miercuri 26 august
Login Contact
DeFapt.ro

ucraina

2431 articole
Internațional

Președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a infectat cu Omicron după vizita în Ucraina

Președintele Turciei a confirmat că are Omicron, dar se simte bine. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat sâmbătă că a fost testat pozitiv la coronavirus, dar că nu are simptome severe, transmite AFP."După ce am avut simptome uşoare, soţia mea şi cu mine am fost testaţi pozitiv la COVID-19. Din fericire avem o infecţie uşoară, despre care am aflat că este din cauza variantei Omicron", a scris Erdogan pe Twitter și Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Liderul turc s-a întâlnit, joi, la Kiev cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi şi-a reiterat oferta ca Turcia să medieze criza cu Ucraina, ofertă salutată de partea ucraineană. El s-a oferit de asemenea să găzduiască o întâlnire între liderii ucrainean şi rus. Erdogan a precizat în declaraţiile de presă la revenirea de la Kiev că "acordă o înaltă preţuire" vizitei pe care intenţionează să o efectueze preşedintele rus Vladimir Putin în Turcia. Președintele Turciei a confirmat că are Omicron și se simte bine Turcia, ţară cu ieşire la Marea Neagră membră a NATO şi care de mai mulţi ani menţine un echilibru instabil în geopolitica regională, s-a oferit încă din noiembrie 2021 să medieze criza legată de Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Trimiterea de către Moscova a zeci de mii de militari la graniţele Ucrainei, care a creat temeri privind o invazie iminentă, a dus la una dintre cele mai grave crize ruso-occidentale de la Războiul Rece încoace. Relansând impasul, Statele Unite au decis să trimită la rândul lor 3.000 de soldaţi americani suplimentari în Europa de Est, Kremlinul cerându-le ca răspuns ''să înceteze să alimenteze tensiunile''. În timp ce avertizează asupra unor sancţiuni economice severe în cazul unui atac, europenii sporesc demersurile în vederea unei detensionări, cu vizite aproape zilnice ale liderilor şi diplomaţilor occidentali la Kiev şi apeluri la Vladimir Putin. Preşedintele turc a mai afirmat vineri că Turcia şi Israelul pot coopera pentru a aduce gaz natural din Israel în Europa şi vor discuta despre cooperarea în planul energiei în cursul vizitei pe care urmează să o facă în Turcia şeful de stat israelian, Isaac Herzog, la jumătatea lui martie. El a adăugat că Ankara este în discuţii privind semnarea unui acord de livrare de gaz natural cu Irakul.

Președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a infectat cu Omicron după vizita în Ucraina
Gafă a Ministerului Apărării: Crimeea, trecută ca aparținând Rusiei
Eveniment

Gafă a Ministerului Apărării: Crimeea, trecută ca aparținând Rusiei

Crimeea apare ca parte a Rusiei pe o hartă MApN, postată pe portalul Inforadar și pe Facebook. Pentru aproape o oră sâmbătă, pe contul de Facebook și pe portalul Inforadar al Ministerului Apărării a apărut o hartă în care Crimeea era recunoscută ca făcând parte din Federația Rusă, deși anexarea este considerată ilegală de către România, relatează hotnews.ro. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Ironic este că postarea de pe Facebook populariza Inforadar, portalul Ministerului Apărării, prezentat ca „portalul știrilor corecte”. Aici sub titlul „NATO-Rusia să spunem lucrurilor pe nume” este publicat un articol cu „primele cinci mituri ruseşti demontate/demistificate”. Articolul era ilustrat cu harta în care Crimeea era parte a Federației Ruse. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Gafa a fost corectată după aproape o oră atât pe Facebook, cât și pe site. Imaginea care a apărut inițial pe Facebook și pe site-ul MApN.

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl
Internațional

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl

Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona contaminată radioactiv. Trupe aparţinând Gărzii naţionale, forţele de elită ale Ucrainei, au organizat vineri exerciţii cu muniţie reală în imobile abandonate din Pripiat, oraş-fantomă ucrainean, unul dintre cele mai radioactive locuri de pe planetă, nelocuit de peste 35 de ani şi situat aproape de frontiera cu Belarusul, în "zona interzisă" din jurul centralei nucleare de la Cernobîl, transmite AFP. France Presse aminteşte că, la 27 aprilie 1986, după explozia catastrofală de la Cernobîl, aproape 50.000 de locuitori ai oraşului Pripiat - în marea lor majoritate, angajaţi ai centralei nucleare - au fost evacuaţi în trei ore şi nu s-au mai întors niciodată la casele lor. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Zona este sensibilă şi din alt motiv, scrie AFP. Moscova a comasat peste 100.000 de militari de-a lungul frontierei ucrainene - ceea ce a provocat temeri în Occident în legătură cu o ofensivă a Rusiei în Ucraina - şi a desfăşurat militari pentru exerciţii în Belarus, la doar 10 kilometri nord de Pripiat. Potrivit Ucrainei, un scenariu posibil ar fi o invazie din nord dinspre Belarus, aliat al Rusiei. Un astfel de scenariu ar putea presupune desfăşurarea de lupte în perimetrul zonei contaminate de lângă Cernobîl, în contextul în care capitala ucraineană Kiev se află la mai puţin de 70 de kilometri de "zona interzisă" şi la ceva mai mult de 80 de kilometri de graniţa cu Belarusul, notează dpa. Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona radioactivă Totuşi, ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov a exclus practic posibilitatea unei incursiuni a forţelor ruse dinspre Belarus. Deşi SUA estimează că numărul militarilor ruşi din Belarus s-ar putea ridica la 30.000, Reznikov insistă asupra faptului că "doar câteva mii" de ruşi care traversează în prezent frontiera belarusă nu sunt suficienţi pentru a ataca. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Această zonă este greu de traversat, cu păduri, mlaştini, râuri, este greu şi să mergi pe jos, dar este şi mai greu cu un tanc", a explicat Reznikov ziariştilor invitaţi să ia parte la antrenamentele de la Pripiat. "Şi, nu uitaţi că, după catastrofă, mai există încă zone extrem de radioactive pe culoarul dinspre Belarus", a adăugat el. Trupe speciale, forţe de poliţie şi membri ai Gărzii naţionale s-au antrenat pe străzile înzăpezite din Pripiat, lângă hoteluri şi clădiri sovietice, unele dintre ele încă purtând stema cu secera şi ciocanul, scrie Reuters. Pentru forţele ucrainene, străzile pustii şi imobilele goale din oraşul evacuat în timpul celei mai grave catastrofe nucleare din istorie constituie locul de antrenament ideal, potrivit AFP. În uniformă de camuflaj de iarnă, Garda naţională ucraineană a simulat extragerea unor atacatori înarmaţi din clădiri sau contracararea lunetiştilor în mediu urban. Serviciile de urgenţă au organizat evacuări, ordonate prin portavoci de către drone, şi au stins incendii declanşate în urma luptelor. "Cum nu există civili în împrejurimi, putem realiza exerciţii cu muniţie adevărată în condiţii cât mai apropiate cu putinţă de un adevărat război de gherilă urbană", a explicat un membru al Gărzii naţionale, care s-a prezentat după poreclă, Litva. Înaintea antrenamentului, inedit pentru Pripiat, angajaţi specializaţi în controlul radiaţiilor au verificat zona cu aparate Geiger.

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO
Internațional

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO

Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina. SUA au declarat că au dovezi că Moscova intenţionează să filmeze un fals atac ucrainean asupra Rusiei pe care îl va folosi ca pretext pentru a invada Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează AFP. ''Credem că Rusia ar putea produce o înregistrare video de propagandă foarte violentă, care ar arăta cadavre şi persoane care joacă rolul de persoane îndoliate, precum şi imagini cu locuri distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale'', a precizat John Kirby, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialii americani spun că au dovezi că Rusia a pus la cale un plan, aprobat la nivel înalt la Moscova, pentru a crea un fals pretext pentru invadarea Ucrainei. Astfel, forțelor ucrainene li se va imputa un atac ce ar putea implica presupuse victime nu doar în estul Ucrainei, ci și în Rusia, a anunțat The Washington Post. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Detaliile planului au fost declasificate de serviciile secrete americane și ar urma să fie dezvăluite joi de către administrația Biden, au declarat pentru The Washington Post patru persoane familiarizate cu acest subiect. Cotidianul reamintește că luna trecută, administrația americană a avertizat că Moscova a trimis agenți în estul Ucrainei, posibil pentru a pregăti operațiuni de sabotaj, potrivit digi24.ro. Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina Un oficial de rang înalt din cadrul administrației Biden a confirmat pentru CNN că SUA dispun de informații care sugerează că serviciilor de informații ruse vor produce un videoclip de propagandă ce va înscena o presupusă explozie, prezentând imagini cu locații și echipamente militare distruse, cadavre și actori ce vor juca rolul unor persoane îndurerate. Rusia ar fi recrutat deja actori care să fie implicați în falsul atac, spun serviciile americane. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Experiment cu o dronă turcească pentru a acuza NATO De asemenea, americanii cred că echipamentul militar folosit în videoclipul atacului înscenat va fi făcut să pară că este ucrainean sau de la o națiune aliată. Astfel, filmulețul ar putea include imagini ale dronelor Bayraktar, pe care Turcia le-a furnizat Ucrainei, iar în felul acesta va fi implicată și NATO în atac. Falsul atac din videoclip ar urma să fie îndreptat împotriva teritoriului suveran al Rusiei sau împotriva populației rusofone, a mai spus oficialul citat de CNN. În felul acesta, Rusia ar arăta că există o amenințare la adresa securității Rusiei și că s-ar justifica o operațiune miliară. „Acest videoclip, dacă va ajunge în spațiul public, i-ar putea oferi lui Putin scânteia de care are nevoie pentru a iniția și justifica operațiunile militare împotriva Ucrainei”, a explicat oficialul. Dacă Rusia decide să schimbe modul în care se raportează la teritoriile separatiste din estul Ucrainei - de exemplu, dacă decide să le considere republici independente și nu parte a Ucrainei, în urma unei decizii a Parlamentului rus, care este în prezent în curs de examinare - atunci Moscova ar putea pretinde că asta a determinat Ucraina să atace forțele pro-ruse din est, au explicat oficiali ai administrației Biden.

SUA avertizează Rusia că nu scapă de sancțiuni, dacă invadează Ucraina, printr-o apropiere de China
Internațional

SUA avertizează Rusia că nu scapă de sancțiuni, dacă invadează Ucraina, printr-o apropiere de China

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiunile economice. Departamentul de Stat al SUA a avertizat joi Rusia că o relaţie mai strânsă între Moscova şi Beijing nu va compensa consecinţele unei invazii a Ucrainei şi va face economia rusă şi mai fragilă, transmite Reuters.Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a mai spus într-un briefing de presă că Statele Unite au o serie de instrumente pe care le pot utiliza dacă observă companii străine, inclusiv din China, că încearcă să se sustragă sau să ocolească acţiunilor americane de control al exporturilor. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Declaraţia lui Price survine după ce ministerul chinez de externe a anunţat că Rusia şi China şi-au coordonat poziţiile cu privire la Ucraina în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi, la Beijing, între miniştrii de externe ai celor două ţări. Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiuni Price s-a referit la avertismentele SUA cu privire la consecinţele economice şi financiare care ar afecta Rusia dacă aceasta ar decide să invadeze Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Dacă Rusia crede că va fi în măsură… să atenueze unele din aceste consecinţe printr-o relaţie mai strânsă cu China, nu este cazul. În fapt, asta va face mai fragilă economia Rusiei, în multe privinţe", a spus el. "Dacă îţi refuzi capacitatea de a tranzacţiona cu Occidentul, de a importa din Occident, din Europa, din Statele Unite, îţi vei degrada în mod semnificativ capacitatea productivă şi potenţialul inovator". Price a mai declarat că secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul chinez de externe Wang Yi au avut săptămâna trecută o discuţie extinsă cu privire la potenţialele implicaţii ale acţiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Reacția Rusiei la trimiterea de trupe SUA în România: se alimentează tensiunile
Internațional

Reacția Rusiei la trimiterea de trupe SUA în România: se alimentează tensiunile

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România. Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești"Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia "îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată". Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România Rusia a concentrat zeci de mii de soldaţi la frontierele Ucrainei şi cere Statelor Unite şi NATO să nu primească această ţară în Alianţa nord-atlantică. Moscova susţine însă că nu are intenţii ofensive. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuCasa Albă a anunţat săptămâna aceasta că rolul efectivelor suplimentare este de a evita o eventuală extindere a crizei ucrainene către estul Europei.

Aurescu: Criza de securitate actuală este despre securitatea spațiului euro-atlantic
Eveniment

Aurescu: Criza de securitate actuală este despre securitatea spațiului euro-atlantic

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina, potrivit lui Bogdan Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate ''este despre securitatea spaţiului euro-atlantic'' în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești "Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuMinistrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.

VIDEO SUA nu mai consideră "iminentă" o posibilă invazie a Ucrainei
Internațional

VIDEO SUA nu mai consideră "iminentă" o posibilă invazie a Ucrainei

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat miercuri că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca "iminentă", apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni "oricând", scrie AFP.Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi "iminentă". Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiCâteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească "panică". SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a "încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem". Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât "să poată declanşa oricând o invazie". Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu Acest lucru rămâne "adevărat", a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu "dacă el a luat o decizie" pe această temă. În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO "împotriva oricărei agresiuni", în timp ce baletul diplomatic a continuat, încheie AFP.

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE (analiză)
Internațional

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE (analiză)

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE în chestiunea crizei din Ucraina. Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin Vizita premierului Ungariei, Viktor Orban, la Moscova a creat sentimentul că Uniunea Europeană nu este capabilă să dea un răspuns unitar, în cazul unei invezii rusești în Ucraina, au arătat mai mulți membri ai Parlamentului European. „Nu avem nicio îndoială, Vladimir Putin încearcă să ne despartă. Așa că sper din tot sufletul ca Viktor Orbán să-și dea seama ce este în joc și că va menține mesajul de unitate al Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul francez Nathalie Loiseau, citată de Euronews. „Despărțindu-se puternic de aliații săi din NATO, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marți că sancțiunile propuse împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va întreprinde acțiuni militare împotriva Ucrainei ar fi „condamnate la eșec” și că cererile de securitate ale Rusiei sunt rezonabile”, scrie New York Times. „Domnul Orban se comportă practic ca un instrument al politicii externe a Rusiei”, a declarat, tot pentru New York Times, Peter Kreko. El este membru al Centrului pentru Analiza Politicii Europene și director al Political Capital, un grup de cercetare din Budapesta. În plus, Putin a profitat de vizita lui Orban pentru ca, în conferința de presă comună, să amenințe România. „Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a spus Putin, de față cu premierul UDMR. UDMR, 100% de partea lui Viktor Orban Activitatea filo-rusă a lui Viktor Orban ridică problema situației UDMR. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor este la guvernare în România, dar, în același timp, este puternic susținută de la Budapesta. Kelemen Hunor personal se declară un admirator al lui Viktor Orban: „Este un om extrem de hotărât, așa cum îl știu eu, știe ce dorește să facă, are instrumentele politice și guvernamentale să facă ceea ce crede că e bine, punct”. Site-ul de investigaţii Átlátszó Erdély a analizat, în martie 2021, modul cum relaţiile între UDMR şi FIDESZ au evoluat în ultimele două decenii, factorul financiar judecând un rol important. Banii către UDMR, prin intermediul ONG-urilor, cum e şi Fundaţia Eurotrans, au început să vină în 2015, arată investigația site-ului. Aproximativ 800.000 de euro au fost daţi către Fundaţia Eurotrans, fundaţie apropiată de UDMR, ca să se ocupe de documentele maghiarilor din România care voiau dublă cetăţenie (mai târziu aceştia erau îndemnaţi de Kelemen Hunor, în septembrie 2017, să voteze FIDESZ). Din martie 2017 a început şi programul de dezvoltare economică ale comunităţilor de maghiari, prima dată fiind vizat judeţul Mureş. Pentru 2017 a fost alocată suma de 3,2 milioane euro pentru Mureş. Presa de limbă maghiară, subvenționată de Budapesta „Astăzi, fundaţiile apropiate de UDMR gestionează la fel de mulţi bani provenind din finanţarea maghiară, dacă nu chiar mai mult, decât sprijinul guvernamental român pentru minoritatea maghiară din Transilvania, gestionat de UDMR”, mai arată autorii. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Átlátszó Erdély a scris și despre finanțarea de la Budapesta a presei de limbă maghiară: „Potrivit surselor noastre, important nu e ceea ce se poate scrie, ci mai degrabă ceea ce nu: nicio voce critică la adresa guvernului maghiar nu poate apărea în publicațiile trustului de presă. Deși în trecut au existat exemple de materiale critice la adresa UDMR, și acestea au dispărut în timpul campaniilor electorale din ultimii ani. Am auzit în repetate rânduri că achizițiile Asociației pentru Spațiul Media Transilvan sunt de fapt un nou instrument de a controla UDMR-ul”. _____________________________________

Rusia nu e pregătită să acționeze în Ucraina, spune ministrul francez de Externe
Internațional

Rusia nu e pregătită să acționeze în Ucraina, spune ministrul francez de Externe

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina, potrivit șefului diplomației franceze. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPreşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că creează intenţionat un scenariu care să atragă Rusia într-un război şi nu ţine cont de preocupările de securitate ale Moscovei legate de Ucraina. Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a concentrat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană, însă susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina. Acum opt ani, însă, ruşii au ocupat Crimeea, iar ulterior i-au sprijinit pe separatiştii din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Fosta republică sovietică a ajuns în prezent un punct fierbinte într-o confruntare între Est şi Vest apreciată de Reuters drept cea mai periculoasă de după încheierea Războiului Rece.

Boris Johnson: Pericol "clar" și "iminent" ca Rusia să atace Ucraina
Internațional

Boris Johnson: Pericol "clar" și "iminent" ca Rusia să atace Ucraina

Boris Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina. Premierul britanic a declarat, marţi, la Kiev, că există un pericol "clar" şi "iminent" al unei intervenţii militare ruse în Ucraina, relatează AFP. Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina "Este un pericol clar şi prezent, vedem un număr mare de soldaţi desfăşuraţi, vedem pregătiri pentru tot felul de operaţiuni în concordanţă cu o ameninţare militară iminentă", a declarat premierul Johnson într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Premierul britanic a apreciat de asemenea că este "vital" ca Moscova "să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei". Johnson a avertizat că o intervenţie militară în Ucraina ar fi "un dezastru pentru Rusia şi pentru lume". "Este vital ca Rusia să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei şi cred că este încă posibil. Suntem pregătiţi pentru dialog, desigur, dar sancţiunile sunt pregătite", a spus, de asemenea, liderul britanic în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele ucrainean, potrivit BBC.

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România
Internațional

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

Președintele Ucrainei anunță că va mări efectivele armatei
Internațional

Președintele Ucrainei anunță că va mări efectivele armatei

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată îşi va suplimenta efectivele forţelor sale armate pe o perioadă de trei ani, a anunţat marţi preşedintele Volodimir Zelenski în parlamentul de la Kiev, potrivit Reuters şi AFP. Şeful statului ucrainean a salutat sprijinul diplomatic şi militar pentru ţara sa, ''cel mai important începând din 2014'', în contextul temerilor legate de un potenţial atac armat rus asupra Ucrainei. ''Sprijinul diplomatic pentru Ucraina este cel mai important şi mai necondiţionat începând din 2014 şi el continuă. Asistenţa militară şi tehnică pentru Ucraina este cea mai importantă, cea mai preţioasă şi continuă să sosească'', a declarat Zelenski în faţa aleşilor ucraineni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere El a menţionat că economia Ucrainei este în curs de stabilizare şi le-a cerut parlamentarilor să rămână uniţi şi să nu propage panica despre ameninţarea unei ofensive militare ruse. După ce la Kiev a avut loc o revoluţie pro-occidentală, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Ulterior, în estul Ucrainei a izbucnit un conflict între forţele armate guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de Moscova, conflict soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent. În pofida semnării unor acorduri de pace, soluţionarea politică este în impas şi violenţele nu au încetat total niciodată în regiune. Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată în următorii trei ani La Kiev sunt aşteptaţi marţi premierul britanic Boris Johnson şi omologul său polonez Mateusz Morawiecki. Ei vor fi urmaţi, în cursul săptămânii, de şeful guvernului olandez Mark Rutte şi de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Săptămâna viitoare în Ucraina vor veni cinci miniştri de externe din ţări europene, printre care Franţa şi Germania. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA ''O asemenea intensitate de vizite este un factor important de stabilizare a situaţiei'', a subliniat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a indicat că Ucraina va lucra ''activ'' în vederea organizării unui nou summit pentru soluţionarea conflictului din estul ţării, în aşa-numitul 'format Normandia', alături de liderii rus, francez şi german. Rusia este acuzată de Occident că a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierei sale cu Ucraina în vederea unei posibile invazii în ţara vecină. Moscova dezminte că ar avea intenţii războinice, dar condiţionează detensionarea situaţiei de o listă de cerinţe, în opinia ei necesare pentru garantarea securităţii sale, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997. SUA au respins această solicitare, dar au lăsat deschisă posibilitatea unor discuţii asupra altor subiecte de securitate, precum desfăşurarea de rachete şi limitele reciproce în cazul exerciţiilor militare.

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d'Affaires al SUA
Internațional

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d'Affaires al SUA

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, se arată într-un editorial semnat de Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina În editorial se arată că dacă Rusia va invada Ucraina, SUA și aliații ei vor “impune consecințe enorme Rusiei“. “Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut“, a avertizat diplomatul american. Muniz mai arată că România este esențială în efortul de constituire a unei coaliții care să contracareze agresiunea Rusiei. Redăm în continuare întregul editorial semnat de David Muniz. Diplomația înaintea Războiului; Adevărul înaintea Minciunilor Lumea urmărește agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acțiunile Rusiei reprezintă o amenințare nu numai la adresa Ucrainei, ci a Europei și a ordinii bazate pe norme internaționale. Obiectivele noastre sunt simple. Suntem alături de aliații și partenerii noștri pentru a sprijini coeziunea europeană, a întări relația noastră transatlantică și a consolida statele și instituțiile democratice. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți calitatea vieții atât a cetățenilor Statelor Unite, cât și a cetățenilor României. Și facem acest lucru împreună. Secretarul de Stat american Antony Blinken a fost cât se poate de clar în exprimare: Statele Unite nu vor negocia în legătură cu Europa, fără participarea Europei. Nu vom negocia în legătură cu Ucraina, fără participarea Ucrainei. Adevărata amenințare În ultimele două decenii, Rusia a invadat două țări vecine, s-a amestecat în procesul electoral din alte țări, a folosit arme chimice pentru a comite asasinate în afara teritoriului său, a manipulat livrările de gaze naturale ca pe un instrument politic și a încălcat acordurile internaționale privind controlul armamentelor. În 2014, după ce milioane de ucraineni au protestat pentru un viitor democratic, Rusia a fabricat o criză, a invadat și a ocupat teritoriul ucrainean din Crimeea și a orchestrat un război în estul Ucrainei, cu personal rus și agenți pe care îi coordonează, antrenează, aprovizionează și finanțează. În acest război și-au pierdut viața peste 14.000 de ucraineni. Astăzi, Rusia continuă să ocupe părți din Georgia și Ucraina astăzi și nu și-a onorat angajamentul de a-și retrage forțele din Republica Moldova. Iar acum, acțiunile Rusiei, inclusiv comasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, generează o nouă criză, nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Președintele Putin învinuiește, înșelător, Ucraina pentru agresiunea neprovocată a Rusiei. Însă, postura militară a Ucrainei și a alianței NATO a fost, întotdeauna, de natură pur defensivă. Spre deosebire de Rusia, Ucraina și-a onorat angajamentele din cadrul Acordurilor de la Minsk, dintre Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, menite să asigure încetarea focului în Donbas. De fapt, Putin se teme că valorile democratice și exercitarea drepturilor de bază ale omului vor continua să erodeze, treptat, puterea pe care o deține cu forța. Ca reacție la aceste temeri, Rusia a fost neobosită în eforturile de a submina democrația din Ucraina prin dezinformare și intimidare militară. Pe scurt, acțiunile Rusiei sunt periculoase și generează instabilitate. Sprijin pentru Ucraina Statele Unite se angajează să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom ajuta Ucraina în eforturile sale de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de a promova reforme democratice și anti-corupție, de a redobândi și asigura securitatea granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Miza sunt interesele de securitate ale Europei și ale SUA După cum a declarat Secretarul Blinken, la Berlin, pe 20 ianuarie, miza este importantă aici. Vorbim despre viitorul Ucrainei, într-adevăr, însă vorbim și despre principiile care au făcut lumea mai sigură și mai stabilă decenii întregi. Suntem foarte implicați în ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că respectăm aceste principii, care stau la baza păcii și securității internaționale: faptul că granițele și integritatea teritorială ale unui stat nu se pot modifica prin forță; faptul că este un drept de la sine înțeles al cetățenilor dintr-un regim democratic să ia decizii pentru țara lor și să stabilească viitorul acesteia; faptul că toți membrii comunității internaționale trebuie să respecte regulile comune și să plătească prețul în cazul în care nu se ridică la nivelul angajamentelor solemne pe care și le iau. Dacă am permite Rusiei să încalce aceste principii, după bunul plac, am transmite un mesaj celorlalte țări din lume, că respectarea acestor principii nu este obligatorie. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Apel la acțiune Statele Unite doresc să continue să construiască o coaliție internațională a partenerilor din Europa și din lume, care văd limpede această amenințare. Prietenii noștri din România sunt esențiali pentru acest demers. Unitatea și determinarea transatlantice comune reprezintă cel mai eficiente instrumente pe care le avem pentru a contracara agresiunea Rusiei. Ne-am luat angajamentul pentru diplomație/Ne angajăm în direcția diplomației și am exprimat cât se poate de clar că singura soluție durabilă, pentru toată lumea, este calea diplomatică. Cu toate acestea, dacă Rusia alege cea de-a doua cale și continuă invadarea Ucrainei, suntem pregătiți și coordonați cu partenerii și aliații noștri să impunem consecințe enorme Rusiei, așa cum au confirmat recent țările G7, Uniunea Europeană și NATO. Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut. Suntem dispuși să consolidăm apărarea Ucrainei și a NATO, după caz, întocmai ceea ce președintele Putin susține că nu dorește. Amenințarea Rusiei la adresa Ucrainei reprezintă o amenințare a valorilor democratice de pretutindeni. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, care sunt în interesul popoarelor democratice, fie ei americani sau români, sau oricare alt popor de pe glob.

Noi discuții Blinken-Lavrov pe tema crizei din Ucraina
Internațional

Noi discuții Blinken-Lavrov pe tema crizei din Ucraina

Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia, într-o nouă rundă de discuții. Şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, vor avea o convorbire telefonică marţi, în contextul tensiunilor dintre ţările lor legate de Ucraina, a anunţat luni Moscova, transmit AFP şi Reuters."Nu este prevăzută o întâlnire în persoană (între cei doi), va avea loc marţi o convorbire telefonică", a menţionat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de agenţia Ria Novosti şi TASS. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURConvorbirea va avea loc în contextul în care SUA şi NATO au respins săptămâna trecută o serie de solicitări cheie formulate de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea. Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia la telefon Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri în Occident legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaSubsecretarul de stat american Victoria Nuland a indicat la rândul ei duminică într-un interviu acordat CBS că Blinken şi Lavrov "vor discuta probabil săptămâna aceasta", menţionând că există "semne" că Rusia ar fi interesată de un dialog despre răspunsul SUA şi NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră