vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: trupe

53 articole
Internațional

Ucrainenii au băgat groaza în ruși

Ucrainenii au băgat groaza în ruși. Un oficial instalat de Rusia în regiunea Harkov din Ucraina a declarat luni că forţele ucrainene au fost de opt ori mai numeroase decât trupele ruse şi pro-ruse în timpul contraofensivei-fulger ucrainene în zonă de săptămâna trecută, potrivit Reuters. Ucrainenii au băgat groaza în ruși Într-o declaraţie pentru postul de televiziune oficial rus Rossia-24, Vitali Gancev a spus că forţele ucrainene au capturat comunităţi din nordul regiunii care erau controlate de trupe ruse, reuşind să ajungă până la graniţa cu Rusia, şi că aproximativ 5.000 de civili au fost evacuaţi în Rusia. Gancev a declarat că "situaţia devine tot mai dificilă de la o oră la alta", adăugând că graniţa cu regiunea Belgorod din Rusia este acum închisă. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Reuters precizează că nu a putut verifica deocamdată informaţiile despre situaţia de câmpul de luptă. În weekend, forţele ucrainene au eliberat centrele esenţiale de alimentare a forţelor ruse de la Izium şi Kupiansk, acolo unde se instalase administraţia pro-rusă din regiune. Duminică, Ministerul Apărării rus a publicat o hartă în care se putea vedea că forţele ruse au abandonat aproape în totalitate regiunea Harkov.

Ucrainenii au băgat groaza în ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare" (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare"

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare". Ministerul rus al Apărării a informat sâmbătă despre o "regrupare" a forţelor sale din estul Ucrainei pentru a le retrage din regiunea Harkov - unde armata ucraineană desfăşoară o ofensivă de succes - pe teritoriul Republicii Populare Doneţk, recunoscută de Moscova cu două zile înainte de începerea campaniei militare în Ucraina, informează AFP şi EFE. Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare" "Pentru a atinge obiectivele operaţiunii militare speciale, a fost luată decizia de a regrupa trupele din regiunile Balaklia şi Izium pentru a întări forţele în jurul Doneţkului", una dintre capitalele separatiste pro-ruse, a precizat ministerul într-un comunicat. Citește și: Probleme pentru Ucraina: rușii se retrag mai repede decât pot forțele sale să avanseze și nu poate gestiona fluxul mare de prizonieri de război. Kupiiansk, nod feroviar, a căzut Conform sursei citate, în ultimele trei zile forţele armate ruse "au anihilat peste 2.000 de combatanţi ucraineni şi străini, precum şi 100 de vehicule blindate şi piese de artilerie". Forţele ucrainene înregistrează tot mai multe succese în contraofensiva lor împotriva trupelor ruse, potrivit presei ucrainene şi a unor surse din serviciile de informaţii britanice, transmite sâmbătă dpa.

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa. Atacurile forţelor ruse în Doneţk (estul Ucrainei) au crescut în intensitate în ultimele ore duminică, în timp ce preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a cerut Occidentului mai multe arme pentru ca forţele sale să poată riposta invadatorilor, relatează EFE. Bahmut, foarte important strategic În mesajul său video zilnic, Zelenski a mulţumit pentru ajutorul primit deja care, potrivit lui, a permis realizări importante în apărarea Doneţkului şi în distrugerea logisticii militare ruse. "Fiecare atac asupra unui depozit de muniţie inamic, asupra posturilor sale de comandă şi asupra logisticii sale salvează vieţi, vieţi ale soldaţilor şi civililor ucraineni", a declarat Zelenski. Potrivit Statului Major ucrainean, atacurile împotriva oraşelor Sloviansk, Bahmut şi Adviidka au fost respinse. Bahmut, unde au loc lupte grele de câteva zile, este considerat un punct-cheie al strategiei de apărare ucrainene în această zonă dens populată din Donbas. Căderea Bahmut, potrivit analiştilor militari, ar deschide calea trupelor invadatoare către oraşe mai mari din regiunea Doneţk. Militari mutați din Donbas și Crimeea La ora actuală, se estimează că, după cucerirea regiunii Lugansk, ruşii controlează deja 60% din regiunea Doneţk, cele două componente ale zone miniere Donbas, în estul Ucrainei. În acelaşi timp, Rusia îşi suplimentează efectivele din sudul Ucrainei, unde - potrivit The Times - în prezent a relocat 25.000 de militari cu scopul de a încercui oraşul Nikolaev. Recent, Federaţia Rusa a desfăşurat nouă unităţi aduse din Donbas şi Crimeea în regiunile de sud ale Ucrainei, conform jurnaliştilor britanici, care citează surse din administraţia prezidenţială de la Kiev şi serviciile secrete ucrainene. Efectivul fiecărei unităţi este de 500-800 de persoane. Pe malul vestic al Niprului, în regiunea Herson, s-ar afla o grupare de forţe ruse de 10.000 de militari. Putin vrea neapărat să cucerească Odesa În acest fel, notează publicaţia britanică, Rusia încearcă să răspundă declaraţiilor Kievului despre pregătirea unei contraofensive şi succesul avansării armatei ucrainene, care în ultima lună a îndepărtat linia frontului cu 2 km de Nikolaev. Armata rusă vrea să preia controlul asupra oraşului Nikolaev pentu a putea avansa spre Odesa. În plus, aceasta i-ar permite să se asigure că podurile de peste Nipru din regiunea Herson sunt în afara razei de acţiune a sistemelor de artilerie HIMARS, pe care forţele ucrainene le-au primit de la SUA. La 6 august, serviciile de informaţii britanice au raportat că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, iar cele mai înverşunate lupte vor avea loc cel mai probabil în sudul ţării. În prezent, Rusia îşi redistribuie o parte din trupele din Donbas în sud-vestul ţării. Nikolaev, punct nevralgic în sud La 4 august, presa ucraineană sugerase o posibilă perturbare a contraofensivei armatei Ucrainei din acest an din cauza insuficienţei muniţiilor, potrivit publicaţiei Focus. Şeful administraţiei regionale din Nikolaev, Vitali Kim, a raportat duminică mai multe tiruri ruseşti lansate asupra acestei regiuni din sudul Ucrainei, unde au fost avariate clădiri rezidenţiale şi infrastructură civilă. Citește și: „O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei” – The Times În oraşul Nikolaev au fost bombardate în noaptea de sâmbătă spre duminică întreprinderi industriale. Potrivit Serviciului de stat pentru situaţii de urgenţă, exploziile provocate de muniţiile cu fragmentare au provocat 9 incendii. Conform publicaţiei ucrainene Focus, în urma bombardamentelor de sâmbătă şi duminică asupra regiunii Nikolaev o persoană a decedat, iar alte cinci au fost rănite.

Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Foto: US Department of Defence
Eveniment

Cum arată distribuția forțelor NATO Est

Cum arată distribuția forțelor NATO în Europa de Est, după summit-ul de la Madrid: în România vor staționa 4.500 de militari ai alianței. În țările baltice vor fi 9.900, deși, împreună, cele trei state -Estonia, Letonia și Lituania - au jumătate din populația României. Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Astfel, în Estonia vor fi 2.200 de militari NATO, în Letonia - 4.000 și în Lituania - 3.700. Polonia va găzdui 11.600 de militari NATO. Polonia are și cea mai mare forță armată, de peste 122.000 de militari. România are o armată de 75.000 de militari. This was the year that Estonia emerged as one of the indisputable leaders of NATO--combining strategic clarity, moral courage, and innovation to not only punch above their weight but above that of almost all of their larger, more powerful European neighbors. https://t.co/qchXgXIU7u— David Rothkopf (@djrothkopf) June 29, 2022 “O să menținem o brigadă rotațională suplimentară, care este de 3000 de soldați și încă 2000 de membri ai personalului de luptă aici în Europa, cu sediul în România“, a spus și președintele SUA, Joe Biden. SUA dublează efectivele NATO cu propriile trupe Casa Albă a anunțat că „în strânsă cooperare cu aliații noștri și națiunile gazdă (...) Statele Unite vor întreprinde următoarele acțiuni suplimentare pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO și securitatea europeană”: Înființarea unui post de comandă avansat al cartierului general al Corpului V permanent în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic.Angajamentul de a menține o echipă de luptă de brigadă suplimentară rotativă în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenament și exerciții pe flancul estic.Desfășurări prin rotație îmbunătățite în regiunea baltică, inclusiv forțe blindate, aviație, apărare aeriană și operațiuni speciale, construind interoperabilitate suplimentară și instruire intensificată cu acești aliați (...) Vom menține o prezență persistentă în regiune și vom intensifica antrenamentul cu aliații noștri baltici.Un acord de colaborare cu Spania pentru a crește numărul de distrugătoare americane staționate în Rota de la patru la șase.Două escadrile de avioane F-35 către Regatul Unit.Staționarea de apărare aeriană suplimentară și a altor instrumente de activare în Germania și Italia. This morning in Madrid President Biden announced: * Permanent headquarters in Poland for the Fifth Army Corps * Maintain an additional rotational brigade of thousands of troops in Romania* Sending two more F-35 squadron to the UK https://t.co/NZNTbWxDFY— annmarie hordern (@annmarie) June 29, 2022 Rusia, descurajată să atace NATO a schimbat, la Madrid, radical strategia de până acum, care prevedea că țările baltice ar fi fost abandonate în fața unei agresiuni rusești, urmând ca ele să fie eliberate după 180 de zile. Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor.

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

Putin și Biden, confruntare în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Biden, confruntare în Ucraina

Putin și Biden, confruntare în Ucraina. Statele Unite văd în actuala activitate militară a Rusiei în estul Ucrainei doar preludiul unei ofensive mai largi, a declarat marţi un responsabil al Pentagonului, potrivit Reuters şi CNN. Putin și Biden, confruntare în Ucraina Conform acestuia, Rusia continuă să-şi suplimenteze forţele pentru ofensiva în Donbas, unde a adus în ultimele 24 de ore încă două grupuri tactice la nivel de batalion (BTG), numărul acestora ajungând astfel la 78. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari. Pentru această ofensivă Rusia dispune de circa 75% din forţa de luptă disponibilă înaintea invaziei lansate pe 24 februarie, a apreciat oficialul Pentagonului. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state Potrivit declaraţiilor date de oficiali ucraineni, Rusia a lansat deja "Bătălia pentru Donbas", începută în noaptea de luni spre marţi cu baraje masive de artilerie şi rachete trase asupra poziţiilor ucrainene pe toată lungimea liniei frontului din estul Ucrainei. Se pregătesc acțiuni militare de amploare Totuşi, conform evaluării descrise de reprezentantul Pentagonului, Statele Unite au observat doar "operaţiuni ofensive limitate" desfăşurate de Rusia în sud-vestul provinciei Doneţk şi la sud de oraşul ucrainean Izium, care constau în "mişcări de trupe terestre (...) susţinute, desigur, de unele bombardamente de la distanţă, majoritatea cu artileria", acţiuni care ar putea fi mai degrabă "preludiu al unor operaţiuni ofensive mai extinse". De asemenea, adaugă acelaşi oficial american, Rusia încă desfăşoară operaţiuni de ''shaping'', adică acţiuni de pregătire a câmpului de luptă, şi pune la punct logistica şi celelalte elemente de susţinere ale ofensivei, toate acestea fiind puncte slabe care au contribuit la eşecul ofensivei anterioare asupra Kievului şi nordului Ucrainei. Mariupol încă rezistă Oficialul Pentagonului a mai spus că SUA lucrează "contracronometru" pentru a transfera arme Ucrainei, iar în următoarele 24 de ore şapte avioane încărcate cu echipamente militare americane destinate armatei ucrainene vor decola spre Europa. După eşecul încercării de cucerire a Kievului, trupele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene şi din nordul Ucrainei, concentrându-se în prezent pe o mare ofensivă în estul Ucrainei pentru ocuparea în întregime a provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, în timp ce continuă luptele şi în sudul Ucrainei, zona unde trupele ruse au înaintat cel mai mult la începutul invaziei. Rusia a dat marţi un nou ultimatum trupelor ucrainene din oraşul-post asediat Mariupol să se predea şi a deschis un coridor pentru soldaţii ucraineni care încă opun rezistenţă la combinatul siderurgic Azovstal, promiţându-le că vor scăpa cu viaţă dacă depun armele. Garanții de securitate pentru Ucraina SUA, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi despre cum să furnizeze garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze citat de Reuters. Preşedintele american Joe Biden s-a consultat cu aliaţi între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat Casa Albă mai devreme. Scopul videoconferinţei a fost "să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse", a adăugat sursa citată. Un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5. România și Polonia, la masă cu SUA, UE, NATO "Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate", a spus oficialul francez. "Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată (...)", a adăugat el. Aceste garanţii ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, a spus oficialul francez, decât ca mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa, a mai spus oficialul francez. Printre cei care au discutat cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

Trupele separatiste din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă, susține Ucraina Foto: Defense Romania
Politică

Trupele din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă

Trupele separatiste din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă, susțin oficialii ucraineni. Potrivit ministrului adjunct al Apărării din Ucraina, Anna Maliar, FSB - serviciul rus de securitate internă - a efectuat o verificare și a constatat că, deocamdată, acestea nu sunt apte de acțiune, transmite Unian. Trupele din Transnistria, verificate dacă sunt gata luptă „Am discutat cu dumneavoastră că există semne de pregătire pentru a primi aeronave acolo. Acum există deja semne că FSB-ul rus verifică eficiența de luptă a unităților armate locale. Se pare că ei nu sunt pregătiți în acest moment să participe la acțiunile agresive ale Federației Ruse”, a declarat Anna Maliar. La 2 aprilie, forțele armate ucrainene au declarat că se intensifică eforturile de implicare a unităților de trupe rusești bazate în regiunea transnistreană pentru a efectua provocări și demonstrații la granița ucraineană. Și serviciile secrete britanice susțineau că Rusia încearcă să recruteze soldați în Transnistria pentru a-și consolida trupele. Sandu și Gavriliță, prudente Președinta Maia Sandu a afirmat că autoritățile statului nu dețin informații care ar confirma faptul că aeroportul de la Tiraspol este pregătit pentru avioanele ruse. „Este greu să spunem dacă aceste lucrări care se fac în această primăvară sunt diferite decât cele care s-au făcut în anii precedenți. Pentru moment, nici instituțiile noastre și nici partenerii noștri cu care discutăm în mod regulat, nu au informații care ar confirma că se pregătește folosirea acestui aeroport în mod ilegal de către avioanele ruse. Bineînțeles, asta nu înseamnă că nu există riscuri în general. Nu există riscuri imediate, dar vom continua să monitorizăm situația și vom informa cetățenii despre orice schimbări pe care le considerăm semnificative și care ar putea să prezinte interes pentru oameni”, a declarat președinta. Pe 5 aprilie, premierul moldovean Natalia Gavrilița a declarat, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin, că autoritățile moldovenești sunt permanent în alertă cu privire la situația din regiune. „Moldova se află de fapt într-o situație dificilă, fiind o țară mică într-o regiune cu risc mare de securitate, unde există o regiune separatistă în care staționează trupele ruse. Urmărim îndeaproape ce se întâmplă, suntem în permanență în alertă. Deocamdată, nu vedem nici un plan de implicare a Moldovei sau a regiunii transnistrene în acest război”, a spus Gavrilița. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei (sursa: dw.com)
Internațional

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei. Echipamente militare ruse şi belaruse se deplasează activ pe întreg teritoriul Republicii Belarus şi se acumulează de-a lungul frontierei cu Ucraina, a anunţat Statul Major al forţelor armate ucrainene în ultimul buletin de război, transmite Agerpres. Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei Potrivit Statului Major ucrainean, citat de agenţia Ukrinform, în Rusia continuă mobilizarea sub acoperire pentru a recupera pierderile în rândul trupelor ruse de ocupaţie, iar comisariatele ruse încearcă să recruteze militari în rezervă cu experienţă de luptă. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Statul Major ucrainean mai spune că trupele ruse sunt "demoralizate", că forţele ucrainene continuă "operaţiunile de apărare în direcţiile est, sud-est şi nord-est", că există grupuri operative care acţionează în Doneţk, în estul Ucrainei, şi că "este stopată înaintarea duşmanului în direcţia Zaporojie", în sudul ţării. Pe direcţia nord-est, "principalele eforturi se concentrează pe protejarea frontierei de stat, descurajând ofensiva inamică în zona Malîn", trupele ucrainene reuşind totodată să apere Cernigău şi "să împiedice înaintarea duşmanului către Kiev". Opoziția din Belarus cere sancţiuni împotriva țării sale Opozantul belarus Pavel Latuşko a cerut, miercuri, sancţiuni împotriva Belarusului la fel de dure precum cele impuse Rusiei şi proceduri judiciare împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, pe care îl numește "complice" al lui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei. "Putin a fost condamnat pe bună dreptate în întreaga lume. Dar Lukaşenko merită un oprobriu mult mai generalizat decât a avut până în prezent", a scris Pavel Latuşko în săptămânalul britanic The New European, relatează AFP, potrivit Digi24.

Dezertări masive ale rușilor în Ucraina (sursa: nypost.com)
Internațional

Dezertări masive ale rușilor în Ucraina

Dezertări masive ale rușilor în Ucraina. Mai mulți soldați ruși, nu doar cazuri izolate, dezertează din forțele invadatoare din Ucraina. Unii se predau ucrainenilor, alții se întorc spre Rusia, pe jos. Dezertări masive ale rușilor în Ucraina Publicația britanică Express scrie un articol pe această temă citându-l pe jurnalistul Paul Mason. Acesta din urmă își bazează afirmațiile pe surse, potrivit unui video postat pe Twitter. Ukraine - mass bombing, the ICC and Russian desertions - the picture on Day Six... pic.twitter.com/2j0dpent2C— Paul Mason (@paulmasonnews) March 1, 2022 Potrivit unui oficial american, moralul redus în rândul trupelor ruse şi problemele logistice, plus rezistenţa peste aşteptări a armatei ucrainene, sunt elementele care au împiedicat o înaintare rapidă a forțelor comandate de Putin de la Kremlin. Institutul de studii ale războiului ISW consideră de asemenea, potrivit AFP, că „armata rusă îşi reorganizează eforturile militare pentru a încerca să corecteze planificarea şi execuţia deficitare” a ofensivei sale lansate în urma unei analize eronate a „voinţei şi capacităţii de rezistentă a ucrainenilor”. Citește și: Convoiul neputinței militare a lui Putin provoacă masacre civile în Ucraina. Schimbare de tactică: tancurile se împotmolesc, rachetele sunt trase mai des Trupele Moscovei, deşi sunt mai numeroase şi mai bine echipate decât cele ucrainene, au înregistrat „eşecuri semnificative” la Kiev şi la Harkov în faţa unor forţe ucrainene care au fost remarcabil de eficiente, mai notează acest institut american.

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, pe la Cernihiv. În imagine, orașul în flăcări. Sursă: Twitter @supra_anya
Internațional

Trupe din Belarus au invadat Ucraina

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, citat de The Kyiv Independent. Trupe din Belarus au invadat Ucraina. Au intrat pe la Cernihiv Trupe din Belarus au intrat în Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, pe canalul oficial. Trupele bieloruse au intrat pe la Cernihiv, în estul Ucrainei, ca să se alăture trupelor rusești. Anunțul Parlamentului de la Kiev, pe Telegram: Anterior, în această dimineață, dictatorul Aleksandr Lukașenko a susținut, într-o declarație pentru presa de stat, că nu va trimite trupe în Ucraina și că nici nu i s-a cerut acest lucru. Citește și: Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina Ucrainenii, la protest în Cenihivul ocupat de ruși, în video mai jos: Civilians in #Chernihiv region block the way for #Russian vehicles. They sing the #Ukrainian #anthem.And they thought to conquer this nation in a couple of days? pic.twitter.com/J5U8Z5wKqC— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 În curs de actualizare

Rușii, aproape să intre în Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Rușii, aproape să intre în Ucraina

Rușii, aproape să intre în Ucraina. Semnele războiului la granița ruso-ucraineană se înmulțesc pe măsură ce trec orele. Transporturi militare au fost reperate îndreptându-se spre Donețk. În Crimeea, o nouă provocare rusească pare să fi fost pusă în practică. Pretext pentru agresiune în Crimeea Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris miercuri pe Twitter că un schimb de noapte al uzinei de produse chimice Titan din Crimeea anexată de Rusia a fost evacuat, transmite Reuters. Dmitro Kuleba a spus că acesta este o posibilă pregătire pentru o altă provocarea înscenată de Rusia, care a anexat Crimeea în 2014. "Moscova pare să nu aibă limite în încercările de a crea pretexte pentru agresiuni ulterioare" a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Twitter. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP. Rușii, aproape să intre în Ucraina Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate. "Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră", a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională. Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru "menţinerea ordinii publice" şi "prevenirea oricărei tentative" de destabilizare şi a unei lovituri de stat. Citește și: Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes) "Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control", a dat asigurări oficialul ucrainean. În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor "să consolideze protecţia" ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, "să limiteze circulaţia transportului", să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor. "Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene" a ucrainenilor, a precizat el. Convoaie militare către Donețk Un reporter al agenţiei Reuters a observat miercuri două convoaie distincte de echipamente militare care se îndreptau pe rute diferite spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei. În unul din convoaie se aflau nouă tancuri şi un vehicul de luptă pentru infanterie; în celălalt erau camioane şi cisterne de carburant, afirmă martorul aflat pe teritoriul căruia Rusia i-a recunoscut luni independenţa faţă de Ucraina. Guvernul de la Kiev le-a recomandat cetăţenilor ucraineni să plece din Rusia, în timp ce Moscova a declanşat evacuarea ambasadei ruse din Ucraina - cel mai recent semnal ameninţător pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rus la scară mare. În Ucraina a început tot miercuri şi înrolarea în forţele armate a rezerviştilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, iar de cealaltă parte, liderul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că în teritoriul separatist se accelerează mobilizarea militară pentru a contracara "agresiunea" ucraineană. SUA, noi sancțiuni. Împotriva Nord Stream 2 AG Preşedintele SUA Joe Biden a anunţat miercuri sancţiuni împotriva companiei responsabile cu exploatarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, relatează AFP. "Astăzi am ordonat administraţiei mele să impună sancţiuni împotriva Nord Stream 2 AG şi a liderilor săi", se arată într-un comunicat. "Aceste măsuri fac parte din prima noastră tranşă de sancţiuni ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina", a subliniat liderul american. SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat, dar nedat în funcţiune, urma să crească dependenţa Germaniei de Rusia la 70% din importurile totale de gaz. Dîncu: România nu va fi atacată Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, afirmă că un război pe teritoriul României este, în acest moment, exclus, aşa cum o arată toate analizele NATO, iar probabilitatea unui atac asupra ţării noastre "tinde spre zero". "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu", a declarat, miercuri, Dîncu la TVR. Întrebat cât de probabil este, pe o scară de la 1 la 10, ca România să fie atacată, ministrul Apărării a răspuns că probabilitatea "tinde spre zero în acest moment". " 0,1, aproape de 1", a adăugat Vasile Dîncu. "Oamenii pot sta liniștiți" El a făcut apel la cetăţeni "să stea liniştiţi" cu privire la posibilitatea unui atac din partea Rusiei. "În domeniul militar, experţii militari ştiu foarte bine care este echilibrul sau dezechilibrul de forţe la un moment dat. Putin a amplasat 150.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, atât cât i-ar putea permite, spun specialiştii (...), să desfăşoare pe teritoriul Ucrainei o bătălie pentru o anumită perioadă, pentru că nu se ştie cât ar putea să reziste aici. De aceea, nu e cazul, indiferent de ceea ce încearcă să impresioneze preşedintele Vladimir Putin, nu e cazul să ne gândim în acest moment, la nivelul societăţii civile, la nivelul cetăţenilor, la o asemenea posibilitate. Evident că această posibilitate e luată în calcul, dar mi se pare total improbabilă în acest moment. Eu cred că oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere", a spus Dîncu. Ce pierderi poate aduce războiul României Acesta a arătat, însă, că un război în regiune ar avea alt tip de consecinţe asupra României. "Sunt alte consecinţe ale unui război în zonă care pot însemna suferinţă şi pierderi şi în România, dar nu pierderi de vieţi omeneşti. Pierderi în ceea ce priveşte resursele de energie, noroc că nu suntem dependenţi 100% de Rusia, cum sunt alte ţări, sau nici într-un procent atât de mare. Poate fi bulversată activitatea băncilor datorită blocajului şi poate fi afectat comerţul, de exemplu, cu Rusia. Există şi comerţ românesc în Rusia. Nu este atât de mare, nu avem relaţiile atât de extinse cu Rusia, dar există. (...) Poate fi bulversată, de exemplu, prin războiul electronic, activitatea unor instituţii, pentru că în domeniul acesta, al războiului electronic, nu poţi opri la graniţă atacurile de genul acesta. (...) Dar acestea nu sunt consecinţe care ar putea să pună viaţa oamenilor în pericol", a asigurat ministrul Vasile Dîncu.

Putin are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe în Donbas Foto: kremlin.ru
Internațional

Putin are aprobarea Dumei de Stat

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut, marți, o nouă declarație de presă în care a anunțat că are aprobarea Dumei de Stat, legislativul Federației Ruse, să trimită trupe în Donbas. În discursul său el a susținut că Rusia se simte amenințată de Ucraina: „Pentru ei ar fi extrem de ușor să aibă arme nucleare, spre deosebire de altă țări. Nu pot să îmbogățească uraniul, dar aici e vorba de anumite echipamente. Nu este o problemă pe care Ucraina să nu o poată rezolva. Aceste potențiale arme nucleare, există rachete sovietice care pot ajunge la câteva sute de km”. Rusia s-a speriat „Chiar dacă Ucraina va avea arme nucleare tactice, ar fi o amenințare la adresa Rusiei. Este o amenințare și noi așa o vedem”, a mai declarat Putin. Potrivit lui Putin, Moscova a auzit declaraţiile privind intenţiile Ucrainei de a primi din nou arme nucleare. "Înţelegem că aceste cuvinte ne-au fost adresate în primul rând nouă. Şi eu vreau să spun că noi le-am auzit", a spus el. Vladimir Putin a subliniat că cea mai bună soluţie ar fi ca Ucraina să-şi anunţe neutralitatea şi să nu adere la NATO. Rusia va acorda "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk sprijin militar, a mai declarat preşedintele rus Vladimir Putin, la scurt timp după ce senatorii ruşi au aprobat cererea sa pentru trimiterea de trupe ruse în Donbas. "În legătură cu utilizarea de forţe armate în străinătate. Păi cum altfel, doar noi am semnat ieri acorduri, iar în aceste acorduri şi cu Republica Populară Doneţk şi cu Republica Populară Lugansk sunt prevederi corespunzătoare, care spun că noi le vom acorda acestor republici ajutor inclusiv militar", a spus Putin. Putin are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe Președinta camerei superioare a Parlamentului rusesc Valentina Matvienko a spus că cererea lui Putin a fost aprobată și că trupele vor avea rolul de menținere a păcii. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate „Numărul total de formațiuni ale forțelor armate ale Federației Ruse, zonele lor de operare, sarcinile lor, perioada de ședere în afara teritoriului Federației Ruse sunt stabilite de Președintele Federației Ruse în conformitate cu Constituția Federația Rusă”, se arată în decretul aprobat de parlamentarii ruși. Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei şi Duma (Camera Deputaţilor) au ratificat mai devreme în unanimitate două tratate cu regiunile Doneţk şi Lugansk, care deschid calea trimiterii de trupe ruseşti în aceste provincii separatiste din estul Ucrainei. Tratatele mai prevăd, printre altele, semnarea de acorduri în diferite domenii, de la cel militar şi tehnico-ştiinţific până la cel social, precum şi susţinerea de către Rusia a sistemelor financiar-bancare din cele două provincii secesioniste.

când intră trupele rusești în Ucraina? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Când intră trupele rusești în Ucraina?

Când intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform BBC News. Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca "forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul" "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. Când intră trupele rusești în Ucraina? În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia. Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora. Citește și: Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene. Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun. Acordurile, cu o durată de zece ani, creează "temeiul legal pentru prezenţa" în aceste teritorii a "unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi", potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte. Documentele "prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac" şi "prevăd protecţia comună" a frontierelor. Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei. Amenințări directe la adresa Ucrainei În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor "planuri militariste" din partea Kievului. Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas. După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea "consecinţe extrem de periculoase", a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție El a spus că "refuzul categoric" al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcând referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas. Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt "provocărilor". Sancțiunile impuse de SUA, ridicole Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP. "Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ", a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe. Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei. Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice "atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare", a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului. Sunt așteptate sancțiuni mai dure Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Alte măsuri" vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii. O listă a tuturor măsurilor, aici. În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona "pe cei care sunt implicaţi" în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene. Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi. Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt "distincte" şi "se vor adăuga" măsurilor economice "rapide şi severe" pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii. Aceste sancţiuni ar face din Moscova un "paria pentru comunitatea internaţională", a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american. Rusia ar fi "izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice", a ameninţat el. Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina. Marea Britanie ia măsuri marți Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui "pachet important de sancţiuni", după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP. Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că "crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare", a indicat Downing Street într-un comunicat separat. "El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine", potrivit documentului. "Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei", a adăugat comunicatul. Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie "să caute în continuare o soluţie diplomatică până în ultimul moment posibil", mai scrie AFP. ONU a condamnat decizia lui Putin Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", notează AFP. Este "incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", a adăugat şeful ONU în comunicatul său. "ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional", a adăugat Antonio Guterres. Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind "ocupaţia temporară" a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat "pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor" şi "protecţia civililor şi a infrastructurii civile", făcând din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei. Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cât mai curând posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întâmplător, această întâlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurând în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate. NATO cere o rezolvare diplomatică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei "să aleagă calea diplomaţiei", notează AFP. "Condamn decizia Rusiei", a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat. "Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale", a subliniat el. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin minte: nu scade, crește trupele la granița cu Ucraina (sursa: eng.mil.ru)
Internațional

Putin minte: nu scade, crește trupele

Putin minte: nu scade, crește trupele. Rusia şi-a crescut prezenţa militară la graniţa cu Ucraina, potrivit atât SUA, cât și Marii Britanii. Noile efective sunt mai mari cu până la "7.000 de soldaţi", dintre care unii au sosit miercuri. Asta chiar dacă Moscova a anunţat o retragere parţială a forţelor sale, a asigurat un înalt oficial al Casei Albe, transmite joi AFP. Putin minte: nu scade, crește trupele "Ieri ruşii au anunţat că îşi retrag trupele de la graniţa cu Ucraina (...). Acum ştim că este fals. De fapt, avem acum confirmat că în ultimele zile Rusia şi-a mărit prezenţa de-a lungul graniţei sale cu Ucraina cu până la 7.000 de soldaţi, dintre care unii au sosit astăzi (miercuri - n.r.)", a declarat presei un înalt oficial al Casei Albe, sub protecţia anonimatului. "Rusia spune că vrea să găsească o soluţie diplomatică, dar acţiunile sale indică contrariul. Sperăm că va schimba direcţia înainte de a lansa un război catastrofal şi distructiv", a mai spus oficialul american. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE El a asigurat că Rusia ar putea să lanseze "oricând" o operaţiune care să servească drept pretext pentru a invada Ucraina. Înaltul oficial a considerat că această operaţiune pretext ar putea lua diferite forme, de la o provocare în regiunea Donbas până la o falsă incursiune pe teritoriul Rusiei. Indicând că se aşteaptă la "mai multe ştiri false din partea presei de stat ruse în zilele următoare", acesta şi-a exprimat speranţa că "lumea este pregătită". Și britanicii subliniază ipocrizia rusească "Nu am văzut dovezi că Rusia şi-a retras forţele de la graniţele Ucrainei", a declarat Jim Hockenhull, şeful serviciului de informaţii al apărării din Marea Britanie, într-o declaraţie publică rară. "Contrar afirmaţiilor sale, Rusia continuă să îşi consolideze capacităţi militare în apropierea Ucrainei", a spus el. "Aceasta include observarea de vehicule blindate şi elicoptere suplimentare, precum şi un spital de campanie care se îndreaptă spre graniţele Ucrainei. Rusia are masa militară pentru a conduce o invazie a Ucrainei", a adăugat Hockenhull. Tot miercuri, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că există puţine dovezi ale retragerii trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina în cadrul unei convorbiri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit AFP. Cei doi lideri au convenit că o invazie rusă a Ucrainei ar avea consecinţe "catastrofale" şi au decis să continue să colaboreze pentru găsirea unei "soluţii diplomatice urgente" şi pentru "evitarea unei escaladări militare dezastruoase şi a unei crize umanitare", conform unui comunicat dat publicităţii de un purtător de cuvânt din Downing Street. Scenariu: atac militar rusesc limitat Şeful serviciului de informaţii externe estonian a declarat miercuri că Rusia continuă dislocarea de trupe la graniţa cu Ucraina şi că va lansa probabil un atac militar limitat, informează Reuters. Atacul ar include bombardarea cu rachete şi ocuparea unor porţiuni de teren cheie în Ucraina, a declarat Mikk Marran, director general al serviciului de informaţii externe al Estoniei. "În acest moment, evaluarea noastră este că ar evita oraşele cu populaţie mare deoarece ar fi necesare multe trupe pentru a controla acele zone. Dar nu există o înţelegere clară a căii pe care o vor aborda trupele ruse", a spus el într-o conferinţă de presă organizată pentru a prezenta raportul anual al serviciului. O altă posibilitate ar putea fi intensificarea luptei în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de ruşi. O astfel de escaladare este "foarte probabilă" şi în acest fel "Rusia poate avea o capacitate plauzibilă de negaţie şi poate evita sancţiunile", a spus Marran. După Ucraina, urmează țările baltice "Dacă Rusia are succes în Ucraina, aceasta ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani", a spus el, adăugând: "Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin". Serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ zece grupuri de luptă ale trupelor ruse care se deplasează spre graniţa cu Ucraina, unde 100 de grupuri de luptă militare ruse, adică aproximativ 170.000 soldaţi, sunt deja dislocaţi, a mai spus Mikk Marran. Aceste cifre includ soldaţi dislocaţi în regiunile din jurul Ucrainei dar şi trupe trimise în Belarus pentru a participa la un exerciţiu militar în apropierea graniţei cu Ucraina. Unii dintre soldaţi vor rămâne probabil în Belarus după încheierea exerciţiului de pe 20 februarie, o îngrijorare semnificativă pentru NATO, alianţa militară din care fac parte ţările baltice, a spus Marran."Aceasta ar reduce timpul de pregătire pentru un atac împotriva ţărilor baltice", a mai declarat oficialul eston.

Americanii au intrat în România (sursa: Inquam Photos/Virgil Simionescu)
Eveniment

Americanii au intrat în România

Americanii au intrat în România. Un prim convoi cu tehnică militară a unui detaşament american, ce va fi prezent în România ca parte din angajamentul SUA faţă de aliaţii NATO, a intrat în România miercuri seară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I. Alte două convoaie sosesc pe parcursul nopţii. Toate se deplasează spre Constanţa joi dimineaţă. Convoiul format din transportoare blindate şi echipamente militare a avut culoar special de trecere la frontieră. Camioanele s-au oprit într-o parcare din punctul de frontieră, unde rămân până dimineaţă. Americanii au intrat în România. Primul convoi, tehnică militară Comandantul Batalionului 191 Infanterie Arad, locotonent-colonel Ioan Sorin Semeniuc, care întâmpină camioanele americane, a declarat că acestea vin din Germania şi merg la Baza Mihail Kogălniceau din Constanţa. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești "A intrat în ţară primul convoi dintr-o serie de trei care transportă tehnică militară din Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac până în baza Mihail Kogălniceau. Şoferii au parcurs deja formalităţile vamale, urmează ca şi celelalte două convoaie să parcurgă aceleaşi formalităţi, iar la momentul ajungerii ultimului şofer în parcare toţi vor executa timpul legal de odihnă, ulterior vor începe deplasarea escortaţi de echipaje de poliţie militară", a spus Semeniuc. Fiecare din cele trei convoaie este format din 16 camioane. Primele elemente de tehnica militara ale detasamentului SUA Task Force (TF) Cougar se regrupeaza dupa intrarea in Romania, intr-o parcare din apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Nadlac, Miercuri 9 Februarie 2022, Inquam Photos / Cornel Putan Primele elemente de tehnica militara ale detasamentului SUA Task Force (TF) Cougar se regrupeaza dupa intrarea in Romania, intr-o parcare din apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Nadlac, Miercuri 9 Februarie 2022, Inquam Photos / Cornel Putan Primele elemente de tehnica militara ale detasamentului SUA Task Force (TF) Cougar se regrupeaza dupa intrarea in Romania, intr-o parcare din apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Nadlac, Miercuri 9 Februarie 2022, Inquam Photos / Cornel Putan Primele elemente de tehnica militara ale detasamentului SUA Task Force (TF) Cougar se regrupeaza dupa intrarea in Romania, intr-o parcare din apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Nadlac, Miercuri 9 Februarie 2022, Inquam Photos / Cornel Putan 1.000 de soldați americani din Germania Semeniuc a precizat că militarii vor sosi "în zilele următoare pe baza unui grafic de dislocare". Detaşamentul american care va staţiona în ţara noastră va purta denumirea Task Force (TF) Cougar şi va fi constituit, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie. Militarii americani vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, la care se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc). MApN a informat că restul tehnicii de luptă, precum şi militarii acestui batalion vor sosi în România în perioada imediat următoare. Pentagonul a transmis săptămâna trecută că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România. Alți 900 de militari SUA sunt deja în România "Ca parte a efortului nostru mai amplu de a ne demonstra angajamentul faţă de aliaţii NATO şi de a descuraja agresiunea din partea Rusiei, Statele Unite repoziţionează în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflaţi deja în teatrul de operaţiuni din Europa. Regimentul 2 Cavalerie (infanterie mecanizată), unitate mecanizată staţionată la baza Vilseck din Germania, va disloca o unitate de forţe armate întrunite, dotate cu vehicule de luptă blindate pe roţi, pentru a descuraja agresiunea şi a consolida capabilităţile de apărare în statele aliate din prima linie, în această perioadă de risc sporit. Aceste forţe vin în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obişnuit de rotaţie", arată o informare a ministerului american al Apărării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră