luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2404 articole
Internațional

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată îşi va suplimenta efectivele forţelor sale armate pe o perioadă de trei ani, a anunţat marţi preşedintele Volodimir Zelenski în parlamentul de la Kiev, potrivit Reuters şi AFP. Şeful statului ucrainean a salutat sprijinul diplomatic şi militar pentru ţara sa, ''cel mai important începând din 2014'', în contextul temerilor legate de un potenţial atac armat rus asupra Ucrainei. ''Sprijinul diplomatic pentru Ucraina este cel mai important şi mai necondiţionat începând din 2014 şi el continuă. Asistenţa militară şi tehnică pentru Ucraina este cea mai importantă, cea mai preţioasă şi continuă să sosească'', a declarat Zelenski în faţa aleşilor ucraineni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere El a menţionat că economia Ucrainei este în curs de stabilizare şi le-a cerut parlamentarilor să rămână uniţi şi să nu propage panica despre ameninţarea unei ofensive militare ruse. După ce la Kiev a avut loc o revoluţie pro-occidentală, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Ulterior, în estul Ucrainei a izbucnit un conflict între forţele armate guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de Moscova, conflict soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent. În pofida semnării unor acorduri de pace, soluţionarea politică este în impas şi violenţele nu au încetat total niciodată în regiune. Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată în următorii trei ani La Kiev sunt aşteptaţi marţi premierul britanic Boris Johnson şi omologul său polonez Mateusz Morawiecki. Ei vor fi urmaţi, în cursul săptămânii, de şeful guvernului olandez Mark Rutte şi de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Săptămâna viitoare în Ucraina vor veni cinci miniştri de externe din ţări europene, printre care Franţa şi Germania. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA ''O asemenea intensitate de vizite este un factor important de stabilizare a situaţiei'', a subliniat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a indicat că Ucraina va lucra ''activ'' în vederea organizării unui nou summit pentru soluţionarea conflictului din estul ţării, în aşa-numitul 'format Normandia', alături de liderii rus, francez şi german. Rusia este acuzată de Occident că a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierei sale cu Ucraina în vederea unei posibile invazii în ţara vecină. Moscova dezminte că ar avea intenţii războinice, dar condiţionează detensionarea situaţiei de o listă de cerinţe, în opinia ei necesare pentru garantarea securităţii sale, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997. SUA au respins această solicitare, dar au lăsat deschisă posibilitatea unor discuţii asupra altor subiecte de securitate, precum desfăşurarea de rachete şi limitele reciproce în cazul exerciţiilor militare.

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată (sursă: Facebook)
Romania si SUA trebuie sa fie alaturi de Ucraina Foto: US Embassy Bucharest
Internațional

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, se arată într-un editorial semnat de Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina În editorial se arată că dacă Rusia va invada Ucraina, SUA și aliații ei vor “impune consecințe enorme Rusiei“. “Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut“, a avertizat diplomatul american. Muniz mai arată că România este esențială în efortul de constituire a unei coaliții care să contracareze agresiunea Rusiei. Redăm în continuare întregul editorial semnat de David Muniz. Diplomația înaintea Războiului; Adevărul înaintea Minciunilor Lumea urmărește agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acțiunile Rusiei reprezintă o amenințare nu numai la adresa Ucrainei, ci a Europei și a ordinii bazate pe norme internaționale. Obiectivele noastre sunt simple. Suntem alături de aliații și partenerii noștri pentru a sprijini coeziunea europeană, a întări relația noastră transatlantică și a consolida statele și instituțiile democratice. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți calitatea vieții atât a cetățenilor Statelor Unite, cât și a cetățenilor României. Și facem acest lucru împreună. Secretarul de Stat american Antony Blinken a fost cât se poate de clar în exprimare: Statele Unite nu vor negocia în legătură cu Europa, fără participarea Europei. Nu vom negocia în legătură cu Ucraina, fără participarea Ucrainei. Adevărata amenințare În ultimele două decenii, Rusia a invadat două țări vecine, s-a amestecat în procesul electoral din alte țări, a folosit arme chimice pentru a comite asasinate în afara teritoriului său, a manipulat livrările de gaze naturale ca pe un instrument politic și a încălcat acordurile internaționale privind controlul armamentelor. În 2014, după ce milioane de ucraineni au protestat pentru un viitor democratic, Rusia a fabricat o criză, a invadat și a ocupat teritoriul ucrainean din Crimeea și a orchestrat un război în estul Ucrainei, cu personal rus și agenți pe care îi coordonează, antrenează, aprovizionează și finanțează. În acest război și-au pierdut viața peste 14.000 de ucraineni. Astăzi, Rusia continuă să ocupe părți din Georgia și Ucraina astăzi și nu și-a onorat angajamentul de a-și retrage forțele din Republica Moldova. Iar acum, acțiunile Rusiei, inclusiv comasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, generează o nouă criză, nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Președintele Putin învinuiește, înșelător, Ucraina pentru agresiunea neprovocată a Rusiei. Însă, postura militară a Ucrainei și a alianței NATO a fost, întotdeauna, de natură pur defensivă. Spre deosebire de Rusia, Ucraina și-a onorat angajamentele din cadrul Acordurilor de la Minsk, dintre Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, menite să asigure încetarea focului în Donbas. De fapt, Putin se teme că valorile democratice și exercitarea drepturilor de bază ale omului vor continua să erodeze, treptat, puterea pe care o deține cu forța. Ca reacție la aceste temeri, Rusia a fost neobosită în eforturile de a submina democrația din Ucraina prin dezinformare și intimidare militară. Pe scurt, acțiunile Rusiei sunt periculoase și generează instabilitate. Sprijin pentru Ucraina Statele Unite se angajează să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom ajuta Ucraina în eforturile sale de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de a promova reforme democratice și anti-corupție, de a redobândi și asigura securitatea granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Miza sunt interesele de securitate ale Europei și ale SUA După cum a declarat Secretarul Blinken, la Berlin, pe 20 ianuarie, miza este importantă aici. Vorbim despre viitorul Ucrainei, într-adevăr, însă vorbim și despre principiile care au făcut lumea mai sigură și mai stabilă decenii întregi. Suntem foarte implicați în ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că respectăm aceste principii, care stau la baza păcii și securității internaționale: faptul că granițele și integritatea teritorială ale unui stat nu se pot modifica prin forță; faptul că este un drept de la sine înțeles al cetățenilor dintr-un regim democratic să ia decizii pentru țara lor și să stabilească viitorul acesteia; faptul că toți membrii comunității internaționale trebuie să respecte regulile comune și să plătească prețul în cazul în care nu se ridică la nivelul angajamentelor solemne pe care și le iau. Dacă am permite Rusiei să încalce aceste principii, după bunul plac, am transmite un mesaj celorlalte țări din lume, că respectarea acestor principii nu este obligatorie. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Apel la acțiune Statele Unite doresc să continue să construiască o coaliție internațională a partenerilor din Europa și din lume, care văd limpede această amenințare. Prietenii noștri din România sunt esențiali pentru acest demers. Unitatea și determinarea transatlantice comune reprezintă cel mai eficiente instrumente pe care le avem pentru a contracara agresiunea Rusiei. Ne-am luat angajamentul pentru diplomație/Ne angajăm în direcția diplomației și am exprimat cât se poate de clar că singura soluție durabilă, pentru toată lumea, este calea diplomatică. Cu toate acestea, dacă Rusia alege cea de-a doua cale și continuă invadarea Ucrainei, suntem pregătiți și coordonați cu partenerii și aliații noștri să impunem consecințe enorme Rusiei, așa cum au confirmat recent țările G7, Uniunea Europeană și NATO. Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut. Suntem dispuși să consolidăm apărarea Ucrainei și a NATO, după caz, întocmai ceea ce președintele Putin susține că nu dorește. Amenințarea Rusiei la adresa Ucrainei reprezintă o amenințare a valorilor democratice de pretutindeni. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, care sunt în interesul popoarelor democratice, fie ei americani sau români, sau oricare alt popor de pe glob.

Internațional

Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia

Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia, într-o nouă rundă de discuții. Şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, vor avea o convorbire telefonică marţi, în contextul tensiunilor dintre ţările lor legate de Ucraina, a anunţat luni Moscova, transmit AFP şi Reuters."Nu este prevăzută o întâlnire în persoană (între cei doi), va avea loc marţi o convorbire telefonică", a menţionat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de agenţia Ria Novosti şi TASS. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURConvorbirea va avea loc în contextul în care SUA şi NATO au respins săptămâna trecută o serie de solicitări cheie formulate de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea. Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia la telefon Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri în Occident legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaSubsecretarul de stat american Victoria Nuland a indicat la rândul ei duminică într-un interviu acordat CBS că Blinken şi Lavrov "vor discuta probabil săptămâna aceasta", menţionând că există "semne" că Rusia ar fi interesată de un dialog despre răspunsul SUA şi NATO.

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, după ce vineri a atins cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, în urma escaladării tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia şi a limitării producţiei, transmite Reuters. La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 0,66 dolari, sau 0,70%, la valoarea de 90,60 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut cu 0,51 dolari, sau 0,60%, la 87,33 dolari. Vineri, ambele cotaţii atinsese cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, şi se îndreaptă spre un avans de aproximativ 17% luna aceasta, cel mai mult din februarie 2021. "Pieţele sunt îngrijorate de întreruperea livrărilor legate de criza din Ucraina, care ar putea majora şi mai mult preţurile", a apreciat analistul Carsten Fritsch, de la Commerzbank. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Duminică, şeful NATO a declarat că Europa trebuie să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, în condiţiile în care Marea Britanie a avertizat că "este foarte probabil" ca Rusia să caute să invadeze Ucraina. Giovanni Staunovo, analist la UBS, crede că "actualele tensiuni geopolitice, planurile privind ridicarea restricţiile din multe ţări europene şi problemele din Ecuador sprijină preţul ţiţeiului la începutul săptămânii". De asemenea, piaţa este în alertă din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, după ce Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat că au interceptat o rachetă balistică lansată de rebelii houthi din Yemen, în condiţiile în care statul din Golf găzduieşte vizita istorică a preşedintelui israelian Isaac Herzog. Investitorii aşteaptă şedinţa din 2 februarie a grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), care ar putea lua în considerare o altă majorare a producţiei. Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, la bursă Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari. Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a umărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia OPEC+ relaxează gradual reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei. "Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari, lumea nu este pregătită pentru asta", declara recent ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi. OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019. Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.

Internațional

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani. Wendy Sherman, adjunct al secretarului de stat al SUA, a declarat public că o invazie ar putea avea până la 15 februarie. Totuși, ea a arătat că aliatul lui Putin, președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, nu ar dori ca un război să fie declanșat în jurul datei de 4 februarie, când va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie Rusia face însă eforturi pentru a calma temerile Occidentului. În cadrul acestui efort, oficialitățile de la Moscova au anunțat că vor trimite “în curând“ co cerere atât la NATO, cât și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin care le va solicita celor două organisme să „precizeze cum intenționează să pună în aplicare angajamentul de a nu-și consolida securitatea în detrimentul securității altora”. În paralel, SUA și Marea Britanie pregătesc sancțiunile ce vor fi aplicate Rusiei dacă atacă Ucraina. Potrivit unor oficiali britanici, „orice companie de interes pentru Kremlin va putea fi vizată, astfel că nu va mai exista loc în care să se ascundă oligarhii lui Vladimir Putin și nici companiile implicate în susținerea statului rus”. Ucraina și Rusia intensifică recrutările Kievul a lansat anul acesta o nouă forță de apărare teritorială, compusă din rezerviști, cu care speră să facă față în cazul unei invazii rusești. Ucraina dorește să transforme unitatea, în cel mai scurt timp posibil, într-un corp de elită care să numere până la 130.000 de oameni. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL În tabăra rusă, prim-vicepreședintele Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI, Viktor Vodolatsky, a anunțat că cetățenii ruși cu reședința permanentă în regiunile Donețk și Lugansk pot fi recrutați în armata rusă. În caz de recrutare, aceștia vor efectua stagiul militar pe teritoriul Rusiei.

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei. Mai multe nave din Flota Nordică rusă au încheiat o serie de exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, citat de Reuters. Un crucişător echipat cu rachete şi o fregată au făcut antrenamente pentru localizarea prin diferite mijloace a submarinelor, cu ajutorul unui elicopter cu echipament special. Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei Conform informaţiilor preluate de Reuters, manevrele au avut loc în cadrul unor exerciţii navale mai ample. În prezent, peste 140 de nave ruseşti efectuează exerciţii în Atlantic, Pacific, Marea Nordului, Marea Ohoţk şi Mediterana. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În contextul tensiunilor dintre Rusia pe de o parte şi Statele Unite şi NATO pe de alta, Occidentul urmăreşte cu atenţie activităţile militare ruse. Concentrarea de trupe ruseşti la frontiera Ucrainei provoacă îngrijorare privind un posibil conflict, deşi Moscova neagă că ar intenţiona să declanşeze o invazie în ţara vecină. NATO nu va interveni în Ucraina Totuși, NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: „Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin”. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză „Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă”, a adăugat Stoltenberg.

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă (sursă: Facebook)
Internațional

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: "Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin". Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă", a adăugat Stoltenberg. NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina Tot pentru BBC, şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a spus că este improbabil ca soldaţii britanici să fie trimişi să lupte alături de trupele ucrainene în eventualitatea unei invazii ruse. Truss a mai spus la BBC că este "foarte probabil" ca Rusia să intenţioneze să invadeze Ucraina. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Întrebată dacă există vreun scenariu în care trupele britanice ar putea fi trimise să lupte în Ucraina, Truss a spus: "Este foarte improbabil". Pe de altă parte, a spus ea "trebuie să ne asigurăm că forţele ucrainene au tot sprijinul pe care li-l putem acorda".

România nu intră în războiul din Ucraina (sursă: Facebook/MApN)
Eveniment

România nu intră în războiul din Ucraina

România nu intră în războiul din Ucraina, în cazul unui atac al Rusiei. România, ca membră NATO, în acest moment nu este în situaţia de a intra în război nici în cel mai prost scenariu, în care Federaţia Rusă ar intra în Ucraina, afirmă ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. El a fost întrebat dacă bărbaţii români, în special cei tineri, ar trebui să se teamă că vor fi încorporaţi, în contextul situaţiei din regiune. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Nu ar trebui să fiţi îngrijorat deloc şi vreau să vă aduc câteva argumente foarte pragmatice, în primul rând pentru că România, ca membră a unui sistem defensiv puternic, cel mai puternic, care este NATO, în acest moment nu este situaţia de a intra în război, în orice situaţie în care, să zicem, Federaţia Rusă, în cel mai prost scenariu, ar intra în Ucraina. Pentru că, a spus-o şi Stoltenberg recent, Tratatul NATO prevede posibila intervenţie militară doar în cazul ţărilor, dacă este atacată o ţară care este membră a NATO, aşa funcţionează solidaritatea NATO. Ucraina nu este, încearcă să devină membră NATO, dar nu are, încă, acest statut", a declarat Vasile Dîncu duminică, la Prima TV. România nu intră în războiul din Ucraina, dacă Rusia atacă El a subliniat că nici măcar Ucraina nu şi-a mobilizat rezerviştii. "Ea este atacată şi nu şi-a mobilizat rezerviştii, aşa încât nu este cazul în acest moment ", a completat Dîncu. Ministrul a precizat că pentru cei care vor să facă armata există variante derulate de MApN. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit "De exemplu, înscrierea de voluntari, este un sistem modern, un sistem NATO în care, pentru a suplimenta forţa de rezervă de care este nevoie, pe lângă rezerviştii care există, avem nevoie şi de rezervişti care se înscriu într-un sistem, primesc o pregătire militară de scurtă durată şi care beneficiează şi de anumite resurse, de o soldă pe timpul cât îşi desfăşoară activitatea ca şi civili la locul lor de muncă", a declarat Dîncu.

Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare Foto: Kremlin.ru
Internațional

Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare

Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare: Kremlinul folosește aceleași tactici ca-n 2014, când a anexat Crimeea. Scopul lui Putin este să divizeze Occidentul și să își asigure sprijinul intern al populației. Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare Propaganda rusă are două tipuri de mesaje, pentru uz intern și pentru uz extern. Pentru populația Rusiei, mesajul este că NATO și Ucraina se pregătesc să atace regiunile separatiste ruse din Ucraina. NATO este inamiculPentru extern, Rusia se folosește de RT și Sputnik, cu milioane de urmăritori pe rețelele sociale. Mesajul transmis este că liderii occidentali cheltuie inutil sume mari de bani pentru apărarea Ucrainei, care nu are nici un rol în interesele naționale ale statelor vestice. Unul din mesajele false ale propagandei Kremlinului: NATO și Ucraina se pregătesc să folosească arme chimice. Mesajul a fost transmis mai ales pe rețelele care nu folosesc limba engleză.Scenariul Kremlinului: se urmărește încercuirea Rusiei, răsturnarea de la putere a președintelui Vladimir Putin și preluarea controlului asupra resurselor energetice ale Federației Ruse.Vladimir Putin apără interesele „Rusiei mari”, inclusiv prin trimiterea de trupe ruse în Belarus, unde apără un aliat. Răspuns slab al Occidentului Russia Today, RT, transmite, în engleză, mesajul că SUA și alte state occidentale cheltuie banii pe înarmarea Ucrainei, în timp ce în propriile lor state nu sunt capabile să controleze epeidemia de coronavirus. În plus, în SUA, președintele Biden este atacat pentru faptul că ar atrage țara într-o aventură care se va încheia la fel ca și cea din Afganistan. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună Departamentul de Stat al SUA a publicat un ghid în care explică tacticile de dezinformare ale Kremlinului. În Uniunea European, echipa East Stratcom, din cadrul Serviciului de Acțiune Externă, a procedat identic. Totuși, analiștii apreciază că vestul a reacționat insuficient la mașinăria de propagandă a Rusiei.

Premierul britanic ar putea fi demis(sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe

Marea Britanie va propune NATO o desfăşurare "majoră" de trupe, nave de război şi avioane de luptă în Europa. Anunţul a fost făcut sâmbătă premierul Boris Johnson, care doreşte să răspundă astfel la creşterea "ostilităţii Rusiei" faţă de Ucraina, relatează AFP. Această propunere, care ar urma să fie făcută în cursul unei reuniuni a şefilor militari ai NATO săptămâna viitoare, ar putea duce Londra la dublarea contingentul britanic de aproximativ 1.150 de soldaţi dislocaţi în prezent în Europa de Est şi la furnizarea de "arme defensive" Estoniei, potrivit serviciilor prim-ministrului. NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe "Acest ansamblu de măsuri ar transmite un mesaj clar Kremlinului - nu vom tolera activitatea lor destabilizatoare şi vom fi mereu alături de aliaţii noştri din NATO în faţa ostilităţii ruse", a declarat el într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seara. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Am dat ordin forţelor noastre armate să se pregătească să desfăşoare trupe în Europa săptămâna viitoare, pentru a fi în măsură să oferim un sprijin terestru, aerian şi naval aliaţilor noştri din NATO", a subliniat Boris Johnson. Dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar alege calea "vărsării de sânge şi distrugerii" în Ucraina, ar fi "o tragedie pentru toată Europa", a adăugat el. "Ucraina trebuie să rămână liberă să-şi aleagă singură propriul viitor", a mai spus premierul britanic. Sancțiuni britanice pentru Rusia Boris Johnson, care este supus de mai multe săptămâni unei intense presiuni politice după o serie de scandaluri legate de petreceri în Downing Street în cursul lockdownului, a afirmat vineri că îi va telefona preşedintelui rus Vladimir Putin în zilele următoare pentru a-l îndemna "să dea înapoi" şi să se angajeze pe calea diplomatică cu privire la Ucraina. De asemenea, şeful guvernului britanic va efectua o vizită în regiune în zilele următoare. Relaţiile dintre Rusia şi Occident au atins cel mai scăzut punct de la Războiul Rece. Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Diplomaţia britanică urmează să anunţe luni în Parlament o înăsprire a regimului său de sancţiuni pentru a permite Regatului Unit, acuzat că închide ochii la afluxul de fonduri ruseşti pe teritoriul său, să ţintească interese strategice şi financiare ale Moscovei.

Rusia a trimis rezerve de sange la granita cu Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a trimis rezerve de sânge și materiale medicale la granița cu Ucraina (Reuters) Rusia a trimis rezerve de sânge

Rusia a trimis rezerve de sânge și alte materiale medicale la granița cu Ucraina. Este un nou indicator-cheie al pregătirilor militare făcute de Moscova, au declarat trei oficiali americani. Actuali și foști oficiali americani spun că astfel de indicatori concreți, cum ar fi rezervele de sânge, sunt esențiali pentru a determina dacă Moscova este pregătită să lanseze o invazie, în cazul în care președintele rus Vladimir Putin ar decide să facă acest lucru. Rusia a trimis rezerve de sânge Dezvăluirea informațiilor privind rezervele de sânge de către oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului dă mai multă greutate avertismentelor SUA că Rusia s-ar putea pregăti pentru o nouă invazie a Ucrainei, în condițiile în care a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor cu Ucraina. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere Aceste avertismente incud o declarație a președintelui american Joe Biden că un atac rusesc este probabil și o declarație a secretarului de stat american Antony Blinken, care a spus că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei în „foarte scurt timp”. Pentagonul a recunoscut anterior că Rusia a trimis „suport medical” în zonă. Dar dezvăluirea privind rezervele de sânge adaugă un detaliu despre care experții spun că este esențial pentru a determina pregătirea militară a Rusiei. „Nu garantează că va avea loc un alt atac, dar nu recurgi la un atac dacă nu ai astfel de rezerve”, a spus Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa.

Rusia este pregătită să atace Ucraina (sursă: mid.ru)
Internațional

Rusia este pregătită să atace Ucraina

Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat decizia dacă va face acest lucru, a afirmat vineri şeful Serviciilor de informaţii germane (BND), Bruno Kahl, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Kiev, transmite Reuters. ''Cred că decizia de a ataca nu a fost luată deocamdată'', a declarat Bruno Kahl într-un interviu pentru agenţia de presă britanică. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro ''Criza poate evolua în mii de feluri'', a adăugat Kahl, care a amintit ca posibile scenarii acţiuni ruse pentru destabilizarea guvernului de la Kiev sau măsuri de sprijinire a separatiştilor din estul Ucrainei. El a refuzat să facă vreun comentariu legat de ce fel de sancţiuni ar trebui adoptate împotriva Rusiei în cazul unui atac. Pe de altă parte, şeful BND a exprimat dubii despre viabilitatea unei alianţe durabile între Rusia şi China, întrucât interesele celor două ţări diferă destul de mult. Rusia este pregătită să atace Ucraina și așteaptă ultimul semnal ''Pe termen lung, ursul rusesc nu se va simţi comfortabil în ghearele dragonului chinezesc'', a spus Bruno Kahl. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să se deplaseze la Beijing în luna februarie pentru convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, temele principale ce vor fi abordate fiind securitatea europeană şi dialogul Rusiei cu NATO şi SUA. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Rusia a comasat trupe în apropierea frontierei sale cu Ucraina, dar susţine că nu are niciun plan de a invada această ţară. SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea. Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997. Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului (sursă: Președinția Croației)
Internațional

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina. Zoran Milanovic, care a declarat recent, printre altele, că Ucraina nu are ce căuta în NATO, a fost inclus în baza de date a platformei Mirotvoreţ, "o listă neagră" înfiinţată de Centrul de Cercetare a Crimelor contra Securităţii Naţionale a Ucrainei, care conţine informaţii despre persoane considerate a fi duşmanii Kievului. Spioni, preoţi, procurori şi judecători, vinovaţi şi nevinovaţi, sunt denunţaţi drept colaboratori proruşi pe această listă, transmite vineri agenţia croată Hina, care citează un articol difuzat în ajun de publicaţia britanică The Times. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Unii dintre cei incluşi pe această listă au fost implicaţi în acţiuni de propagandă sau în crime de război, alţii au doar vina de a fi ofensat sensibilitatea politicienilor sau a populaţiei. Nu contează: cu toţii sunt judecaţi de un comitet obscur, acuzaţi de acţiuni deliberate împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, iar datele lor personale sunt publicate alături de presupusele lor crime, pentru ca toată lumea să ştie cine sunt, continuă sursa citată. În ceea ce-l priveşte pe Zoran Milanovic, acesta este acuzat de agresiune umanitară împotriva Ucrainei, de complicitate la agresiunea Rusiei, de diseminare a propagandei ruse şi de sprijinire şi justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina Includerea lui Milanovic pe "lista neagră" a platformei Mirotvoreţ a fost confirmată de un purtător de cuvânt al MAE rus, Aleksei Zaiţev, la briefingul de presă de joi. Lista conţine nu mai puţin de 187.000 de nume, de la criminali de război şi agenţi ai serviciului de informaţii rus FSB şi până la fondatorul trupei Pink Floyd, Roger Waters, care în urmă cu trei ani a declarat că Rusia are mai multe drepturi în Crimeea decât Ucraina. Scriitoarea belarusă laureată a premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, o voce critică la adresa Kremlinului, apare şi ea pe listă, după ce a declarat că unii ucraineni i-au ajutat pe nazişti să-i persecute pe evrei. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR Lista mai include 500 de funcţionari publici ucraineni, precum şi etnici maghiari care au obţinut paşapoarte ungare. Motivul? Ucraina interzice dubla cetăţenie, iar platforma Mirotvoreţ percepe dubla cetăţenie drept un act de trădare. Baza de date a fost creată în 2014, după o întâlnire a politicianului ucrainean George Tuka cu un fost membru al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), cunoscut doar după pseudonimul său, Roman Zaiţev, scrie The Times, citat de Hina. Tuka a declarat publicaţiei britanice că foşti ofiţeri de poliţie, foşti militari şi unele personalităţi politice continuau să aibă opinii proruse şi că lipsa unei baze de date oficiale cu numele acestora a fost motivul pentru care a fost creată platforma Mirotvoreţ. Mai multe persoane au fost ucise după ce numele şi adresele lor au apărut în baza de date, însă Tuka insistă că nu există nicio legătură. El remarcă totuşi că persoanele care apar pe "lista neagră" sunt duşmani ai Ucrainei şi că nu le simte lipsa. Lista cuprinde informaţii despre circa 4.500 de jurnalişti occidentali, ucraineni şi ruşi care aveau acreditări emise de autorităţile separatiste din Donbas, în estul Ucrainei, ceea ce reprezenta o condiţie prealabilă pentru ca ei să poată să-şi desfăşoare activitatea în această zonă controlată de forţele proruse. Mulţi dintre ei au primit ulterior ameninţări, scrie publicaţia britanică. "Lista este foarte periculoasă şi trebuie eliminată imediat. Tensiunea este şi aşa crescută, iar lista nu face altceva decât să pună paie pe foc", a avertizat o fostă reprezentantă a organizaţiei Human Rights Watch în Ucraina, Iulia Gorbunova. Eliminarea listei a fost cerută în mai multe rânduri şi de ONU, G7, ambasadorii UE şi organizaţii umanitare, însă fără succes, mai scrie sursa citată.

Dîncu, discuții cu Austin III, Zelenski - cu Biden (sursa: mapn.ro)
Eveniment

Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden

Oficialii americani au avut discuții cu omologi din state ale Mării Negre în aceeași zi, în contextul crizei de la granițele Ucrainei: Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut joi o discuţie telefonică cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III. Elefantul ucrainean din încăpere Potrivit unui comunicat al MApN, temele aflate pe agenda de discuţii au inclus evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, postura NATO pe flancul estic, respectiv suplimentarea prezenţei SUA în regiune. În cadrul dialogului aplicat, cei doi oficiali au abordat, în principal, dezvoltările recente de securitate la nivel regional din perspectiva desfăşurărilor masive şi a potenţialului ofensiv al Federaţiei Ruse în jurul Ucrainei şi la Marea Neagră, precizează sursa citată. Pe acest fond, ministrul român al Apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden "În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare şi echilibrate în cadrul prezenţei înaintate pe flancul estic al Alianţei. De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României", arată MApN. Conform sursei citate, în final, ministrul Vasile Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România şi a reafirmat determinarea ţării noastre în privinţa consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state şi a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA - România în domeniul apărării, în perioada 2020 - 2030. Zelenski: "S-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor" Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut joi o conversaţie lungă cu preşedintele american Joe Biden, cu care a discutat despre acţiuni comune în vederea reducerii tensiunilor cu Rusia, informează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro "S-a discutat despre eforturile diplomatice recente de detensionare şi s-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor. I-am mulţumit preşedintelui Joe Biden pentru asistenţa militară continuă. Posibilităţi de sprijin financiar pentru Ucraina au fost de asemenea discutate", a scris preşedintele Ucrainei într-o postare pe Twitter. Washingtonul sprijină Ucraina în confruntarea cu Moscova, după ce Rusia a dislocat zeci de mii de militari în apropierea graniţei cu Ucraina în ultimele săptămâni. Rusia neagă însă că are intenţia să îşi atace vecinul. Ajutor economic suplimentar pentru Ucraina Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Joe Biden i-a repetat joi omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că Statele Unite şi aliaţii săi vor răspunde "hotărât" în cazul unei invazii ruseşti şi a vorbit despre o asistenţă economică sporită, potrivit unui comunicat de presă. Preşedintele SUA "ia în considerare un ajutor economic suplimentar" pentru Ucraina, a mai spus Casa Albă. SUA au declarat că pregătesc sancţiuni economice severe în cazul unui atac asupra Ucrainei, au livrat echipament militar Kievului şi sunt, de asemenea, dispuse să îşi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, dacă este necesar. O intervenţie militară americană în Ucraina, care nu este membră a NATO, este însă exclusă. Totodată, preşedintele Joe Biden l-a asigurat pe omologul său ucrainean că ambasada americană la Kiev continuă să fie "deschisă şi complet operaţională". Noi discuţii în formatul Normandia Washingtonul a luat decizia de a repatria familiile personalului diplomatic, decizie pe care Ucraina a criticat-o, considerând-o disproporţionată. În convorbirea telefonică de joi, cei doi preşedinţi au reiterat principiul conform căruia în această criză nu va exista nicio "decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina". Casa Albă precizase anterior că aceasta este a treia convorbire dintre preşedinţii american şi ucrainean din luna decembrie. Preşedintele Joe Biden şi-a exprimat, totodată, sprijinul pentru discuţiile purtate în formatul Normandia (Rusia şi Ucraina, cu medierea Franţei şi a Germaniei). După recenta reuniune la nivel de consilieri politici care a avut loc la Paris, următoarea discuţie este programată să aibă loc la Berlin, în a doua săptămână a lunii februarie, potrivit Agerpres.

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina (sursă: Facebook/Mid.ru)
Internațional

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina, Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război este ''inacceptabil'', a spus joi un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, în seria recentelor declaraţii oficiale menite să liniştească temerile privind o iminentă invazie rusă, relatează Reuters.Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei "Am afirmat deja în mod repetat că ţara noastră nu intenţionează să atace pe nimeni. Considerăm chiar şi gândul la un război între popoarele noastre ca fiind inacceptabil", a asigurat Aleksei Zaiţev, purtător de cuvânt al MAE de la Moscova. Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina Acesta a adăugat pe de altă parte că NATO ar trebui să-şi retragă forţele din Europa de Est şi că acest gest ar contribui la scăderea tensiunilor militare din regiune."Este clar că tensiunile militare s-ar diminua dacă NATO şi-ar retrage forţele din ţările est-europene. Aceasta este ceea ce noi cerem", a explicat Zaiţev în cadrul conferinţei de presă săptămânale a MAE rus. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Aliaţii din NATO pun forţe în standby şi trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la recenta comasare de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina. Miercuri, SUA şi NATO au respins cerinţele cheie transmise anterior de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră