivă", a spus el, amintind că Moscova a început discuţiile cu Turcia pentru a crea în cele din urmă un "hub de gaze" acolo. Contractul dintre companiile ucrainene Natfogaz şi GTSOU cu Gazprom a fost semnat la sfârşitul anului 2019 pe o perioadă de cinci ani, până la 31 decembrie 2024. Ucraina discută cu Azerbaidjanul, Rusia cu China La începutul lunii iulie, Volodimir Zelenski a indicat că ţara sa este în discuţii cu Azerbaidjanul, un important producător de gaze naturale, pentru a înlocui cu gaz azer gazul rusesc care tranzitează prin Ucraina în drumul spre Europa. Însă Ucraina nu are o graniţă comună cu Azerbaidjanul, iar gazul azer ar trebui să fie transportat prin conducte prin Rusia. Preşedintele azer Ilham Aliev a dezvăluit la sfârşitul lunii iulie că UE şi Kievul l-au "abordat" pentru a "facilita" discuţiile cu Moscova şi pentru a ajunge la un acord care să convină tuturor părţilor. Ca represalii pentru lansarea ofensivei ruseşti împotriva Ucrainei în februarie 2022, Uniunea Europeană a declarat că doreşte să se elibereze de toate gazele naturale ruseşti până în 2027. Pentru a anticipa scăderea drastică a livrărilor de gaze către Europa, Rusia a apelat la China. Anunţul oficial al lui Volodimir Zelenski a survenit în timp ce armata sa a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk pe 6 august. Kievul a declarat că a ocupat oraşul Sudja, unde există o staţie de măsurare majoră, singurul punct de intrare pentru gazul rusesc în reţeaua de conducte a Ucrainei către Europa. Celălalt punct de intrare, în Sohranivka (est), a fost blocat de când Kievul a declarat un caz de "forţă majoră" în mai 2022.

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană (sursa: TASS)
Internațional

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană. Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat marţi că implicarea Statelor Unite în incursiunea ucraineană în desfăşurare în regiunea Kursk, din vestul Rusiei, este "un fapt evident". Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană Washingtonul spune că nu a fost informat despre planurile Ucrainei înaintea lansării incursiunii în Kursk pe 6 august şi că nu a luat parte în niciun fel la operaţiune. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit lui Riabkov, nu mai este o acuzaţie că Statele Unite sunt implicate, ci 'un fapt evident'. "Calea Washingtonului de escaladare devine tot mai provocatoare", a spus viceministrul, potrivit agenţiilor de presă ruse. "Impresia este că colegii (americani) au aruncat deoparte orice rămăşiţe de bun-simţ şi cred că totul le este permis. Abordări similare sunt urmate de clientela lor de la Kiev", a adăugat el. Cum ar putea reacționa Rusia Potrivit lui Riabkov, astfel de acţiuni ar putea conduce la consecinţe serioase în ce priveşte reacţia Rusiei, iar Washingtonul este conştient de cum ar putea răspunde Moscova. Rusia a afirmat că arme occidentale, inclusiv tancuri britanice şi sisteme americane de rachete, au fost folosite de Ucraina în Kursk. Kievul a confirmat utilizarea de rachete americane HIMARS pentru a distruge poduri în Kursk. Cotidianul The New York Times (NYT) a scris că SUA şi Marea Britanie au furnizat Ucrainei imagini prin satelit şi alte informaţii despre regiunea Kursk în zilele de după atac. Potrivit NYT, informaţiile avea ca scop să ajute forţele ucrainene să urmărească mai bine întăririle de trupe ruse care le puteau ataca sau tăia eventuala retragere în Ucraina.

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

India a promis ajutor umanitar Ucrainei (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

India a promis ajutor umanitar Ucrainei

India a promis ajutor umanitar Ucrainei. Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat vineri că ţara este ''puternic favorabilă păcii'' între Ucraina şi Rusia şi a promis un important ajutor umanitar Kievului. India a promis ajutor umanitar Ucrainei "Dacă am rămas, cu o mare convingere, în afara războiului, asta nu înseamnă că am fost indiferenţi", a declarat Modi, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele "Nu am fost neutri din prima zi, am fost de o anumită parte şi suntem puternic favorabili păcii", a subliniat el cu prilejul vizitei sale istorice în Ucraina. "Drumul către pace poate fi găsit numai prin dialog şi diplomaţie. Şi trebuie să mergem în acea direcţie fără a pierde timp. Ambele părţi ar trebui să stea şi să discute împreună şi să găsească o cale de a ieşi din această criză", a pledat Modi. "Sunt gata să vă asigur că India este gata să joace un rol activ în orice eforturi pentru pace. Dacă pot juca orice rol în asta personal voi face asta, vreau să va asigur ca prieten", a dat Modi asigurări. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unor declaraţii comune, în timpul cărora ambii lideri au spus că vizita premierului indian la Kiev este una "istorică". „O pace corectă” Modi a vorbit după Zelenski, aşa că preşedintele ucrainean nu a avut ocazia să răspundă apelului său la dialog. Dar liderul ucrainean a spus în declaraţia sa că "problema încheierii războiului şi o pace corectă sunt o prioritate pentru Ucraina". Narendra Modi, a cărui ţară întreţine în mod tradiţional relaţii excelente cu Moscova, este primul şef al guvernului indian care se deplasează în Ucraina. În contextul în care conflictul se prelungeşte şi nici o soluţie diplomatică nu se întrevede la orizont, prim-ministrul indian a promis un ajutor acestei ţări. "Indiferent care ar fi ajutorul cerut din punct de vedere umanitar, India va fi mereu de partea voastră şi se va depăşi pentru a vă susţine", i-a mai spus el gazdei sale. "Am realizat că primele victime ale războiului sunt de fapt copii nevinovaţi. Este cu adevărat dezolant", a spus el. Diplomație delicată India încearcă să menţină un echilibru delicat între Rusia, cu care are legături solide, şi naţiunile occidentale, de care încearcă să se apropie pentru a contracara China, rivalul său regional. Prim-ministrul indian a evitat să condamne explicit invazia rusă din Ucraina care a început în februarie 2022 şi India s-a abţinut la momentul în care au fost votate rezoluţii ONU ostile Moscovei. Mai multe alte puteri, începând cu China, au încercat, de la începutul războiului, să facă oficiul de mediator pentru a pune capăt conflictului care bulversează echilibrul geopolitic mondial. Fără succes până acum, atâta timp cât exigenţele celor două părţi par ireconciliabile. Vladimir Putin a declarat că o încetare a focului şi negocieri de pace nu sunt posibile decât dacă Kievul cedează regiunile a căror anexare este revendicată de Rusia şi renunţă la aderarea la NATO, condiţii inacceptabile pentru Ucraina şi aliaţii săi occidentali.

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS Foto: Facebook Silviu Predoiu
Politică

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS

Criticile fostului șef al SIE Silviu Predoiu la adresa lui Zelenski au fost preluate de TASS: „Zelenski a creat riscul unui război nuclear fără acordul aliaților săi”, relatează agenția rusă de stat afirmațiile fostului oficial. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS „Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, fără acordul lor, ordonând un atac asupra regiunii ruse Kursk, a declarat Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului Român de Informații Externe. «A fost depășită o linie roșie», a declarat el la televiziunea Canal 33. «Și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear, și l-au asumat și în numele nostru». «Ucraina a ales un moment de slăbiciune aliată», a continuat el. «America desfășoară o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și mental, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate». «Ucraina a înțeles foarte bine ce face», a spus Predoiu. «Și a spus acest lucru: Ne-am săturat de indecizia voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja toți acolo, în Rusia. Să vedem ce aveți de gând să faceți acum». «Și asta e greșit», a spus generalul în retragere. «Nu pentru asta îi ajutăm - să ne trezim târâți în conflict. Iar ei sunt foarte interesați să implice pe toată lumea. Noi ajutăm cu bună credință , dar ei au mers prea departe»”, scrie TASS, citându-l pe Predoiu. În martie, Predoiu - care a lucrat în SIE din 1987 în 2018, ajungând director adjunct și director interimar - a anunțat că vrea să candideze la președinția României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră