luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Țuțuianu

3 articole
Politică

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesedistul Adrian Țuțuianu - pe care Liviu Dragnea l-a susținut să fie ministru al Apărării, timp de câteva luni, în 2017, în guvernul Tudose - a propus o lege care dă acestei instituții dreptul de a aproba înființarea partidelor sau de a le dizolva. Acum, înființarea unui partid este decisă de instanța de judecată, iar dizolvarea este atribut fie al CCR, fie al Tribunalului București, la propunerea Ministerului Public. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Proiectul de lege înființează instanțe formate din cinci angajați ai AEP pentru a aproba cererile de înființare a unui parttid politic. Dar, potrivit legii, „personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”.  În 2017, Țuțuianu cerea SRI să ancheteze multinaționalele, suspctate că ar sprijini protestele împotriva OUG 13 Ce prevederi are noua lege: „Cererile de înregistrare a partidelor politice se analizează de completuri constituite în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, formate din 5 membri, desemnaţi prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente din rândul angajaţilor acesteia (...) Autoritatea Electorală Permanentă se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic prin hotărâre, la propunerea completului învestit, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii”. Cine decide dizolvarea: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României (...)  În situaţiile prevăzute la art. 62 lit. b)-e), precum şi în cazurile de inactivitate prevăzute la art. 65, Autoritatea Electorală Permanentă se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată şi se pronunţă prin hotărâre, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 47-52” În ceea ce privește motivele de desființare a unui partid, față de legea actuală apare prevederea: „când partidul politic constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi” Noua lege cere ca, după adoptarea ei, în șase luni toate statutele partidelor să fie adaptate noilor reglementări: „Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie caz de dizolvare pentru inactivitate”.  Acum, un partid poate fi înființat cu trei membri, noua lege prevede 100.  În februarie 2017, șeful de acum al AEP, Adrian Țuțuianu, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“.  La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI. 

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide
Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani
Eveniment

Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani

Judecătorii au descoperit o nouă metodă de a stoarce statul român de bani: îl dau în judecată fiindcă nu au ajuns președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție din mai multe județe.  Ei spun că au pierdut bani astfel și cer acordarea drepturilor bănești, constând în: indemnizație pe zi de activitate (aproximativ 30.000 de lei/ persoană pe o campanie electorală), plata unei diurne de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară, plata de dobânzi penalizatoare, plata de cheltuieli de judecată și actualizarea acestor sume cu rata inflației. Deocamdată cer doar 5,5  milioane de lei În cazul a 24 de dosare soluționate la fond s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a AEP, iar în alte cinci dosare instanțele au apreciat că AEP are calitate procesuală pasivă în cauză. Un dosar a fost suspendat, iar un dosar este soluționat în fond la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat cum s-a ajuns la aceste procese. “Reclamanții (...) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe - vorbim aici de campaniile din 2024-2025 - și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român“, a spus Țuțuianu. Magistrații respectivi au chemat în judecată AEP sub pretextul că ar fi continuator de drept al Biroului Electoral Central, dar și Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Guvernul, prefecții sau alte instituții ale statului român. “Totalul sumelor solicitate - este un calcul provizoriu, pentru că timpul trece și eventuale dobânzi accesorii curg - este de 5,5 milioane de lei“, a precizat șeful AEP. “Partea bună pentru AEP este că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu avem calitate procesuală pasivă în aceste cauze. Patru dosare aflate în fond sunt în curs de soluționare, sunt în faza de administrare a probelor și două dosare soluționate inițial în defavoarea AEP, câștigate ulterior în recurs. Faptul că AEP a invocat o excepție și a fost admisă nu înseamnă că n-ar putea răspunde statul român. Știți foarte bine, statul român răspunde prin Ministerul Finanțelor. Vom vedea care va fi finalul acestor procese“, a afirmat președintele AEP.El a menționat că a solicitat CSM o întâlnire, apreciind că este necesară o clarificare legislativă pe acest subiect, pentru a evita repetarea unor astfel de situații la alegerile următoare.    

Primarul PSD din Crevedia a fost notificat de ISU că stația GPL a unei firme pesediste funcționează ilegal, dar n-a făcut nimic. Crevedia, fief PSD unde Daea are afaceri. Primarul, ultrabogat
Politică

Primarul PSD din Crevedia a fost notificat de ISU că stația GPL a unei firme pesediste funcționează ilegal, dar n-a făcut nimic. Crevedia, fief PSD unde Daea are afaceri. Primarul, ultrabogat

Primarul PSD din Crevedia, Petre Florin, a fost notificat de ISU că stația GPL a unei firme pesediste funcționează ilegal, dar n-a făcut nimic. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” „În urma controlui din iulie, urmare a constatării pierderii valabilităţi autorizaţiei, ISU notifică Instituţia Prefectului şi Oficiul Regstrului Comerţului. Mai notifică Consiliul Judeţean, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia de Protecţie a Mediului şi Primăria Crevedia”, a arătat, azi, șeful ISU Dâmbovița, Benone Duduc. Primarul PSD, notificat că stația GPL funcționează ilegal, dar n-a făcut nimic Primarul PSD Petre Florin știa foarte bine situația, dar nu pare să fi făcut nimic ca să deranjeze afacerea colegilor de partid. „Când am venit eu la primărie, această locaţie avea suspendată activitatea de cei de la ISU, nu mai avea voie să vândă carburanţi la cetăţeni. Dar venea cisterna, încărcau, ştiu ei ce făceau. Cei de la ISU au fost de 2-3 ori în control, dar mai multe informaţii nu deţin. Nu mai aveau voie să vândă la butelii la cetăţeni, dar cisternele încărcau acolo”, a spus edilul-șef. Primarul Petre Florin Primarul Petre Florin În Dâmbovița, atât consiliul județean, cât și primăria Crevedia, sunt fieful PSD. Susținătorul politic al primarului PSD Petre Florin este Adrian Țuțuianu, numit în 2022 secretar general-adjunct al Guvernului. Consiliul Județean - și el notificat de ISU în legătură cu stația din Crevedia - este condus de pesedistul Ștefan Corneliu. Primarul Petre Florin a acumulat o avere impresionantă după ce a ajuns viceprimar și apoi primar la Crevedia. În 2014, când era viceprimar, deținea circa 4.000 mp de teren agricol și făcea circa 60.000 de lei, cu tot cu subvenții, din agricultură. În 2022, avea de aproape zece ori mai mult teren, avea patru tractoare, două autovehicule Mercedes și două mașini, iar soția sa a câștigat puțin sub un milion de lei ca „administrator întreprindere individuală”. Ciolacu nu-și deranjează colegii de partid În Crevedia se află celebra fermă piscicolă a familiei Daea, pentru care fostul ministru al Agriculturii a vrut să lichideze în masă cormoranii, supărat că aceștia îi mânâncă peștele. Azi, premierul Ciolacu s-a arătat iritat de întrebările jurnaliștilor despre primarul PSD din Caracal, tatăl celui care deținea depozitul GPL din Crevedia. Ciolacu a spus că nu e în atribuția sa de serviciu să ia legătura cu tatăl nimănui. „Și eu sunt fiul cuiva, fiecare dintre noi e copilul cuiva…Ce e cel mai important, vă garantez și eu și toți miniștrii, cine se face vinovat va suporta rigorile legii. Înțeleg că e o probleme cu primarul din PSD, dar eu nu trebuia sa iau legătură cu tatăl nimănui că nu e în atribuția mea de serviciu. Vă repet…dacă în fișa postului președintelui partidului ține să iau legătură cu tatăl fiului care avea legătură cu acest GPL… nu, nu am luat legătura”, a răspuns Ciolacu iritat de întrebare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră