luni 29 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

VIDEO Echipă Sky News, mitraliată de sabotori ruși în Ucraina. Salvați, la limită, de carcasa mașinii în care se aflau

Echipă Sky News, mitraliată de ruși. O echipă de jurnaliști britanici a postului Sky News a relatat, sâmbătă dimineață, cum sabotori ruși le-au atacat mașina în care se aflau în localitatea ucraineană Bucha, aflată la 30 de kilometri de Kiev. Echipă Sky News, mitraliată de ruși Jurnaliștii au strigat înspre trăgători să oprească atacul pentru că sunt jurnaliști, însă salvele au continuat. "Ne-am oprit la un punct de control și am vorbit cu soldații și poliția, întrebându-i dacă drumul spre Kiev este practicabil. Un ofițer de poliție s-a dus la mașină și ne-a dat înghețată prin geam, spunându-ne că putem face stânga și mergem pe drumul spre Kiev – a spus că este deschis. Citește și: EXCLUSIV Lukoil a cerut încetarea războiului din Ucraina la numai o zi după întâlnirea președintelui Lukoil cu cel al Gazprom la Sankt Petersburg Am pornit, era o liniște de moarte și este corect să spunem că eram îngrijorați. Dar am călătorit încet spre Kiev. Era moloz pe drum, dar era normal. Nu erau soldați, totul părea pustiu", au descris jurnaliștii scena. Apoi, însă, s-a auzit o explozie, mașina a fost lovită și o anvelopă a explodat. A urmat o ploaie de gloanțe. Ținta sabotorilor ruși "Nu știam asta atunci, dar ulterior ni s-a spus de către ucraineni că am fost ținta unor sabotori ruși (…) Producătorul Martin Vowles, care conducea, a coborât primul din mașină, urmat rapid de Andrii Lytvynenko, producătorul nostru local, lăsându-mă pe mine, Richie și pe producătorul meu Dominique Van Heerden înăuntru, adăpostindu-ne pe bancheta din spate. Ne-am gândit că este un punct de control al armatei ucrainene care trăgea în noi și că a fost o greșeală, așa că am început să țipăm că suntem jurnaliști, dar gloanțele au continuat să vină", au arătat membrii echipei Sky News. Reportajul și scenele VIDEO din ambuscadă, aici.

Echipă Sky News, mitraliată de ruși (sursa: news.sky.com)
Pleșu, revolta rușilor, Putin și Ceaușescu (sursa: Inquam Photos/Bogdan-Ioan Buda)
Eveniment

Pleșu crede că rușii se vor revolta la fel de greu împotriva lui Putin pe cât s-au revoltat românii împotriva lui Ceaușescu

Pleșu, revolta rușilor, Putin și Ceaușescu. Filosoful Andrei Pleșu consideră că singura speranță ca Putin să cadă este o revoltă a societății ruse. Pleșu, revolta rușilor, Putin și Ceaușescu "Și eu cred că singura speranță realistă pentru încheierea litigiului sub a cărui amenințare trăim ar fi o drastică reacție a populației rusești (politicieni, oligarhi, intelectuali, artiști, popor) culminând cu înlăturarea ireversibilă a prepotentului de la vîrf. Citește și: EXCLUSIV Lukoil a cerut încetarea războiului din Ucraina la numai o zi după întâlnirea președintelui Lukoil cu cel al Gazprom la Sankt Petersburg Pe de altă parte, mă irită tipul de întrebare la care vă referiți, dacă cei care întreabă sunt : . Păi, nouă cât ne-a trebuit ca să ne revoltăm?! Între și opoziție, am ales, vrând-nevrând, adaptarea. Trebuia să supraviețuim, să evităm riscul penalizărilor severe, să așteptăm intervenția țărilor democratice sau a Proniei. Nu judec pe nimeni, dar încerc să nu uit propriile noastre demisii.", a spus Pleșu într-un interviu pentru Spotmedia.

Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia
Eveniment

Războiul din Ucraina: Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia

Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia: cele două grupuri franceze care vând produse de lux își închid magazinele pe teritoriul controlat de Putin. "Ţinând cont de îngrijorările tot mai mari legate de situaţia actuală, de incertitudinea crescândă şi de complexitatea operaţiunilor noastre", casa Chanel a decis "să îşi suspende temporar activităţile în Rusia", au precizat reprezentanţii companiei franceze într-un comunicat. Hermes şi Chanel îşi suspendă activităţile în Rusia Chanel deţine 17 magazine în regie proprie în Rusia, precum şi puncte de vânzare în magazine mari, având în total 371 de angajaţi în această ţară. "Nu vom mai face livrări în Rusia, ne închidem magazinele şi am suspendat deja comenzile online. Siguranţa angajaţilor noştri este prioritară şi rămânem în contact strâns cu echipele noastre locale, pe care vom continua să le sprijinim", au precizat reprezentanţii casei Chanel. Puţin mai devreme în timpul zilei de vineri, reprezentanţii Hermes, care s-au declarat "foarte îngrijoraţi de situaţia actuală din Europa", au anunţat pe pagina de LinkedIn a companiei decizia de a "suspenda temporar" cele trei magazine Hermes din Rusia - inclusiv pe cel aflat în celebrul magazin universal Gum din Moscova - şi de a sista toate activităţile comerciale în această ţară începând de vineri seară. "Vom continua să le susţinem pe echipele noastre aflate la faţa locului", au transmis reprezentanţii grupului francez, care are aproximativ 60 de angajaţi în Rusia. Cu ocazia publicării rezultatelor sale financiare pe 18 februarie, Hermes a anunţat că intenţionează să deschidă un magazin la Sankt Petersburg în 2022. Această lansare a fost amânată sine die, a precizat, vineri, compania franceză. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Mai multe companii internaţionale au anunţat deja suspendarea activităţilor lor în Rusia, inclusiv gigantul suedez din industria articolelor de mobilier Ikea, ai cărui directori au declarat joi pentru AFP că "războiul are un enorm impact uman şi se traduce, de asemenea, prin perturbări grave ale lanţului de producţie şi de comerţ".

Putin vrea acceptate toate cererile rusești (sursa: time.com)
Internațional

Putin către Scholz: Dialogul, posibil doar dacă "toate cererile ruseşti" sunt acceptate de către Kiev

Putin vrea acceptate toate cererile rusești. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, într-o discuţie telefonică cu cancelarul german Olaf Scholz, că dialogul în favoarea păcii cu Ucraina nu este posibil decât dacă "toate cererile ruseşti" sunt acceptate de către Kiev, relatează AFP. Putin vrea acceptate toate cererile rusești "Rusia este deschisă dialogului cu partea ucraineană, precum şi cu toţi cei care vor pacea în Ucraina. Dar cu condiţia ca toate cererile ruseşti să fie satisfăcute", a indicat Kremlinul într-un rezumat al acestei convorbiri care a aut loc "la iniţiativa Germaniei". Preşedintele rus şi-a reiterat cerinţele: un statut "neutru şi nenuclear" pentru Ucraina, "demilitarizarea sa obligatorie", "denazificarea sa", recunoaşterea anexării peninsulei Crimeea de către Rusia şi "suveranitatea" regiunilor separatiste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, în teritoriile lor administrative, în timp ce rebelii nu controlează în prezent decât o treime din acestea. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE El a spus că "speră că reprezentanţii Kievului vor adopta o poziţie rezonabilă şi constructivă în cursul celei de-a treia runde de negocieri", prevăzută - potrivit Kievului - în acest weekend. Putin i-a spus cancelarului german că forţele ruse nu bombardează Kievul şi marile oraşe ucrainene, calificând drept "fabricaţie grosieră" informaţiile despre distrugerile făcute de armata rusă, notează AFP. Kremlin: "Fabricaţii grosiere ale propagandei" că Rusia bombardează orașe "Informaţiile privind pretinsul bombardament asupra Kievului şi asupra altor mari oraşe nu sunt decât fabricaţii grosiere ale propagandei", i-a transmis Putin lui Scholz, potrivit unui comunicat al Kremlinului. El a afirmat că "scopurile şi obiectivele" Moscovei în războiul său cu Ucraina vor fi "fără nicio îndoială atinse". Pe teren, cel puţin şapte persoane, între care doi copii, au fost ucişi în urma unui atac aerian rusesc asupra unei zone rezidenţiale rurale din regiunea Kiev, a anunţat poliţia ucraineană, citată de Reuters. Atacul a avut loc în localitatea Markhalivka, situată la numai zece km de periferia de sud-vest a capitalei ucrainene. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a aprobat vineri, cu o majoritate covârşitoare, o rezoluţie în favoarea creării unei comisii internaţionale de anchetă privind încălcările drepturilor omului şi ale dreptului umanitar în Ucraina după invazia rusă.

Lumea a evitat la limită o catastrofă nucleară Foto: Facebook Linda Thomas
Internațional

Ambasadoarea SUA la ONU spune că lumea a evitat la limită o catastrofă nucleară noaptea trecută

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, spune că lumea a evitat la limită o catastrofă nucleară noaptea trecută. În noaptea de joi spre vineri, a izbucnit un incendiu la centrala nucleară Zaporojie, în urma bombardamentelor ruşilor, relatează cnn.com, citat de news.ro. Ea a calificat acţiunile rusiei drept “necugetate” şi “periculoase”, adăugând că ruşii au pus în pericol foarte mare cea mai mare centrală nucleară şi siguranţa civililor din Rusia şi din alte ţări europene. Lumea a evitat la limită o catastrofă nucleară Thomas-Greenfield i-a cerut Rusiei să îşi retragă trupele de la centrală, pentru a se asigura că angajaţii au acces total şi pot să comunice cu autorităţile de reglementare, pentru a se asigura schimburile de tură şi stabilitatea centralei. “Suntem extrem de îngrijoraţi că operatorii ucraineni îşi fac acum treaba sub o presiune foarte mare”, a adăugat ea. Ambasadoarea SUA a făcut un apel către Vladimir Putin să nu îşi trimită trupele “într-o misiune sinucigaşă” împotriva unei centrale nucleare. “Facilităţile nucleare nu pot deveni parte a acestui conflict. Domnul Putin trebuie să oprească această nebunie şi trebuie să o oprească acum”. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Mai multe persoane au fost ucise sau rănite în incendiul izbucnit în urma bombardamentelor ruseşti asupra centralei nucleare Zaporojie, a anunţat, vineri, Ministerul de Externe al Ucrainei

Moscova interzice demonstraţiile în oraş
Internațional

Nu invazia de Ucraina este de vină, ci pandemia: Moscova interzice demonstrațiile în oraș

Moscova interzice demonstraţiile în oraş, indiferent dacă sunt pro sau împotriva invaziei în Ucraina. Autorităţile locale au respins cererile pentru demonstraţii atât din partea adversarilor invaziei Ucrainei, cât şi ale susţinătorilor forţelor armate ale Rusiei, informează vineri DPA. Moscova interzice demonstraţiile în oraş Într-un comunicat difuzat vineri, administraţia locală a menţionat pandemia de coronavirus pentru a justifica interdicţia. Autorităţile nu au dezvăluit cine a solicitat autorizarea mitingurilor şi cu ce ocazie. Partidul de opoziţie Iabloko a criticat aspru invazia Ucrainei ordonată de preşedintele Vladimir Putin şi a anunţat că va organiza un marş de protest la Moscova. Potrivit site-ului independent de ştiri Meduza, au fost cereri şi din partea susţinătorilor a ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. Demonstraţiile au fost interzise de multă vreme la Moscova din cauza pandemiei. Cu toate acestea, oamenii au ieşit recent în stradă în zeci de oraşe din Rusia pentru a protesta împotriva războiului din Ucraina, în ciuda faptului că se confruntă cu arestări, amenzi mari şi violenţe ale poliţiei. Mii dintre ei au fost reţinuţi până acum. La Moscova, administraţia oraşului a primit mai multe cereri pentru autorizarea de demonstraţii cu 25.000 până la 100.000 de participanţi. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Iabloko le-a cerut adversarilor războiului din Ucraina să-şi manifeste opoziţia pe social media şi să organizeze petiţii.

Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina
Internațional

Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina: 19 copii uciși

Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina: 331 de civili uciși, dintre care 19 copii, arată Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR). datele erau colectate până joi, la ora 24.00. Numărul civililor răniţi este de 675, dintre care 31 copii. Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina Printre persoanele ucise în Ucraina se numără 71 de bărbați, 40 de femei, 7 băieți, 3 fete. Genul a 9 copii și 201 adulți nu a fost deocamdată indicat. Printre cei 675 de răniți sunt 51 de bărbați, 40 de femei, 9 fete, 2 băieți, iar genul a 20 de copii și 553 de adulți nu este cunoscut. Regiunile Donețk și Lugansk: 440 victime, dintre care77 de morți și 363 de răniți. Înaltul Comisar pentru Refugiaţi al ONU, Michelle Bachelet, a atras totuşi atenţia vineri că numărul morţilor şi răniţilor este probabil mai mare, deoarece este nevoie de câteva zile pentru a verifica un caz. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE UNHCR contabilizează cazurile pe măsură ce sunt confirmate. Putin: folosesc populația ca scut uman „Operațiunea militară specială se derulează strict potrivit calendarului, potrivit planului”, a spus Putin la televiziunea națională, în a opta zi de invazie în Ucraina și după o reuniune a consiliului de securitate a Federației Ruse. „Toate sarcinile sunt îndeplinite cu succes”, a spus el. Putin a folosit aceeași retorică prin care și-a justificat invazia, spunând că „neonaziștii din Ucraina își folosesc propria populație ca scut uman”. De asemenea, el a afirmat că există „dovezi obiective” că au amplasat echipamente grele în apropierea clădirilor rezidențiale. El a adăugat că în Ucraina ar fi mercenari străini.

Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei Foto: Latvia Travel
Internațional

Un model pentru București: capitala Letoniei, Riga, redenumeşte adresa ambasadei Rusiei în Strada Ucraina Independentă

Capitala Letoniei, Riga, redenumeşte adresa ambasadei Rusiei în Strada Ucraina Independentă, anunță Reuters. Coaliţia de partide care conduce capitala Letoniei, Riga, a convenit vineri să schimbe denumirea adresei unde este localizată ambasada Rusiei în Strada Ucraina Independentă, informează un comunicat de presă citat de Reuters. Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei Decizia vine după ce capitala Lituaniei, Vilnius, a anunţat joi că va schimba numele străzii pe care se află sediul ambasadei Rusiei şi o va denumi Eroii Ucrainei, în contextul invaziei ruse din Ucraina. ''Oricine va scrie ambasadei va trebui să îşi amintească de victimele agresiunii ruse şi de eroii Ucrainei'', a scris pe Facebook primarul din Vilnius, Remigijus Simasius. Corespondenţa va fi livrată ambasadei Rusiei numai dacă va avea noua adresă înscrisă la destinatar, a precizat el. În acelaşi timp, compania aeriană letonă Air Baltic a decis vineri să evite spaţiul aerian al Rusiei pe termen nedefinit, potrivit DPA. Air Baltic este cel mai mare operator aerian din statele baltice. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au anunţat deja că îşi închid spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti.

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război (sursa: revolut.com)
Internațional

Nik Storonksy, fondatorul rus al Revolut, condamnă invadarea "îngrozitoare" a Ucrainei. Co-fondatorul Vlad Yatsenko este ucrainean. Compania dublează donațiile către Crucea Roșie de la Kiev

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război. Serviciul financiar online Revolut a fost înființat de doi prieteni, la Londra. Unul este Nik Storonsky, cetățean ruso-britanic. Celălalt este Vlad Yatsenko, cetățean ucrainean. Compania este azi evaluată la 33 de miliarde de dolari. Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război Pe blogul companiei, fondatorul Storonsky a postat un text pe 1 martie, la o săptămână după începerea invaziei rusești în Ucraina. Storonsky a mărturisit că, deși născut în Rusia, tatăl său este ucrainean, deci are multe rude în Ucraina și prieteni. Prieteni în legătură cu care este foarte îngrijorat. Ruso-britanicul a adăugat că îl consideră frate pe Vlad Yatsenko, co-fondator al Revolut, și că nu a contat de unde a venit fiecare atunci când s-au întâlnit la Londra. Storonsky s-a declarat îngrozit de război și a scris că ideea i se pare imposibil de crezut. Co-fondatorul Revolut a anunțat și că donațiile către Crucea Roșie ucraineană nu vor fi taxate de Revolut. Mai mult, serviciul financiar va dubla donațiile care vor fi făcute. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Într-o postare pe blogul companiei făcută publică încă de pe 26 februarie, a treia zi a invaziei rusești în Ucraina, Revolut a anunțat că face toate eforturile pentru a-și muta angajații din Ucraina în afara țării sau oriunde în interiorul țării doresc aceștia. Postarea folosește sintagma "invazie rusească" în legătură cu "operațiunea militară specială" comandată de Kremlin.

Azeri din Ucraina, refugiați în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O mie de azeri îngroziţi de războiul din Ucraina au trecut joi prin Iaşi

Azeri din Ucraina, refugiați în România. Gara Cristeşti Jijia este la 15 minute de Iaşi şi arată ca după război, deși luptele nu se dau aici. Azeri din Ucraina, refugiați în România O clădire cenuşie, scorojită, cu două - trei birouri la parter. În rest, la geamurile prăfuite de la etajele superioare, zăceau cearşafuri atârnate la uscat şi priviri curioase ale localnicilor. "Cândva, pe când era şi Vama aici, treceau trenuri, nu glumă", a spus impegatul de mişcare. Panoul de Sosiri-Plecări nu are decât şase rânduri. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată În mijloc, înroşită, ruta Chişinău - Iaşi. Cursa de joi, Kiev – Cristeşti, nu apare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Captură foto BBC News via Rossyia24
Internațional

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei: Nu avem intenții rele la adresa vecinilor

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Președintele Rusiei susține că Moscova nu are „intenții rele” la adresa vecinilor și le cere statelor europene să nu adopte noi sancțiuni. Declarațiile sale au fost transmise la postul Rossyia 24, controlat de Kremlin. Citește și: VIDEO Zelenski: Atacul rusesc asupra centralei nucleare de la Zaporijie, de șase ori mai grav decât dezastrul de la Cernobîl. Către ruși: Ieșiți pe străzi, spuneți guvernului că vreți să trăiți Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei Putin i-a avertizat pe cei care se opun „acțiunilor” Rusiei în Ucraina să „nu exacerbeze situația” impunând mai multe sancțiuni Moscovei. „Nu avem intenţii rele la adresa vecinilor noştri. Şi i-aş sfătui şi pe ei să nu escaladeze situaţia, să nu introducă nici o restricţie. Ne îndeplinim obligaţiile şi vom continua să le îndeplinim", a susținut Putin, la Rossia 24, citat de BBC News. „Aici, nu vedem rostul să agravăm sau să înrăutăţim relaţiile noastre. Şi toate acţiunile noastre, dacă vor apărea, vor apărea întotdeauna ca răspuns la acţiuni neprietenoase, acţiuni împotriva Federaţiei Ruse", a susținut Putin. Declarațiile președintelui rus vin în contextul în care miniștrii de Externe se pregătesc de o reuniune la Bruxelles, în care vor fi discutate noi sancțiuni asupra Rusiei. Citește și: Secretul rezistenței ucrainene: Sf.Javelin, spaima tancurilor rusești. Cât costă o rachetă și care e rata de succes

Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Sursă imagine: Captură foto Twitter
Internațional

VIDEO Actrița Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: trei milioane de dolari

Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Actrița născută în Ucraina a anunțat că strânge trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, în urma invaziei Rusiei de joia trecută. Citește și: A noua zi de război în Ucraina: Explozii la Kiev. Zelenski supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele zile Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă Actrița de origine ucraineană Mila Kunis și soțul ei, actorul Ashton Kutcher, au anunțat că strâng trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, după invazia Rusiei, de joia trecută. „Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă. Nu există nici un fel de justificare pentru un asemenea atac nedrept, inuman. Și suntem martori la curajul ucrainenilor, dar și la nevoile acestor oameni”, au anunțat Mila Kunis și Ashton Kutcher. Actress #MilaKunis and her husband #AshtonKutcher recorded a video in support of #Ukraine. She said that "today more than ever, she is proud to be #Ukrainian". The couple intends to donate 3 million dollars for humanitarian aid to Ukraine. pic.twitter.com/J5JyxcsHsE— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022

Secretul rezistenței ucrainene: Sf.Javelin Foto: captură YouTube
Internațional

Secretul rezistenței ucrainene: Sf. Javelin, spaima tancurilor rusești. Cât costă o rachetă și care e rata de succes

Secretul rezistenței ucrainene par a fi armele antitanc Javelin, un aruncător portabil produs de Raytheon și Lockheed Martin. Secretul rezistenței ucrainene: Sf.Javelin Potrivit unor surse militare, din 300 de rachete trase partea ucraineană, 280 au lovit ținta. O singură rachetă costă 175.000 de dolari, la prețurile din 2021. A U.S. Special Operations official monitoring the conflict in Ukraine told Connecting Vets that he had seen estimates of 280 Russian armored vehicles taken out by the Javelin as of this writing, out of 300 total missiles fired.https://t.co/3hmMBbdcBI— Jack Murphy (@JackMurphyRGR) March 3, 2022 Măsurând 1,2 metri lungime, aruncătorul Javelin poate fi transportat și manevrat de un singur soldat. Arma are suficientă putere de foc pentru a străpunge de la 2,5 km distanță armura unui tanc. Tubul și racheta au o greutate de 22 de kilograme. Aceste caracteristici au făcut din Javelin arma ideală pentru a atacurile tancurilor, în mediul urban. Un operator al armei se poate apropia de țintă discret și o distruge, pe o arie cu raza de 2,5 km. În timpul mandatului președintelui Barack Obama, SUA nu au furnizat Ucrainei aruncătoare Javelin, când Rusia a anexat Crimeea în 2014. Sub președintele Donald Trump, Washingtonul a schimbat această decizie. Se crede că Marea Britanie a furnizat NLAW, sistemul de rachete antitanc de ultimă generație dezvoltat împreună cu Suedia. Polonia se pregătește să livreze sistemul său portabil de rachete de apărare antiaeriană, PZR Grom. Estonia, Letonia și Lituania au trimis fiecare rachete portabile în Ucraina. Pentru a contracara invazia, Ucraina se pare că a ales să adopte un război asimetric, care implică tactici neconvenționale atunci când o parte este puternic depășită de cealaltă, explică Nikkei.com. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată În Ucraina, imaginea Sfintei Magdalena simbolizează a doua șansă. Acum, această imagine a fost modificată, ține în mâini o rachetă Javelin și a devenit simbolul rezistenței. În noua ei reprezentare, aureola din jurul capului nu este din aur strălucitor, conform canoanelor picturii religioase, ci albastrul și galbenul drapelului ucrainean. Robele ei fluide sunt verzi, culoarea armatei. Iar mâinile ei țin lansator de rachete antitanc.

A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește tentativelor de asasinat. Sursă imagine: Facebook Volodimir Zelenski
Internațional

A noua zi de război în Ucraina: Explozii la Kiev. Zelenski supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele zile

A noua zi de război în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski supraviețuiește supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele trei zile, scrie The Times, citat de The Kyiv Independent. Orașele ucrainene sunt în continuare sub asediul trupelor rusești. Explozii puternice au fost raportate în centrul Kievului, relatează The New York Times. În orașul Mariupol, bombardat de ruși, oficialii cer ajutorul NATO. Bilanțul ucrainenilor omorâți de ruși la Cernihiv crește la 148, relatează BBC News. A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește celor trei atentate puse la cale în ultima săptămână Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a supraviețuit la cel puțin trei tentative de asasinare puse la cale în ultima săptămână, scrie publicația britanică The Times. Două grupări diferite au fost trimise să-l omoare pe Zelenski: mercenarii din grupul Wagner, sprijiniți de Kremlin și forțele speciale cecene. Ambele au fost dejucate de forțe din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Mercenarii din gruparea Wagner au suferit pierderi masive, fiind alarmați de cât de bine le-au fost anticipate mișcările de către trupele ucrainene. O parte a forțelor cecene trimise să-l omoare pe Zelenski au fost anihilate sâmbătă. Explozii în Kiev. Oficialii din Mariupol cer ajutorul NATO. Numărul civililor omorâți de ruși, în creștere Corespondentul The New York Times în Kiev raportează o serie de explozii puternice în Kiev, în jurul orei 11.00 a.m. Nu este clar ce a fost lovit, relatează publicația. Cel puțin 47 de ucraineni au fost uciși în raidurile aeriene rusești asupra Cernihiv. Până în prezent, cel puțin 148 de ucraineni, cei mai mulți civili, au murit de la începerea atacurilor rusești asupra regiunii, au anunțat autoritățile, citate de BBC News. Cernihiv, oraș cu circa 300.000 de locuitori, este aproape de granița cu Rusia și Belarus. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată ⚡️⚡️⚡️Surveillance cameras captured moments of the shelling of the #Zaporizhzhia NPP pic.twitter.com/ZNLX4pZeXI— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 La Mariupol, viceprimarul orașului a făcut apel la forțele NATO să trimită ajutoare, spunând că Rusia nu se va opri până nu va transforma țara în deșert. Serghei Orlov a declarat, pentru BBC Radio 4: „Nu îl putem opri pe Putin din omorât civilii până când NATO nu se trezește și nu înțelege că nu este un conflict regional. Este un război împotriva democrației, împotriva libertății, împotriva unei națiuni europene”. What the houses in #Mariupol look like now. pic.twitter.com/x1LnmVzui6— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Ruins of a school in #Zhytomyr pic.twitter.com/N9NbwIP4iB— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Marina ucraineană a scufundat un vas în reparații, pentru a nu fi capturat de ruși: ⚡️Ukrainian Navy sinks its flagship so that Russians don't get it. Frigate Hetman Sahaidachny was under repairs in Mykolaiv. The commander was ordered to sink it, according to Defense Minister Oleksiy Reznikov.Photo: News sites, social media, original source unknown. pic.twitter.com/OLq9U0oVZi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 4, 2022

Moscova, pumn în gură rușilor. 15 ani de închisoare cui vorbește despre război în Ucraina. Imagine cu bombardarea centralei nucleare de la Zaporijie. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Moscova, pumn în gură rușilor: 15 ani de închisoare cui vorbește de război în Ucraina

Moscova, pumn în gură rușilor. Duma de Stat a adoptat o lege prin care oricine „discreditează” forțele armate ale Rusiei în timpul „operațiunii speciale” în Ucraina riscă 15 ani de închisoare, relatează The New York Times. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată Moscova, pumn în gură rușilor. Cei care vorbesc despre război în Ucraina, 15 ani de închisoare Camera inferioară a Parlamentului din Rusia, Duma de Stat, a adoptat în unanimitate o lege prin care pedepsește „defăimarea” forțelor armate din Ucraina cu 15 ani de închisoare. Legea ar putea intra în vigoare sâmbătă, scrie The New York Times. Autoritățile ruse susțin că în Ucraina se desfășoară „o operațiune militară specială”, nu un război sau o invazie. Moscova susține că a spune că Rusia a atacat Ucraina este o „dezinformare”. Presa indepedentă din Rusia deja a fost închisă, din ordinul Kremlinului. Astfel, Postul de radio Ekho Moskvy, una dintre ultimele publicații critice la adresa guvernului, a fost închis joi. Vineri, postul Dohzd și-a oprit emisia. Joi, elevilor ruși li s-a spus la școală că Rusia duce o „misiune de eliberare” în Ucraina, că NATO reprezintă „un pericol”, iar că Rusia „a fost nevoită să apere civilii din Donbas”, preluând propaganda oficială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră