marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: trupe

62 articole
Opinii

Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării

Știu că fluier în biserică. Știu că nu o să placă nimănui ce scriu. Dar poate, după ce vă trec nervii, recitiți.... De ani întregi, principala politică de apărare a statului român a fost să se milogească de alții, de americani în primul rând, să vină aici și să ne apere. Nu trebuie să-mi înșirați acum ceea ce știu: că așa funcționează alianțele, că mai nici o țară nu vrea să fiu izolată pe plan militar sau alte banalități. Eu spun că asta era singura politică de Apărare. Și se cam termină cu ipocrizia. Nu se poate ca azi să te duci să ceri altora să te apere pe banii lor și, a doua zi, să înjuri multinaționalele, să ceri ANAF-ului și Protecției Consumatorului să le caute nod în papură și să le amenedeze, spre bucuria electoratului pesedist-aurist.  Bașca: ne-am bătut joc de Apărare, de ceea ce trebuia noi să facem.  Șefi peste minister au ajuns politruci care în altă țară nici scara de bloc nu o administrau. Bugetul Apărării ajunsese la sub 1,50% din PIB în înțeleapta guvernare a generalului Ciucă. Eram țara din NATO cu cel mai mare procent din bugetul Apărării alocat plății pensiilor și salariilor.  Dar cel mai mare jaf era - și mă tem că este și acum - la achiziții/înzestrarea cu armament. Fabricile de armament sunt - scriu la prezent, fiindcă nu am văzut ca ministrul USR Miruță să fi mișcat vreun deget - sufocate de clientela PSD, numai incompetenți cu studii jenante și biografii ridicole. DeFapt.ro a scris acum trei săptămâni: „Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă”. Bătaie de joc la trustul care controlează industria de armament. Ce a urmat? Tăcere deplină. Presa plătită cu bani publici s-a uitat în altă parte - aici nu sunt surprins. Dar ministerul Economiei, Guvernul și Cotroceniul - da, să se supere toți - nici n-au clipit. Parcă am fi pe o insulă fericită în Pacific, nu cu Rusia la doi pași. România nu este în stare să producă mărfuri de bază pentru Armată, de la pulberi la niște banale drone. Ucraina produce 13.000 de drone pe zi, din care 82 sunt cu rază lungă de acțiune.  Și acum, la subiect: retragerea trupelor americane. Mulți oameni supărați pe Trump...Trec peste considerente geostrategice, faptul că Statele Unite se concentrează pe problemele cu China comunistă, iar resursele SUA nu sunt nelimitate - au explicat alții deja, mai bine decât mine.  Dar ar fi trebuit să reținem de la bun început ce a spus noul președinte al SUA: a) că el răspunde în fața americanilor/a alegătorilor săi (nu a postacilor nervoși din România) și b) dacă cineva vrea ceva de la SUA, trebuie să și pună ceva pe masă!  Noi ce avem de oferit? Nimic. Am auzit că „se caută ceva”, dar nu se găsește. E penibil. Execuția bugetară e un dezastru, sunt convins că Apărarea va fi victima reducerilor, nu vom cheltui cât am promis.  Deci: să ne bucurăm că mai avem aici 1.000 de militari americani, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu. Fiindcă politrucii care au condus România a) au nesocotit complet amenințarea rusească, b) și-au bătut joc de Apărare și c) au crezut că-i pot aburi la nesfârșit pe alții să ne apere în timp ce ei își recitau fericiți discursurile patriotic-suveraniste.   

Mircea Marian
SUA explică plecarea trupelor din România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata SUA confirmă înjumătățirea trupelor din România, insistă că nu este o "retragere"

Armata Statelor Unite a anunțat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care părăsesc România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa și nici o reducere a angajamentului față de NATO. SUA explică plecarea trupelor din România „Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura, conform programului, în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat oficial. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Comandamentul american a subliniat că această decizie reprezintă o ajustare temporară a posturii militare, nu o retragere strategică. „Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5”, se arată în comunicat. Reprezentanții armatei au mai adăugat că „ajustarea posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, subliniind că prezența militară americană pe continent rămâne consistentă. Ambasadorul SUA la NATO: „Rămânem angajați față de România” Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru România și aliații din Europa de Est. „Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit”, a declarat oficialul american, reafirmând caracterul solid al parteneriatului strategic dintre SUA și România. Reacția ministrului Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri că efectivele americane din bazele Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Ministrul a explicat că plecarea unității americane se înscrie într-un proces previzibil de redistribuire a resurselor militare ale SUA, fără impact asupra securității regionale. Anunțul SUA, după informațiile publicate de Kyiv Post Anunțul oficial al Armatei SUA și declarațiile ambasadorului Whitaker au venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat, marți noapte, că administrația președintelui american Donald Trump ar fi pregătită să retraga mii de soldați americani din România, notificând deja aliații occidentali în legătură cu această intenție. Atât partea americană, cât și autoritățile române au subliniat însă că nu este vorba despre o retragere, ci despre o ajustare a dislocării trupelor în cadrul NATO, în contextul unei reevaluări strategice globale.  

SUA reduc trupele în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Armata obligatorie: Moșteanu vrea "mai mulți militari" după retragerea americanilor

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri că numărul militarilor americani din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii va rămâne neschimbat, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Moșteanu a declarat și că vrea "mai mulți militari" în România, dar a respins ipoteza revenirii armatei obligatorii. Totuși, un proiect de lege al Ministerului Apărării lasă deschis acest scenariu. SUA reduc trupele în România „Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă În prezent, nu este aici. De aproximativ o lună au plecat la exerciții. Erau între 1.200 și 1.500 de militari”, a precizat ministrul Apărării. Potrivit acestuia, la Kogălniceanu vor rămâne militarii din grupul de luptă aerian și alte trupe specializate. În total, circa 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați în România. Întrebat dacă retragerea unei părți a trupelor americane reprezintă un regres din punct de vedere al securității, ministrul Apărării a declarat: „Aș fi vrut să nu fie așa. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific. Europa a înțeles semnalul transmis de războiul din Ucraina și a început să investească în propriile armate. Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mâini.” Moșteanu a precizat că Ministerul Apărării a fost informat luni despre decizia părții americane, dar a subliniat că România nu își va schimba strategia de apărare. Moșteanu vrea mai mulți militari Ministrul Apărării a reiterat faptul că România își menține angajamentele în cadrul NATO și că alianța nord-atlantică rămâne pilonul principal de securitate: "Alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, NATO, este cea mai mare forță militară din lume, iar articolul 5 ne protejează pe toți. Strategia de apărare nu se schimbă, poate dacă ai 1.000 de militari… noi avem multe zeci de mii de militari în armata română, vreau să avem mai mulți militari în România, dar asta nu va schimba strategia. Cu armata... Armata României este una de profesioniști. Nu se discută despre armata obligatorie.” Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, într-un mesaj, că redimensionarea forțelor americane în România readuce prezența militară la nivelul anterior invaziei ruse în Ucraina. „Securitatea României și a Flancului Estic nu va fi diminuată. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat. Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să funcționeze deplin, iar transferul de echipamente militare va continua”, a precizat șeful statului. MApN: aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că a fost informat oficial despre redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a unui proces mai amplu de reevaluare globală a posturii militare a SUA. Conform comunicatului MApN, elemente ale brigăzii care efectuau rotații în Europa, inclusiv în România, vor înceta aceste misiuni, în timp ce aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați pe teritoriul țării, contribuind la descurajarea amenințărilor regionale și la întărirea securității colective. NATO: „Este o ajustare, nu o retragere” Un oficial NATO a declarat că reducerea prezenței americane în Europa reprezintă o ajustare normală, nu o retragere propriu-zisă: „Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa este mai mare decât a fost înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina.” Oficialul a precizat că NATO și SUA au fost în contact permanent privind postura forțelor aliate și că astfel de modificări „nu sunt neobișnuite”. „Ne asigurăm că NATO își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare. Autoritățile americane au informat alianța în prealabil despre această ajustare”, a adăugat sursa. Washington reevaluează dislocările militare globale Publicația Kyiv Post a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a notificat deja aliații occidentali în legătură cu intenția de a retrage mii de soldați americani din România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Această decizie se înscrie în politica de reechilibrare a resurselor militare și de concentrare strategică asupra regiunii Indo-Pacific, fără a diminua garanțiile de securitate oferite aliaților europeni.

test
Politică

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia, arată un sondaj Avangarde publicat azi. Citește și: România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale Avangarde este controlat de sociologul Marius Pieleanu.  Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 6 - 10 octombrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic de 920 de subiecţi din populaţia adultă (18 ani şi peste), neinstituţionalizată, a României. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%. Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R.Moldova, dacă e atacată Potrivit sondajului, 55% dintre români nu îşi doresc trimiterea de trupe de către România, în situaţia în care Federaţia Rusă ar ataca Republica Moldova, 28% sunt favorabili pentru trimiterea de trupe, iar 17% nu ştiu/nu răspund. „România și Armata României au toate instrumentele necesare pentru a sprijini Republica Moldova, ca să mă rezum numai la Armata României (...)  Statul român are toate instrumentele, repet, militare, politice, legislative, să sprijine Republica Moldova. Am făcut-o și o să continuăm să o facem”, a declarat, sâmbătă, într-un interviu pentru Antena 3, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund, mai arată sondajul. 

China ar trimite trupe în Ucraina (sursa: mfa.gov.cn)
Internațional

China, gata să trimită trupe în Ucraina sub mandat ONU. Reacții împărțite în Europa

China ar trimite trupe în Ucraina. Potrivit unor surse diplomatice europene, citate de WELT AM SONNTAG, guvernul de la Beijing ar accepta să participe doar în cazul în care desfășurarea trupelor s-ar face pe baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU). China ar trimite trupe în Ucraina La Bruxelles, propunerea Chinei stârnește opinii divergente. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Pe de o parte, implicarea unor state din Sudul Global, precum China, ar putea crește acceptarea unei misiuni internaționale în Ucraina. Pe de altă parte, diplomați europeni avertizează că Beijingul ar putea profita de prezența în teren pentru acțiuni de spionaj sau pentru a adopta o poziție clar prorusească în caz de conflict. Deși Italia pledează de luni de zile pentru o astfel de soluție, majoritatea statelor europene nu sunt dispuse să susțină ferm acordarea unui mandat ONU pentru eventualele trupe de pace. Rusia și China, condiții pentru negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot avea loc fără participarea Rusiei și, posibil, a Chinei. Acesta a contrazis poziția președintelui american Donald Trump, care susținuse că Moscova nu ar percepe aceste garanții ca pe o problemă. Președintele Volodimir Zelenski a respins însă implicarea Chinei, afirmând că Ucraina dorește garanții doar din partea statelor dispuse să ofere sprijin real. Legăturile economice și militare dintre Moscova și Beijing China a sprijinit indirect Rusia de la începutul războiului, prin achiziții masive de petrol și prin furnizarea de componente electronice utilizate la fabricarea armelor de precizie. Cele două țări își definesc parteneriatul drept unul „fără limite”. Ce înseamnă garanțiile de securitate pentru Ucraina Pentru statele occidentale, garanțiile de securitate nu se reduc doar la o promisiune de apărare militară, similară articolului 5 din Tratatul NATO. Acestea includ instruirea forțelor ucrainene, livrări de armament, sprijin pentru industria de apărare, schimb de informații, sancțiuni economice, cooperare financiară și un parcurs gradual spre aderarea la Uniunea Europeană. Monitorizarea unui eventual armistițiu În cazul unui armistițiu, oficiali europeni sugerează că, spre deosebire de trecut, supravegherea ar putea fi realizată în mare parte cu drone. Rămâne de stabilit dacă misiunea ar trebui să se limiteze la raportarea încălcărilor, precum în cazul Acordurilor de la Minsk, sau dacă trupele ar trebui să intervină direct în caz de atacuri. Îngrijorări privind retragerea trupelor americane În paralel, la sediul NATO din Bruxelles există neliniște legată de planurile Washingtonului de a reduce prezența militară din Europa. Potrivit informațiilor, SUA ar putea retrage între 40.000 și 70.000 de soldați din cei aproximativ 100.000 staționați pe continent. Aceste trupe ar urma să fie redistribuite pe teritoriul american, pentru misiuni de securitate la granițe sau în marile orașe. În plus, Alianța ia în calcul o revizuire mai rapidă a planificării de apărare, ceea ce ar putea însemna noi responsabilități pentru armatele europene.

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cacealmaua Moscovei: Putin vrea retragerea Ucrainei din regiunile sale, ocupate parțial de rușii

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite. Rusia a cerut Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate vineri la Istanbul, să-și retragă trupele din toate regiunile revendicate de Moscova — Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk — înainte ca o încetare a focului să poată fi discutată. Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite Solicitările rușilor, transmise verbal, nu doar că nu au fost însoțite de documente oficiale, dar depășesc semnificativ termenii proiectului de acord propus în aprilie de Statele Unite, după consultări cu Moscova. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Proiectul american prevedea o abordare mai moderată, punând accent pe o încetare a focului și pe recunoașteri limitate. Potrivit unui oficial ucrainean partea rusă a formulat următoarele cerințe: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk. (Această solicitare nu apărea în proiectul de acord american.) Recunoașterea internațională a celor cinci teritorii — Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie — ca fiind parte a Federației Ruse. SUA propuseseră recunoașterea de jure doar pentru Crimeea. Neutralitatea Ucrainei, fără arme de distrugere în masă și fără prezența trupelor aliate pe teritoriul său. Nici această cerere nu figura în planul american. Renunțarea la orice cerere de despăgubiri pentru daunele provocate de război. În schimb, propunerea SUA prevedea compensații pentru Ucraina. Reacția Ucrainei și presiunile europene Ucraina consideră că poziția exprimată de Rusia la Istanbul demonstrează lipsa unei intenții reale de a ajunge la pace. În acest context, aliații europeni ai Kievului exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a impune noi sancțiuni Moscovei. Proiectul de pace propus de SUA a fost elaborat în aprilie, în urma vizitei la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant al administrației Trump. În paralel, Ucraina și aliații săi europeni au formulat o contrapropunere, care prevedea instituirea prealabilă a unei încetări a focului, pentru a crea cadrul propice negocierilor și amânarea discuțiilor legate de teritorii pentru o etapă ulterioară. Schimbul de prizonieri Întâlnirea de la Istanbul a fost primul contact direct între delegațiile rusă și ucraineană din ultimii trei ani. Singura concluzie concretă a fost un acord privind un schimb de prizonieri. Însă, potrivit unei surse ucrainene, restul condițiilor impuse de ruși au fost „fără niciun viitor”.  

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupe ucrainene luptă încă în provinciile ruse Kursk și Belgorod, anunță Zelenski

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că forțele armate ucrainene continuă luptele în regiunea rusă Kursk, contrazicând afirmațiile recente ale armatei ruse. Trupele ucrainene încă luptă în Kursk Într-o postare pe rețeaua X, Zelenski a transmis că „unitățile noastre continuă operațiunile defensive active în regiunile (ruse) Kursk și Belgorod”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Totodată, el a precizat că luptele intense continuă și în apropierea orașelor Pokrovsk și Kramatorsk, în estul Ucrainei. Rusia anunțase „eliberarea completă” a regiunii Kursk Sâmbătă, armata rusă a afirmat că regiunea Kursk a fost „complet eliberată”. Potrivit autorităților ruse, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a informat pe președintele Vladimir Putin că toate unitățile ucrainene din Kursk au fost înfrânte și că doar soldați ucraineni izolați mai încearcă să se ascundă în zonă. Statul Major ucrainean respinge afirmațiile Rusiei La rândul său, Statul Major ucrainean a catalogat declarațiile Moscovei drept o „operațiune de propagandă”. Potrivit autorităților de la Kiev, luptele continuă nu doar în unele părți din regiunea Kursk, ci și în regiunea rusă vecină Belgorod.

Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Foto: Facebook Centrul de Instruire Cincu
Politică

Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa

Trei ambasade din UE, Franța, Belgia și Luxembrug, cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor, aflate în România, să se poată deplasa corespunzător, arată o interpelare a lui George Simion către ministerul Dezvoltării. Drumurile ar fi necesare pentru desfășurarea în condiții adecvate a exercițiului militar Dacia Spring, care trebuia să se desfășoare în mai, dar a fost amânat. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Cele trei țări au trupe staționate la baza de la Cincu.  Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Și ministerul Apărării ar solicita aceste reparații, întrucât „drumurile solicitate pentru reparație vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor NATO, conform obligațiilor asumate de România prin memorandumuri şi prin Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, ele asigurând fluxul de afluire și defluire a structurilor, în contextul planurilor militare de contingență”.  „Domnule ministru, având în vedere că lipsa infrastructurii afectează apărarea României, vă rog să îmi comunicați următoarele: 1. Care este, în prezent, stadiul reabilitării/consolidării următoarelor obiective și data exactă a finalizării lucrărilor: • drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;  • drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate; • drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla; • extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov. • podul care va asigura o legătură rutieră între gara Voila şi tabăra Grupului de Luptă „General Berthelot” de la Cincu 2. Întrucât exercițiul militar Dacian Spring 25 urma să aibă loc în perioada 5-26 mai 2025 și a fost anulat, cine sunt vinovați pentru întârzierea extrem de mare în ceea ce privește rezolvarea solicitărilor strategice ale Ministerului Apărării Naționale? 3. Care este costul total al lucrărilor solicitate de MapN (enunțate la punctul 1)?”, se arată în interpelarea lui Simion. 

Trupele americane nu pleacă, susține MapN (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Eveniment

MApN susține că trupele americane de pe teritoriul României nu vor fi retrase

Trupele americane nu pleacă, susține MapN. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis marți că nu a fost primită nicio notificare oficială din partea Statelor Unite în legătură cu o posibilă retragere a trupelor americane staționate în România. Trupele americane nu pleacă, susține MapN Reacția ministerului vine ca răspuns la informații apărute recent în presă privind o eventuală retragere a circa 10.000 de militari americani din România și Polonia. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR În comunicatul MApN se subliniază că parteneriatul strategic româno-american este solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și cooperare extinsă, în special în domeniul securității regionale. Deciziile majore privind postura militară aliată sunt luate în spiritul cooperării și al angajamentului față de valorile Tratatului de la Washington, se arată în comunicatul oficial. Toate acordurile bilaterale semnate între România și SUA, inclusiv cele care reglementează prezența militară americană, sunt valabile, respectate și adaptate în funcție de evoluțiile de securitate din regiune, potrivit MApN. Investiție majoră în Baza 57 Mihail Kogălniceanu Un exemplu al angajamentului româno-american este modernizarea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, cu o investiție de peste 2,5 miliarde de euro din partea Guvernului României. Această bază va deveni un hub strategic NATO, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați, investiția fiind structurată pe o perioadă de 20 de ani. Baze strategice americane în România România găzduiește facilități militare esențiale pentru securitatea colectivă NATO, precum: Sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu Forțele americane rotaționale de la Mihail Kogălniceanu Unități de supraveghere aeriană la Câmpia Turzii În prezent, peste 1.700 de militari americani sunt staționați în România, majoritatea la Mihail Kogălniceanu. Rotirea unităților americane continuă La data de 26 martie, în cadrul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, Brigada a 2-a, Divizia 101 Aeropurtată (Task Force Strike) a preluat comanda de la Brigada 3, Divizia 10 Munte (Task Force Patriot). În prezent, baza găzduiește peste 1.400 de militari americani. Exerciții comune, în curs Cooperarea militară româno-americană este demonstrată și de exercițiile militare comune, precum: Sea Shield 25, desfășurat în Marea Neagră și pe teritoriul României Saber Guardian 25, cel mai important exercițiu din acest an, planificat de Comandamentul European al SUA (USEUCOM) România: angajament ferm pentru securitate România rămâne un aliat de încredere în NATO, fiind una dintre primele țări care au depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare și investind peste 20% din buget în tehnologie militară modernă. MApN reafirmă angajamentul de a consolida relația transatlantică și parteneriatul strategic cu SUA, contribuind activ la apărarea colectivă și la promovarea valorilor democratice în regiune.  

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka (sursa: gov.pl)
Internațional

Trupele americane părăsesc baza poloneză prin care trece armamentul occidental către Ucraina

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka. Statele Unite au anunțat că vor retrage trupele și echipamentele militare din baza aeriană Rzeszów-Jasionka, aflată în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka Această bază a fost până acum principalul centru logistic pentru transportul ajutorului militar către Ucraina. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR De acum înainte, Polonia și alți aliați NATO vor prelua responsabilitatea administrării și securizării hub-ului. Trupele americane vor fi relocate în alte baze din Polonia Decizia nu presupune o retragere completă din Polonia. Trupele americane aflate la Rzeszów-Jasionka vor fi redistribuite în alte baze din țară. Măsura este motivată din considerente economice și face parte dintr-o strategie de eficientizare a operațiunilor militare americane în Europa. SUA: relocarea bazei aduce economii semnificative Potrivit unui comunicat al Comandamentului SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), această mișcare vizează optimizarea sprijinului pentru aliați și parteneri NATO, precum și creșterea eficienței financiare. Generalul Christopher Donahue, comandantul USAREUR-AF, a subliniat că relocarea va genera economii de zeci de milioane de dolari anual pentru contribuabilii americani. Polonia confirmă acordul Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a confirmat că decizia a fost coordonată cu autoritățile poloneze. El a precizat că trupele americane vor rămâne în Polonia, dar vor fi desfășurate în alte locații agreate de ambele părți. Baza Rzeszów-Jasionka, esențială pentru sprijinul Ucrainei De la începutul invaziei ruse în Ucraina, baza Rzeszów-Jasionka a devenit punctul central pentru livrarea ajutorului militar către armata ucraineană. Aproximativ 95% din sprijinul militar occidental trece prin această bază. SUA au precizat că fluxul logistic va continua, însă de acum Polonia și aliații NATO vor asigura securitatea bazei, care este protejată de sisteme antiaeriene moderne, inclusiv baterii Patriot.

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe ucrainene au ocupat o mică parte a regiunii ruse Belgorod, confirmă Zelenski

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pentru prima dată în mod clar, despre prezența soldaților ucraineni pe teritoriul rus, mai exact în regiunea Belgorod. Zona a fost vizată de numeroase atacuri în ultimii ani și se învecinează cu regiunea rusă Kursk. Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod În discursul său zilnic, difuzat pe rețelele de socializare, Zelenski a declarat că „comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a prezentat un raport separat despre linia frontului, despre prezența noastră în regiunea Kursk și despre prezența noastră în regiunea Belgorod”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Șeful statului a subliniat că Ucraina desfășoară „operațiuni active în zonele de frontieră, pe teritoriul inamicului”, calificând aceste acțiuni drept „complet justificate”. Belgorod, vizată de incursiuni și bombardamente în ultimii ani Declarația reprezintă prima recunoaștere oficială a prezenței militare ucrainene în Belgorod, o regiune rusă care a fost ținta unor incursiuni armate și bombardamente letale începând din 2022. În luna martie, armata rusă a raportat că s-a confruntat cu atacuri la sol ale forțelor ucrainene în această zonă, în contextul în care trupele Kievului se retrăgeau spre regiunea vecină Kursk. Kievul controlează o zonă restrânsă în apropiere de Demidovka Conform site-ului specializat DeepState, apropiat de armata ucraineană, trupele ucrainene controlează o suprafață modestă, de aproximativ 13 kilometri pătrați, în regiunea Belgorod. Aceasta se află în jurul localității de graniță Demidovka.

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Internațional

Persistă misterul în legătură cu țările care vor trimite trupe în Ucraina

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina. Guvernul britanic a anunțat că un „număr semnificativ” de state sunt gata să furnizeze trupe pentru a sprijini o eventuală încetare a focului în Ucraina. Inițiativa face parte dintr-o „coaliție a voluntarilor”, coordonată de Paris și Londra, menită să descurajeze Moscova de la încălcarea unui posibil armistițiu, potrivit Sky News. „Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina Potrivit unui purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer, coaliția ar putea include peste 30 de state, dintre care multe ar urma să trimită trupe, iar altele să contribuie prin sprijin logistic și tehnic. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Acest anunț vine la două zile după un summit virtual organizat de Londra cu aliații Ucrainei, în contextul în care administrația americană, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să negocieze direct cu Rusia pentru a obține o încetare rapidă a focului. Misiunea coaliției: menținerea păcii, descurajarea Moscovei Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron sunt principalii promotori ai acestei coaliții, care își propune să prevină orice încălcare a unui eventual armistițiu de către Rusia. „Vor fi diferite capacități angajate în funcție de fiecare țară, iar discuțiile operaționale sunt în desfășurare pentru a stabili exact ce poate oferi fiecare stat”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic. Întâlnire crucială a aliaților la Londra Joi, responsabili militari din statele care susțin Kievul se vor reuni în Regatul Unit pentru a avansa în aceste discuții. Pe lângă trimiterea de trupe, unele țări, inclusiv Franța și Marea Britanie, au exprimat disponibilitatea de a contribui la o forță de menținere a păcii. Alte state ar putea sprijini misiunea prin suport logistic, tehnic sau prin primirea de personal pe teritoriul lor. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Până acum, Moscova s-a opus categoric desfășurării de trupe europene în Ucraina. Totuși, guvernul britanic a răspuns criticilor venite din partea Rusiei, subliniind că aceasta nu a cerut acordul Ucrainei atunci când a desfășurat trupe nord-coreene pe linia frontului în 2023.

Zelenski neagă încercuirea trupelor în Kursk (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a mințit, pe mână cu Putin: de fapt, trupele ucrainene nu sunt încercuite în Kursk

Zelenski neagă încercuirea trupelor în Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins sâmbătă orice informație privind încercuirea forțelor Kievului în regiunea rusă Kursk, contrazicând afirmațiile făcute cu o zi înainte de președintele SUA, Donald Trump. Zelenski neagă încercuirea trupelor în Kursk "Trupele noastre continuă să respingă grupurile (...) ruse și nord-coreene în regiunea Kursk. Nu există încercuire a trupelor noastre", a declarat Zelenski pe Telegram. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Donald Trump a susținut, într-un mesaj pe Truth Social, că există "o șansă foarte bună" ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie, în urma negocierilor purtate de emisarul său, Steve Witkoff, la Moscova. Potrivit lui Trump, armata rusă ar fi încercuit mii de soldați ucraineni și ar trebui să le cruțe viețile. Cu toate acestea, armata ucraineană a dezmințit existența unei încercuiri, recunoscând totuși că trupele s-au repliat pe poziții mai avantajoase în regiunea Kursk. Putin cere trupelor ucrainene să se predea După afirmațiile lui Trump, președintele rus Vladimir Putin a îndemnat soldații ucraineni rămași în Kursk să depună armele. Putin le-a ordonat comandanților să recucerească rapid teritoriile din regiune și a transmis că soldații ucraineni trebuie să se predea sau să moară. Incursiunea ucraineană pe teritoriul Rusiei Incursiunea ucraineană în provincia Kursk, lansată pe 6 august 2024, este considerată prima invazie a teritoriului rus după Al Doilea Război Mondial. Deși inițial forțele Kievului au ocupat aproximativ 1.300 de kilometri pătrați din Kursk, armata rusă, sprijinită de trupe nord-coreene, a reușit să recupereze treptat aceste teritorii prin contraatacuri succesive. În ultimele zile, Ucraina a suferit pierderi semnificative în regiune, pe fondul intensificării atacurilor rusești.

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Eveniment

România ar putea fi printre țările UE care să trimită trupe în Ucraina ca garanții de securitate

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat duminică un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de dolari. Starmer a anunțat și disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina, însă nu le-a precizat. Trupe românești în Ucraina, decizie incertă În cadrul unei conferințe de presă susținute după summitul informal de la Londra dedicat securității Ucrainei și Europei, premierul britanic a explicat că noile rachete antiaeriene vor consolida apărarea Ucrainei și vor contribui la menținerea păcii după semnarea unui posibil acord cu Rusia. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Până atunci, Starmer a subliniat necesitatea continuării sprijinului militar acordat Ucrainei și menținerii presiunii economice asupra Rusiei pe durata războiului. Totodată, Starmer a confirmat disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina. Însă acestea nu au fost deocamdată dezvăluite. Starmer și Macron, inițiatorii unui plan pentru pace Premierul britanic a confirmat că lucrează alături de președintele francez Emmanuel Macron la un plan destinat opririi conflictului din Ucraina. Acesta ar urma să fie prezentat Statelor Unite și prevede formarea unei „coaliții de voluntari” din rândul țărilor europene care să ofere Ucrainei garanții de securitate în cadrul unui eventual acord de pace. Keir Starmer a declarat că mai multe țări s-au arătat dispuse să participe la această inițiativă, însă a precizat că va lăsa respectivele guverne să facă anunțurile oficiale. Danemarca, pregătită să participe la o forță de menținere a păcii Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a anunțat că țara sa este pregătită să ia parte la o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Ucraina, consolidând astfel sprijinul acordat Kievului. Anterior, Franța și Marea Britanie au discutat public posibilitatea trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, ca garanție de securitate. Potrivit presei occidentale, cele două state ar fi elaborat chiar un plan pentru trimiterea a aproximativ 30.000 de soldați. Diferențe majore între SUA și liderii europeni Summitul de la Londra a evidențiat din nou diferențele de abordare dintre președintele american Donald Trump și liderii europeni. În timp ce Trump susține încheierea rapidă a unui acord de pace între Rusia și Ucraina, liderii europeni, în frunte cu Marea Britanie și Franța, par dispuși să continue sprijinul militar acordat Kievului până când Ucraina va obține o pace convenabilă. Starmer: „Este momentul să acționăm” În încheierea summitului, premierul britanic Keir Starmer a subliniat importanța mobilizării internaționale pentru o soluție durabilă. „Suntem la un punct de răscruce al istoriei. Nu este momentul pentru mai multe vorbe. Este momentul să acționăm. Este momentul să facem un pas înainte și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Starmer. Acesta a anunțat și intenția liderilor de a organiza noi întâlniri în perioada următoare pentru a avansa discuțiile privind planul comun de securitate și pace pentru Ucraina.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră