joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: trupe

57 articole
Internațional

Cacealmaua Moscovei: Putin vrea retragerea Ucrainei din regiunile sale, ocupate parțial de rușii

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite. Rusia a cerut Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate vineri la Istanbul, să-și retragă trupele din toate regiunile revendicate de Moscova — Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk — înainte ca o încetare a focului să poată fi discutată. Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite Solicitările rușilor, transmise verbal, nu doar că nu au fost însoțite de documente oficiale, dar depășesc semnificativ termenii proiectului de acord propus în aprilie de Statele Unite, după consultări cu Moscova. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Proiectul american prevedea o abordare mai moderată, punând accent pe o încetare a focului și pe recunoașteri limitate. Potrivit unui oficial ucrainean partea rusă a formulat următoarele cerințe: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk. (Această solicitare nu apărea în proiectul de acord american.) Recunoașterea internațională a celor cinci teritorii — Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie — ca fiind parte a Federației Ruse. SUA propuseseră recunoașterea de jure doar pentru Crimeea. Neutralitatea Ucrainei, fără arme de distrugere în masă și fără prezența trupelor aliate pe teritoriul său. Nici această cerere nu figura în planul american. Renunțarea la orice cerere de despăgubiri pentru daunele provocate de război. În schimb, propunerea SUA prevedea compensații pentru Ucraina. Reacția Ucrainei și presiunile europene Ucraina consideră că poziția exprimată de Rusia la Istanbul demonstrează lipsa unei intenții reale de a ajunge la pace. În acest context, aliații europeni ai Kievului exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a impune noi sancțiuni Moscovei. Proiectul de pace propus de SUA a fost elaborat în aprilie, în urma vizitei la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant al administrației Trump. În paralel, Ucraina și aliații săi europeni au formulat o contrapropunere, care prevedea instituirea prealabilă a unei încetări a focului, pentru a crea cadrul propice negocierilor și amânarea discuțiilor legate de teritorii pentru o etapă ulterioară. Schimbul de prizonieri Întâlnirea de la Istanbul a fost primul contact direct între delegațiile rusă și ucraineană din ultimii trei ani. Singura concluzie concretă a fost un acord privind un schimb de prizonieri. Însă, potrivit unei surse ucrainene, restul condițiilor impuse de ruși au fost „fără niciun viitor”.  

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Trupele ucrainene încă luptă în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupe ucrainene luptă încă în provinciile ruse Kursk și Belgorod, anunță Zelenski

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că forțele armate ucrainene continuă luptele în regiunea rusă Kursk, contrazicând afirmațiile recente ale armatei ruse. Trupele ucrainene încă luptă în Kursk Într-o postare pe rețeaua X, Zelenski a transmis că „unitățile noastre continuă operațiunile defensive active în regiunile (ruse) Kursk și Belgorod”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Totodată, el a precizat că luptele intense continuă și în apropierea orașelor Pokrovsk și Kramatorsk, în estul Ucrainei. Rusia anunțase „eliberarea completă” a regiunii Kursk Sâmbătă, armata rusă a afirmat că regiunea Kursk a fost „complet eliberată”. Potrivit autorităților ruse, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a informat pe președintele Vladimir Putin că toate unitățile ucrainene din Kursk au fost înfrânte și că doar soldați ucraineni izolați mai încearcă să se ascundă în zonă. Statul Major ucrainean respinge afirmațiile Rusiei La rândul său, Statul Major ucrainean a catalogat declarațiile Moscovei drept o „operațiune de propagandă”. Potrivit autorităților de la Kiev, luptele continuă nu doar în unele părți din regiunea Kursk, ci și în regiunea rusă vecină Belgorod.

Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Foto: Facebook Centrul de Instruire Cincu
Politică

Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa

Trei ambasade din UE, Franța, Belgia și Luxembrug, cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor, aflate în România, să se poată deplasa corespunzător, arată o interpelare a lui George Simion către ministerul Dezvoltării. Drumurile ar fi necesare pentru desfășurarea în condiții adecvate a exercițiului militar Dacia Spring, care trebuia să se desfășoare în mai, dar a fost amânat. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Cele trei țări au trupe staționate la baza de la Cincu.  Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Și ministerul Apărării ar solicita aceste reparații, întrucât „drumurile solicitate pentru reparație vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor NATO, conform obligațiilor asumate de România prin memorandumuri şi prin Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, ele asigurând fluxul de afluire și defluire a structurilor, în contextul planurilor militare de contingență”.  „Domnule ministru, având în vedere că lipsa infrastructurii afectează apărarea României, vă rog să îmi comunicați următoarele: 1. Care este, în prezent, stadiul reabilitării/consolidării următoarelor obiective și data exactă a finalizării lucrărilor: • drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;  • drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate; • drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla; • extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov. • podul care va asigura o legătură rutieră între gara Voila şi tabăra Grupului de Luptă „General Berthelot” de la Cincu 2. Întrucât exercițiul militar Dacian Spring 25 urma să aibă loc în perioada 5-26 mai 2025 și a fost anulat, cine sunt vinovați pentru întârzierea extrem de mare în ceea ce privește rezolvarea solicitărilor strategice ale Ministerului Apărării Naționale? 3. Care este costul total al lucrărilor solicitate de MapN (enunțate la punctul 1)?”, se arată în interpelarea lui Simion. 

Trupele americane nu pleacă, susține MapN (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Eveniment

MApN susține că trupele americane de pe teritoriul României nu vor fi retrase

Trupele americane nu pleacă, susține MapN. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis marți că nu a fost primită nicio notificare oficială din partea Statelor Unite în legătură cu o posibilă retragere a trupelor americane staționate în România. Trupele americane nu pleacă, susține MapN Reacția ministerului vine ca răspuns la informații apărute recent în presă privind o eventuală retragere a circa 10.000 de militari americani din România și Polonia. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR În comunicatul MApN se subliniază că parteneriatul strategic româno-american este solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și cooperare extinsă, în special în domeniul securității regionale. Deciziile majore privind postura militară aliată sunt luate în spiritul cooperării și al angajamentului față de valorile Tratatului de la Washington, se arată în comunicatul oficial. Toate acordurile bilaterale semnate între România și SUA, inclusiv cele care reglementează prezența militară americană, sunt valabile, respectate și adaptate în funcție de evoluțiile de securitate din regiune, potrivit MApN. Investiție majoră în Baza 57 Mihail Kogălniceanu Un exemplu al angajamentului româno-american este modernizarea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, cu o investiție de peste 2,5 miliarde de euro din partea Guvernului României. Această bază va deveni un hub strategic NATO, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați, investiția fiind structurată pe o perioadă de 20 de ani. Baze strategice americane în România România găzduiește facilități militare esențiale pentru securitatea colectivă NATO, precum: Sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu Forțele americane rotaționale de la Mihail Kogălniceanu Unități de supraveghere aeriană la Câmpia Turzii În prezent, peste 1.700 de militari americani sunt staționați în România, majoritatea la Mihail Kogălniceanu. Rotirea unităților americane continuă La data de 26 martie, în cadrul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, Brigada a 2-a, Divizia 101 Aeropurtată (Task Force Strike) a preluat comanda de la Brigada 3, Divizia 10 Munte (Task Force Patriot). În prezent, baza găzduiește peste 1.400 de militari americani. Exerciții comune, în curs Cooperarea militară româno-americană este demonstrată și de exercițiile militare comune, precum: Sea Shield 25, desfășurat în Marea Neagră și pe teritoriul României Saber Guardian 25, cel mai important exercițiu din acest an, planificat de Comandamentul European al SUA (USEUCOM) România: angajament ferm pentru securitate România rămâne un aliat de încredere în NATO, fiind una dintre primele țări care au depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare și investind peste 20% din buget în tehnologie militară modernă. MApN reafirmă angajamentul de a consolida relația transatlantică și parteneriatul strategic cu SUA, contribuind activ la apărarea colectivă și la promovarea valorilor democratice în regiune.  

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka (sursa: gov.pl)
Internațional

Trupele americane părăsesc baza poloneză prin care trece armamentul occidental către Ucraina

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka. Statele Unite au anunțat că vor retrage trupele și echipamentele militare din baza aeriană Rzeszów-Jasionka, aflată în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka Această bază a fost până acum principalul centru logistic pentru transportul ajutorului militar către Ucraina. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR De acum înainte, Polonia și alți aliați NATO vor prelua responsabilitatea administrării și securizării hub-ului. Trupele americane vor fi relocate în alte baze din Polonia Decizia nu presupune o retragere completă din Polonia. Trupele americane aflate la Rzeszów-Jasionka vor fi redistribuite în alte baze din țară. Măsura este motivată din considerente economice și face parte dintr-o strategie de eficientizare a operațiunilor militare americane în Europa. SUA: relocarea bazei aduce economii semnificative Potrivit unui comunicat al Comandamentului SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), această mișcare vizează optimizarea sprijinului pentru aliați și parteneri NATO, precum și creșterea eficienței financiare. Generalul Christopher Donahue, comandantul USAREUR-AF, a subliniat că relocarea va genera economii de zeci de milioane de dolari anual pentru contribuabilii americani. Polonia confirmă acordul Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a confirmat că decizia a fost coordonată cu autoritățile poloneze. El a precizat că trupele americane vor rămâne în Polonia, dar vor fi desfășurate în alte locații agreate de ambele părți. Baza Rzeszów-Jasionka, esențială pentru sprijinul Ucrainei De la începutul invaziei ruse în Ucraina, baza Rzeszów-Jasionka a devenit punctul central pentru livrarea ajutorului militar către armata ucraineană. Aproximativ 95% din sprijinul militar occidental trece prin această bază. SUA au precizat că fluxul logistic va continua, însă de acum Polonia și aliații NATO vor asigura securitatea bazei, care este protejată de sisteme antiaeriene moderne, inclusiv baterii Patriot.

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe ucrainene au ocupat o mică parte a regiunii ruse Belgorod, confirmă Zelenski

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pentru prima dată în mod clar, despre prezența soldaților ucraineni pe teritoriul rus, mai exact în regiunea Belgorod. Zona a fost vizată de numeroase atacuri în ultimii ani și se învecinează cu regiunea rusă Kursk. Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod În discursul său zilnic, difuzat pe rețelele de socializare, Zelenski a declarat că „comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a prezentat un raport separat despre linia frontului, despre prezența noastră în regiunea Kursk și despre prezența noastră în regiunea Belgorod”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Șeful statului a subliniat că Ucraina desfășoară „operațiuni active în zonele de frontieră, pe teritoriul inamicului”, calificând aceste acțiuni drept „complet justificate”. Belgorod, vizată de incursiuni și bombardamente în ultimii ani Declarația reprezintă prima recunoaștere oficială a prezenței militare ucrainene în Belgorod, o regiune rusă care a fost ținta unor incursiuni armate și bombardamente letale începând din 2022. În luna martie, armata rusă a raportat că s-a confruntat cu atacuri la sol ale forțelor ucrainene în această zonă, în contextul în care trupele Kievului se retrăgeau spre regiunea vecină Kursk. Kievul controlează o zonă restrânsă în apropiere de Demidovka Conform site-ului specializat DeepState, apropiat de armata ucraineană, trupele ucrainene controlează o suprafață modestă, de aproximativ 13 kilometri pătrați, în regiunea Belgorod. Aceasta se află în jurul localității de graniță Demidovka.

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Internațional

Persistă misterul în legătură cu țările care vor trimite trupe în Ucraina

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina. Guvernul britanic a anunțat că un „număr semnificativ” de state sunt gata să furnizeze trupe pentru a sprijini o eventuală încetare a focului în Ucraina. Inițiativa face parte dintr-o „coaliție a voluntarilor”, coordonată de Paris și Londra, menită să descurajeze Moscova de la încălcarea unui posibil armistițiu, potrivit Sky News. „Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina Potrivit unui purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer, coaliția ar putea include peste 30 de state, dintre care multe ar urma să trimită trupe, iar altele să contribuie prin sprijin logistic și tehnic. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Acest anunț vine la două zile după un summit virtual organizat de Londra cu aliații Ucrainei, în contextul în care administrația americană, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să negocieze direct cu Rusia pentru a obține o încetare rapidă a focului. Misiunea coaliției: menținerea păcii, descurajarea Moscovei Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron sunt principalii promotori ai acestei coaliții, care își propune să prevină orice încălcare a unui eventual armistițiu de către Rusia. „Vor fi diferite capacități angajate în funcție de fiecare țară, iar discuțiile operaționale sunt în desfășurare pentru a stabili exact ce poate oferi fiecare stat”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic. Întâlnire crucială a aliaților la Londra Joi, responsabili militari din statele care susțin Kievul se vor reuni în Regatul Unit pentru a avansa în aceste discuții. Pe lângă trimiterea de trupe, unele țări, inclusiv Franța și Marea Britanie, au exprimat disponibilitatea de a contribui la o forță de menținere a păcii. Alte state ar putea sprijini misiunea prin suport logistic, tehnic sau prin primirea de personal pe teritoriul lor. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Până acum, Moscova s-a opus categoric desfășurării de trupe europene în Ucraina. Totuși, guvernul britanic a răspuns criticilor venite din partea Rusiei, subliniind că aceasta nu a cerut acordul Ucrainei atunci când a desfășurat trupe nord-coreene pe linia frontului în 2023.

Zelenski neagă încercuirea trupelor în Kursk (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a mințit, pe mână cu Putin: de fapt, trupele ucrainene nu sunt încercuite în Kursk

Zelenski neagă încercuirea trupelor în Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins sâmbătă orice informație privind încercuirea forțelor Kievului în regiunea rusă Kursk, contrazicând afirmațiile făcute cu o zi înainte de președintele SUA, Donald Trump. Zelenski neagă încercuirea trupelor în Kursk "Trupele noastre continuă să respingă grupurile (...) ruse și nord-coreene în regiunea Kursk. Nu există încercuire a trupelor noastre", a declarat Zelenski pe Telegram. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Donald Trump a susținut, într-un mesaj pe Truth Social, că există "o șansă foarte bună" ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie, în urma negocierilor purtate de emisarul său, Steve Witkoff, la Moscova. Potrivit lui Trump, armata rusă ar fi încercuit mii de soldați ucraineni și ar trebui să le cruțe viețile. Cu toate acestea, armata ucraineană a dezmințit existența unei încercuiri, recunoscând totuși că trupele s-au repliat pe poziții mai avantajoase în regiunea Kursk. Putin cere trupelor ucrainene să se predea După afirmațiile lui Trump, președintele rus Vladimir Putin a îndemnat soldații ucraineni rămași în Kursk să depună armele. Putin le-a ordonat comandanților să recucerească rapid teritoriile din regiune și a transmis că soldații ucraineni trebuie să se predea sau să moară. Incursiunea ucraineană pe teritoriul Rusiei Incursiunea ucraineană în provincia Kursk, lansată pe 6 august 2024, este considerată prima invazie a teritoriului rus după Al Doilea Război Mondial. Deși inițial forțele Kievului au ocupat aproximativ 1.300 de kilometri pătrați din Kursk, armata rusă, sprijinită de trupe nord-coreene, a reușit să recupereze treptat aceste teritorii prin contraatacuri succesive. În ultimele zile, Ucraina a suferit pierderi semnificative în regiune, pe fondul intensificării atacurilor rusești.

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Eveniment

România ar putea fi printre țările UE care să trimită trupe în Ucraina ca garanții de securitate

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat duminică un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de dolari. Starmer a anunțat și disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina, însă nu le-a precizat. Trupe românești în Ucraina, decizie incertă În cadrul unei conferințe de presă susținute după summitul informal de la Londra dedicat securității Ucrainei și Europei, premierul britanic a explicat că noile rachete antiaeriene vor consolida apărarea Ucrainei și vor contribui la menținerea păcii după semnarea unui posibil acord cu Rusia. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Până atunci, Starmer a subliniat necesitatea continuării sprijinului militar acordat Ucrainei și menținerii presiunii economice asupra Rusiei pe durata războiului. Totodată, Starmer a confirmat disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina. Însă acestea nu au fost deocamdată dezvăluite. Starmer și Macron, inițiatorii unui plan pentru pace Premierul britanic a confirmat că lucrează alături de președintele francez Emmanuel Macron la un plan destinat opririi conflictului din Ucraina. Acesta ar urma să fie prezentat Statelor Unite și prevede formarea unei „coaliții de voluntari” din rândul țărilor europene care să ofere Ucrainei garanții de securitate în cadrul unui eventual acord de pace. Keir Starmer a declarat că mai multe țări s-au arătat dispuse să participe la această inițiativă, însă a precizat că va lăsa respectivele guverne să facă anunțurile oficiale. Danemarca, pregătită să participe la o forță de menținere a păcii Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a anunțat că țara sa este pregătită să ia parte la o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Ucraina, consolidând astfel sprijinul acordat Kievului. Anterior, Franța și Marea Britanie au discutat public posibilitatea trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, ca garanție de securitate. Potrivit presei occidentale, cele două state ar fi elaborat chiar un plan pentru trimiterea a aproximativ 30.000 de soldați. Diferențe majore între SUA și liderii europeni Summitul de la Londra a evidențiat din nou diferențele de abordare dintre președintele american Donald Trump și liderii europeni. În timp ce Trump susține încheierea rapidă a unui acord de pace între Rusia și Ucraina, liderii europeni, în frunte cu Marea Britanie și Franța, par dispuși să continue sprijinul militar acordat Kievului până când Ucraina va obține o pace convenabilă. Starmer: „Este momentul să acționăm” În încheierea summitului, premierul britanic Keir Starmer a subliniat importanța mobilizării internaționale pentru o soluție durabilă. „Suntem la un punct de răscruce al istoriei. Nu este momentul pentru mai multe vorbe. Este momentul să acționăm. Este momentul să facem un pas înainte și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Starmer. Acesta a anunțat și intenția liderilor de a organiza noi întâlniri în perioada următoare pentru a avansa discuțiile privind planul comun de securitate și pace pentru Ucraina.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

Trupe germane, între ruși și ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe germane, între ruși și ucraineni

Trupe germane, între ruși și ucraineni. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania ar putea lua în considerare trimiterea de soldați în Ucraina, în contextul instituirii unei zone demilitarizate care să sprijine respectarea unei posibile încetări a focului cu Rusia. Trupe germane, între ruși și ucraineni Pistorius a subliniat pentru Süddeutsche Zeitung că Germania, fiind cel mai mare partener al NATO din Europa, are o responsabilitate majoră în asigurarea securității continentului. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Ministrul a recunoscut posibilitatea unui rol german în garantarea unei zone-tampon între Ucraina și Rusia, însă a precizat că „problema va fi discutată la momentul potrivit”. Creșterea bugetului pentru apărare Pistorius a afirmat că Germania ar trebui să ia în calcul creșterea cheltuielilor de apărare la 3% din PIB, depășind actualul obiectiv de 2% al NATO. Acest prag este văzut ca necesar pentru a răspunde provocărilor de securitate din regiune. Negocierile dificile Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Ucraina nu se află în poziția necesară pentru a începe negocieri de pace cu Rusia. Boris Pistorius a remarcat că, deși Rusia controlează aproximativ 18-19% din teritoriul ucrainean, aceasta a înregistrat pierderi semnificative în aproape trei ani de război. SUA estimează pierderi masive pentru Rusia Conform datelor prezentate la o reuniune recentă a țărilor care sprijină Ucraina, Moscova ar fi pierdut aproximativ 1.500 de soldați pe zi în noiembrie. Aceste cifre reflectă costurile umane ridicate ale conflictului pentru armata rusă. Propunerea controversată a lui Donald Trump Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut membrilor NATO să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Cancelarul german Olaf Scholz a respins propunerea, subliniind că ar necesita cheltuieli anuale de 200 de miliarde de euro, o sumă dificil de gestionat pentru bugetul federal.

SUA transferă primele trupe din Okinawa (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA transferă primele trupe din Okinawa

SUA transferă primele trupe din Okinawa. Statele Unite au început primul transfer de trupe staționate pe insula japoneză Okinawa, marcând un pas important după decenii de proteste ale localnicilor împotriva prezenței militare americane. SUA transferă primele trupe din Okinawa "Începerea relocării către (insula) Guam marchează prima fază a transferului de pușcași marini către locații din afara Japoniei", se arată într-un comunicat comun emis de Tokyo și Washington. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Operațiunea a debutat cu transferul unui detașament de 100 de pușcași marini de sprijin logistic către teritoriul american Guam, situat strategic în Oceanul Pacific, potrivit Ministerului japonez al Apărării și Corpului Pușcașilor Marini al SUA. Promisiunea din 2012 În 2012, Statele Unite au anunțat intenția de a reloca 9.000 de pușcași marini din Okinawa, ca răspuns la nemulțumirile localnicilor. Plângerile includeau poluarea fonică excesivă, incidentele aviatice și presiunea asupra resurselor locale. Trupele urmează să fie transferate către alte regiuni din Pacific, inclusiv Guam, Hawaii și Australia. În prezent, aproximativ 19.000 de militari americani sunt staționați pe insula Okinawa. Okinawa și tensiunile SUA-China Insula Okinawa, aflată la est de Taiwan, are o importanță strategică majoră pentru Statele Unite în contextul tensiunilor cu China. Beijingul consideră Taiwanul o parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru a readuce insula sub controlul său. De partea cealaltă, Washingtonul rămâne principalul susținător al Taiwanului și cel mai mare furnizor de arme al său, menținând o „ambiguitate strategică” cu privire la un posibil sprijin militar direct. Povara militară a insulei Deși reprezintă doar 0,6% din teritoriul Japoniei, Okinawa găzduiește peste jumătate din cei 50.000 de militari americani dislocați în Japonia. Această densitate militară a fost o sursă constantă de nemulțumire pentru localnici, alimentând proteste pe termen lung împotriva prezenței americane. Implicațiile relocării Transferul trupelor din Okinawa reprezintă o mișcare semnificativă în strategia SUA pentru Pacific, având scopul de a consolida prezența militară în regiuni cheie, fără a neglija nemulțumirile populației locale. Rămâne de văzut cum vor influența aceste relocări relațiile bilaterale dintre Japonia și SUA și dinamica de securitate din Indo-Pacific.

Trupe europene în Ucraina, cere Macron (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Trupe europene în Ucraina, cere Macron

Trupe europene în Ucraina, cere Macron. Republica Cehă, Polonia şi Ungaria nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, au declarat marţi înalţi oficiali din cele trei ţări, după o reuniune desfăşurată în ajun la Paris în timpul căreia a fost formulată o astfel de opţiune pentru statele europene. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit „riscuri și vulnerabilități” la adresa securității naționale Totodată, Austria l-a criticat marţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit luni despre posibilitatea ca statele europene să trimită trupe în Ucraina, subliniind că "nimic nu trebuie exclus". Trupe europene în Ucraina, cere Macron Cu toate acestea, Macron a subliniat că nu există un consens deocamdată asupra acestei probleme, în timp ce aliaţii au convenit să-şi intensifice eforturile pentru a trimite mai multe muniţii Kievului, în condiţiile în care lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse a intrat deja în al treilea an. "Nu există consens astăzi pentru a trimite în mod oficial, asumat şi avizat trupe terestre. Însă în dinamică nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce trebuie ca Rusia să nu poată câştiga acest război", a explicat preşedintele francez luni, la finalul unei conferinţe internaţionale pentru susţinerea Ucrainei care s-a desfăşurat la Paris, marcând o netă evoluţie a poziţiei sale cu privire la acest subiect. Cehia și Polonia se opun Întrebaţi despre afirmaţiile lui Macron, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au spus că o asemenea opţiune nu este luată în calcul de guvernele lor. "Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat după agresiunea Rusiei" împotriva Ucrainei, a declarat Fiala în timpul unei conferinţe de presă alături de Tusk, după o întrevedere a lor marţi, la Praga. "Cred că nu trebuie să deschidem alte metode sau căi", a adăugat Fiala, insistând că aliaţii se concentrează în prezent asupra sprijinului militar, precum şi a celui umanitar şi economic. Ungaria nu trimite nici arme La rândul său, Donald Tusk a declarat că "Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei". "Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie", a mai spus Tusk. În ceea ce-l priveşte, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina. "Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat", a postat Szijjarto pe reţelele sociale. Austria vrea soluție diplomatică În fine, într-o serie de declaraţii făcute agenţiei austriece APA, ministrul de Externe austriac, conservatorul Alexander Schallenberg, a declarat marţi că ceea ce lipseşte în aceste momente este "o perspectivă diplomatică", altfel spus, căutarea unei ieşiri negociate din războiul declanşat acum doi ani de Rusia. Declaraţiile lui Macron "merg în direcţia opusă" eforturilor de a obţine pacea, a atras atenţia şeful diplomaţiei austriece. "Este evident că ieri, la Paris, nu a existat sub nicio formă un consens asupra acestei chestiuni (...) Şi este destul de surprinzător când se iese cu o chestiune care nu are un consens şi se creează în acest mod o dezbatere de care în realitate nu avem nevoie", a criticat Schallenberg. SUA și NATO nu trimit trupe "Mai mult, în acest conflict avem nevoie din nou de o perspectivă politică şi diplomatică. Trimiterea de trupe este de fapt un semnal în sens invers", a conchis ministrul austriac. Prim-ministrul slovac Robert Fico, ce s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat înainte de reuniunea găzduită de Macron la Paris că sunt câteva state membre ale NATO şi UE care iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală. Fico a subliniat că acest lucru va duce la escaladarea conflictului. Un oficial al Casei Albe a declarat luni că SUA nu plănuiesc să trimită trupe să lupte în Ucraina şi că nici NATO nu are intenţia de a trimite trupe în sprijinul Kievului. Kremlin spune că ar fi un conflict direct cu NATO Solicitat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al alianţei nord-atlantice cu Rusia. Peskov a mai apreciat că trimiterea de trupe în Ucraina "nu ar fi în interesul" Occidentului şi că simpla menţionare a acestei posibilităţi este "un element nou foarte important" în război. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak şi-a exprimat însă într-un comentariu scris părerea că declaraţia lui Macron "arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste".

Numărul militarilor americani în România, triplat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Numărul militarilor americani în România, triplat

Numărul militarilor americani în România, triplat. "Cred că foarte important este faptul că România este membră a NATO, iar această calitate oferă un grad înalt de protecție și siguranță pentru români, la care se adaugă creșterea prezenței trupelor militare din SUA și alte țări NATO. Numărul militarilor americani în România, triplat Probabil știți că noi am triplat numărul militarilor noștri: acum sunt peste 3.000, la care se adaugă trupe franceze, poloneze. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prin urmare, cred că românii nu trebuie să se îngrijoreze după ce atât SUA cât și NATO au luat măsuri ca să-și consolideze poziția. Citește și: Tinerii ruși care refuză înrolarea sunt „dușmani interni”, potrivit patriarhului Kirill, și vor doar să „facă bani în Rusia” De asemenea, cred că ucrainenii sunt foarte recunoscători pentru ceea ce au făcut românii.", a spus ambasadorul american în România, Kathleen Ann Kavalec. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut

Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut. Forţele ucrainene din afara oraşului disputat Bahmut din estul Ucrainei reuşesc să ţină unităţile ruse la distanţă, astfel că muniţii, alimente, echipamente şi medicamente pot fi livrate apărătorilor, a anunţat armata ucraineană sâmbătă. Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut De asemenea, în cel mai recent raport al său privind pagubele grele pe care le-a provocat inamicului, armata ucraineană susţine că a ucis 193 de ruşi şi a rănit alţi 199 în timpul luptelor de vineri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a făcut din capturarea oraşului Bahmut o prioritate a strategiei sale pentru preluarea controlului asupra regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei. Oraşul a fost în mare parte distrus în luptele care durează de luni de zile, timp în care Rusia a lansat asalturi repetate. "Reuşim să livrăm muniţiile, hrana, echipamentele şi medicamentele necesare spre Bahmut. De asemenea, reuşim să scoatem răniţii noştri din oraş", a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Serhii Cerevatîi la postul de televiziune ICTV. Potrivit lui Cerevatîi, trupele de recunoaştere şi contra-artileria armatei ucrainene ajută să fie menţinute deschise unele drumuri spre oraş. Alături de pagubele grele provocate inamicului, forţele pro-Kiev au doborât două drone şi au distrus cinci depozite de muniţii ale acestuia, vineri, a adăugat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene. Citește și: Putin, vizită neanunțată și la Mariupol, după cea din Crimeea, la nouă ani de la anexare Duminica trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că trupele ruse au înregistrat mai mult de 1.100 de morţi în mai puţin de o săptămână de lupte în şi lângă oraşul Bahmut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră