sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: trupe

33 articole
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Trupe germane, între ruși și ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe germane, între ruși și ucraineni

Trupe germane, între ruși și ucraineni. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania ar putea lua în considerare trimiterea de soldați în Ucraina, în contextul instituirii unei zone demilitarizate care să sprijine respectarea unei posibile încetări a focului cu Rusia. Trupe germane, între ruși și ucraineni Pistorius a subliniat pentru Süddeutsche Zeitung că Germania, fiind cel mai mare partener al NATO din Europa, are o responsabilitate majoră în asigurarea securității continentului. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Ministrul a recunoscut posibilitatea unui rol german în garantarea unei zone-tampon între Ucraina și Rusia, însă a precizat că „problema va fi discutată la momentul potrivit”. Creșterea bugetului pentru apărare Pistorius a afirmat că Germania ar trebui să ia în calcul creșterea cheltuielilor de apărare la 3% din PIB, depășind actualul obiectiv de 2% al NATO. Acest prag este văzut ca necesar pentru a răspunde provocărilor de securitate din regiune. Negocierile dificile Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Ucraina nu se află în poziția necesară pentru a începe negocieri de pace cu Rusia. Boris Pistorius a remarcat că, deși Rusia controlează aproximativ 18-19% din teritoriul ucrainean, aceasta a înregistrat pierderi semnificative în aproape trei ani de război. SUA estimează pierderi masive pentru Rusia Conform datelor prezentate la o reuniune recentă a țărilor care sprijină Ucraina, Moscova ar fi pierdut aproximativ 1.500 de soldați pe zi în noiembrie. Aceste cifre reflectă costurile umane ridicate ale conflictului pentru armata rusă. Propunerea controversată a lui Donald Trump Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut membrilor NATO să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Cancelarul german Olaf Scholz a respins propunerea, subliniind că ar necesita cheltuieli anuale de 200 de miliarde de euro, o sumă dificil de gestionat pentru bugetul federal.

SUA transferă primele trupe din Okinawa (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA transferă primele trupe din Okinawa

SUA transferă primele trupe din Okinawa. Statele Unite au început primul transfer de trupe staționate pe insula japoneză Okinawa, marcând un pas important după decenii de proteste ale localnicilor împotriva prezenței militare americane. SUA transferă primele trupe din Okinawa "Începerea relocării către (insula) Guam marchează prima fază a transferului de pușcași marini către locații din afara Japoniei", se arată într-un comunicat comun emis de Tokyo și Washington. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Operațiunea a debutat cu transferul unui detașament de 100 de pușcași marini de sprijin logistic către teritoriul american Guam, situat strategic în Oceanul Pacific, potrivit Ministerului japonez al Apărării și Corpului Pușcașilor Marini al SUA. Promisiunea din 2012 În 2012, Statele Unite au anunțat intenția de a reloca 9.000 de pușcași marini din Okinawa, ca răspuns la nemulțumirile localnicilor. Plângerile includeau poluarea fonică excesivă, incidentele aviatice și presiunea asupra resurselor locale. Trupele urmează să fie transferate către alte regiuni din Pacific, inclusiv Guam, Hawaii și Australia. În prezent, aproximativ 19.000 de militari americani sunt staționați pe insula Okinawa. Okinawa și tensiunile SUA-China Insula Okinawa, aflată la est de Taiwan, are o importanță strategică majoră pentru Statele Unite în contextul tensiunilor cu China. Beijingul consideră Taiwanul o parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru a readuce insula sub controlul său. De partea cealaltă, Washingtonul rămâne principalul susținător al Taiwanului și cel mai mare furnizor de arme al său, menținând o „ambiguitate strategică” cu privire la un posibil sprijin militar direct. Povara militară a insulei Deși reprezintă doar 0,6% din teritoriul Japoniei, Okinawa găzduiește peste jumătate din cei 50.000 de militari americani dislocați în Japonia. Această densitate militară a fost o sursă constantă de nemulțumire pentru localnici, alimentând proteste pe termen lung împotriva prezenței americane. Implicațiile relocării Transferul trupelor din Okinawa reprezintă o mișcare semnificativă în strategia SUA pentru Pacific, având scopul de a consolida prezența militară în regiuni cheie, fără a neglija nemulțumirile populației locale. Rămâne de văzut cum vor influența aceste relocări relațiile bilaterale dintre Japonia și SUA și dinamica de securitate din Indo-Pacific.

Trupe europene în Ucraina, cere Macron (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Trupe europene în Ucraina, cere Macron

Trupe europene în Ucraina, cere Macron. Republica Cehă, Polonia şi Ungaria nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, au declarat marţi înalţi oficiali din cele trei ţări, după o reuniune desfăşurată în ajun la Paris în timpul căreia a fost formulată o astfel de opţiune pentru statele europene. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit „riscuri și vulnerabilități” la adresa securității naționale Totodată, Austria l-a criticat marţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit luni despre posibilitatea ca statele europene să trimită trupe în Ucraina, subliniind că "nimic nu trebuie exclus". Trupe europene în Ucraina, cere Macron Cu toate acestea, Macron a subliniat că nu există un consens deocamdată asupra acestei probleme, în timp ce aliaţii au convenit să-şi intensifice eforturile pentru a trimite mai multe muniţii Kievului, în condiţiile în care lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse a intrat deja în al treilea an. "Nu există consens astăzi pentru a trimite în mod oficial, asumat şi avizat trupe terestre. Însă în dinamică nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce trebuie ca Rusia să nu poată câştiga acest război", a explicat preşedintele francez luni, la finalul unei conferinţe internaţionale pentru susţinerea Ucrainei care s-a desfăşurat la Paris, marcând o netă evoluţie a poziţiei sale cu privire la acest subiect. Cehia și Polonia se opun Întrebaţi despre afirmaţiile lui Macron, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au spus că o asemenea opţiune nu este luată în calcul de guvernele lor. "Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat după agresiunea Rusiei" împotriva Ucrainei, a declarat Fiala în timpul unei conferinţe de presă alături de Tusk, după o întrevedere a lor marţi, la Praga. "Cred că nu trebuie să deschidem alte metode sau căi", a adăugat Fiala, insistând că aliaţii se concentrează în prezent asupra sprijinului militar, precum şi a celui umanitar şi economic. Ungaria nu trimite nici arme La rândul său, Donald Tusk a declarat că "Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei". "Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie", a mai spus Tusk. În ceea ce-l priveşte, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina. "Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat", a postat Szijjarto pe reţelele sociale. Austria vrea soluție diplomatică În fine, într-o serie de declaraţii făcute agenţiei austriece APA, ministrul de Externe austriac, conservatorul Alexander Schallenberg, a declarat marţi că ceea ce lipseşte în aceste momente este "o perspectivă diplomatică", altfel spus, căutarea unei ieşiri negociate din războiul declanşat acum doi ani de Rusia. Declaraţiile lui Macron "merg în direcţia opusă" eforturilor de a obţine pacea, a atras atenţia şeful diplomaţiei austriece. "Este evident că ieri, la Paris, nu a existat sub nicio formă un consens asupra acestei chestiuni (...) Şi este destul de surprinzător când se iese cu o chestiune care nu are un consens şi se creează în acest mod o dezbatere de care în realitate nu avem nevoie", a criticat Schallenberg. SUA și NATO nu trimit trupe "Mai mult, în acest conflict avem nevoie din nou de o perspectivă politică şi diplomatică. Trimiterea de trupe este de fapt un semnal în sens invers", a conchis ministrul austriac. Prim-ministrul slovac Robert Fico, ce s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat înainte de reuniunea găzduită de Macron la Paris că sunt câteva state membre ale NATO şi UE care iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală. Fico a subliniat că acest lucru va duce la escaladarea conflictului. Un oficial al Casei Albe a declarat luni că SUA nu plănuiesc să trimită trupe să lupte în Ucraina şi că nici NATO nu are intenţia de a trimite trupe în sprijinul Kievului. Kremlin spune că ar fi un conflict direct cu NATO Solicitat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al alianţei nord-atlantice cu Rusia. Peskov a mai apreciat că trimiterea de trupe în Ucraina "nu ar fi în interesul" Occidentului şi că simpla menţionare a acestei posibilităţi este "un element nou foarte important" în război. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak şi-a exprimat însă într-un comentariu scris părerea că declaraţia lui Macron "arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste".

Numărul militarilor americani în România, triplat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Numărul militarilor americani în România, triplat

Numărul militarilor americani în România, triplat. "Cred că foarte important este faptul că România este membră a NATO, iar această calitate oferă un grad înalt de protecție și siguranță pentru români, la care se adaugă creșterea prezenței trupelor militare din SUA și alte țări NATO. Numărul militarilor americani în România, triplat Probabil știți că noi am triplat numărul militarilor noștri: acum sunt peste 3.000, la care se adaugă trupe franceze, poloneze. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prin urmare, cred că românii nu trebuie să se îngrijoreze după ce atât SUA cât și NATO au luat măsuri ca să-și consolideze poziția. Citește și: Tinerii ruși care refuză înrolarea sunt „dușmani interni”, potrivit patriarhului Kirill, și vor doar să „facă bani în Rusia” De asemenea, cred că ucrainenii sunt foarte recunoscători pentru ceea ce au făcut românii.", a spus ambasadorul american în România, Kathleen Ann Kavalec. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut

Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut. Forţele ucrainene din afara oraşului disputat Bahmut din estul Ucrainei reuşesc să ţină unităţile ruse la distanţă, astfel că muniţii, alimente, echipamente şi medicamente pot fi livrate apărătorilor, a anunţat armata ucraineană sâmbătă. Trupele ucrainene, încă aprovizionate la Bahmut De asemenea, în cel mai recent raport al său privind pagubele grele pe care le-a provocat inamicului, armata ucraineană susţine că a ucis 193 de ruşi şi a rănit alţi 199 în timpul luptelor de vineri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a făcut din capturarea oraşului Bahmut o prioritate a strategiei sale pentru preluarea controlului asupra regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei. Oraşul a fost în mare parte distrus în luptele care durează de luni de zile, timp în care Rusia a lansat asalturi repetate. "Reuşim să livrăm muniţiile, hrana, echipamentele şi medicamentele necesare spre Bahmut. De asemenea, reuşim să scoatem răniţii noştri din oraş", a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Serhii Cerevatîi la postul de televiziune ICTV. Potrivit lui Cerevatîi, trupele de recunoaştere şi contra-artileria armatei ucrainene ajută să fie menţinute deschise unele drumuri spre oraş. Alături de pagubele grele provocate inamicului, forţele pro-Kiev au doborât două drone şi au distrus cinci depozite de muniţii ale acestuia, vineri, a adăugat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene. Citește și: Putin, vizită neanunțată și la Mariupol, după cea din Crimeea, la nouă ani de la anexare Duminica trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că trupele ruse au înregistrat mai mult de 1.100 de morţi în mai puţin de o săptămână de lupte în şi lângă oraşul Bahmut.

Rușii nu părăsesc Herson fără luptă (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii nu părăsesc Herson fără luptă

Rușii nu părăsesc Herson fără luptă. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ordonat miercuri trupelor ruse care ocupă provincia ucraineană Herson să se retragă de pe malul de vest al fluviului Nipru, ca urmare a atacurilor ucrainene din apropierea capitalei omonime a acestei provincii. Retragere la televizor Într-o declaraţie televizată, generalul Serghei Surovikin, comandantul operaţiunii militare ruse împotriva Ucrainei, a precizat că oraşul Herson, situat pe malul de vest al Niprului, nu mai poate fi aprovizionat. Prin urmare, el a propus ca trupele ruse să ia poziţii defensive pe malul de est al fluviului. "Sunt de acord cu concluziile şi propunerile dumneavoastră. Începeţi retragerea soldaţilor şi luaţi toate măsurile pentru a transfera trupele peste râu!", a transmis Şoigu în urma raportului generalului Surovikin. Aceasta din urmă a recunoscut că nu este "deloc" o decizie uşor de luat. "Vom salva vieţile soldaţilor noştri şi capacitatea de luptă a unităţilor noastre. Menţinerea lor pe malul de vest este inutilă. Unii pot fi folosiţi pe alte fronturi", a motivat Surovikin. Rușii nu părăsesc Herson fără luptă Într-o primă reacţie după acest anunţ, unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că forţe ruseşti încă sunt în Herson şi că este prea devreme pentru a confirma o retragere a acestora. "Până când drapelul ucrainean nu va flutura deasupra Hersonului, nu are sens să vorbim despre o retragere rusească", a mai spus oficialul ucrainean. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului Trupele ucrainene, a adăugat Podoliak, acţionează în continuare conform planului lor, adică realizarea operaţiunilor de recunoaştere, urmate de evaluarea riscurilor şi contraatacul eficient. Actions speak louder than words. We see no signs that Russia is leaving Kherson without a fight. A part of the ru-group is preserved in the city, and additional reserves are charged to the region. ?? is liberating territories based on intelligence data, not staged TV statements.— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) November 9, 2022 Capitala provinciei Herson a fost singurul mare oraş ucrainean pe care trupele ruse au reuşit să-l ocupe după lansarea invaziei asupra Ucrainei în februarie. Armata ucraineană a lansat în septembrie o contraofensivă în Herson prin care încearcă mai întâi să taie comunicaţiile trupelor ruse care au trecut Niprul. Trupele ucrainene au distrus deja podurile de peste Nipru, forţându-le pe cele ruse să apeleze la pontoane şi alte improvizaţii pentru a-şi aproviziona soldaţii.

Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea (sursa: voanews.com)
Internațional

Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea

Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea. Militari iranieni se află "pe teren Crimeea"pentru a ajuta forţele ruse să lanseze atacuri cu drone în Ucraina, a anunţat joi Casa Albă. Trupe iraniene, lângă ruși în Crimeea "Credem că militari iranieni au fost pe teren în Crimeea şi au ajutat Rusia în aceste operaţiuni", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al preşedinţiei americane, John Kirby. "Nu cunosc numărul de iranieni care se află în Crimeea", a adăugat el, lăsând să se înţeleagă că aceştia se află în continuare pe teren alături de forţele ruse. Citește și: Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia "Rusia a primit până acum zeci de drone şi va continua să primească", a continuat purtătorul de cuvânt, subliniind că Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că Rusia caută acum să achiziţioneze arme convenţionale iraniene cum ar fi rachete sol-sol pentru a le utiliza în Ucraina.

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale. În zona industrială a Iaşiului funcţionează mai multe fabrici care produc ţesături tehnice, pentru veste anti glonţ şi pentru paraşute sau uniforme militare şi de poliţie. Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale Cora Textiles este una dintre acestea. Produce veste anti glonţ pentru Marea Britanie, Germania, Belgia, Spania şi Franţa. Modelul, materialul şi mărimile sunt trimise de clienţi. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Administratorii Cora Textiles spun că niciodată nu au primit comenzi din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia admite, oficial, că retrage trupe (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia admite, oficial, că retrage trupe

Rusia admite, oficial, că retrage trupe. O hartă militară prezentată marţi de Ministerul rus al Apărării confirmă retragerea trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Rusia admite, oficial, că retrage trupe În briefing-ul său zilnic (VIDEO) despre evoluţia frontului din Ucraina, Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreo menţiune explicită asupra replierii trupelor sale în urma operaţiunilor contraofensive ucrainene, dar zona marcată a fi sub controlul trupelor ruse este pe harta prezentată marţi vizibil mai mică faţă de harta precedentă, prezentată pe 11 septembrie. Astfel, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde armata ucraineană a lansat luna trecută o contraofensivă amplă - după ce trupe ruse au fost mutate de acolo în sud în urma unei diversiuni a Kievului ce a sugerat că va lansa o contraofensivă majoră în sud -, forţele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. Această repliere din Harkov se adaugă celei care era deja vizibilă pe harta din 11 septembrie. 25 de km, recuperați de ucraineni în Herson În provincia sudică Herson, linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Poziţionarea trupelor ruse pe respectiva hartă confirmă că acestea au pierdut localitatea Duceanie, iar linia frontului din Herson porneşte de acum din această localitate către vest. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Dar autorităţile proruse din provinciile ucrainene Lugansk şi Herson au susţinut marţi că trupele ruse au frânat înaintarea celor ucrainene în unele părţi ale frontului, inclusiv la Duceanie. Lupte grele lângă Kreminna Totuşi, conform canalului rus Rybar de pe Telegram, care monitorizează mişcările trupelor ruse, a fost observată continuarea înaintării trupelor ucrainene în zonele Arhanghelske şi Duceanie pentru a tăia căile de comunicaţie ale grupării armate ruse de pe malul drept al Niprului. Citește și: Elon Musk, în defensivă în fața trolling-ului pro-Ucraina: a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară. După Zelenski, și președintele Lituaniei îl critică pe patronul Tesla Pe frontul din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al trupelor ruse din provincia Lugansk a declarat agenţiei TASS că trupele ucrainene încearcă în continuare să străpungă liniile defensive ruseşti din apropierea oraşului Kreminna. Potrivit sursei citate, forţele ucrainene "suferă pierderi enorme, dar cu toate acestea încearcă să avanseze".

Ucrainenii au băgat groaza în ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii au băgat groaza în ruși

Ucrainenii au băgat groaza în ruși. Un oficial instalat de Rusia în regiunea Harkov din Ucraina a declarat luni că forţele ucrainene au fost de opt ori mai numeroase decât trupele ruse şi pro-ruse în timpul contraofensivei-fulger ucrainene în zonă de săptămâna trecută, potrivit Reuters. Ucrainenii au băgat groaza în ruși Într-o declaraţie pentru postul de televiziune oficial rus Rossia-24, Vitali Gancev a spus că forţele ucrainene au capturat comunităţi din nordul regiunii care erau controlate de trupe ruse, reuşind să ajungă până la graniţa cu Rusia, şi că aproximativ 5.000 de civili au fost evacuaţi în Rusia. Gancev a declarat că "situaţia devine tot mai dificilă de la o oră la alta", adăugând că graniţa cu regiunea Belgorod din Rusia este acum închisă. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Reuters precizează că nu a putut verifica deocamdată informaţiile despre situaţia de câmpul de luptă. În weekend, forţele ucrainene au eliberat centrele esenţiale de alimentare a forţelor ruse de la Izium şi Kupiansk, acolo unde se instalase administraţia pro-rusă din regiune. Duminică, Ministerul Apărării rus a publicat o hartă în care se putea vedea că forţele ruse au abandonat aproape în totalitate regiunea Harkov.

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare" (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare"

Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare". Ministerul rus al Apărării a informat sâmbătă despre o "regrupare" a forţelor sale din estul Ucrainei pentru a le retrage din regiunea Harkov - unde armata ucraineană desfăşoară o ofensivă de succes - pe teritoriul Republicii Populare Doneţk, recunoscută de Moscova cu două zile înainte de începerea campaniei militare în Ucraina, informează AFP şi EFE. Harkov: fuga rușinoasă a rușilor, "regrupare" "Pentru a atinge obiectivele operaţiunii militare speciale, a fost luată decizia de a regrupa trupele din regiunile Balaklia şi Izium pentru a întări forţele în jurul Doneţkului", una dintre capitalele separatiste pro-ruse, a precizat ministerul într-un comunicat. Citește și: Probleme pentru Ucraina: rușii se retrag mai repede decât pot forțele sale să avanseze și nu poate gestiona fluxul mare de prizonieri de război. Kupiiansk, nod feroviar, a căzut Conform sursei citate, în ultimele trei zile forţele armate ruse "au anihilat peste 2.000 de combatanţi ucraineni şi străini, precum şi 100 de vehicule blindate şi piese de artilerie". Forţele ucrainene înregistrează tot mai multe succese în contraofensiva lor împotriva trupelor ruse, potrivit presei ucrainene şi a unor surse din serviciile de informaţii britanice, transmite sâmbătă dpa.

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa. Atacurile forţelor ruse în Doneţk (estul Ucrainei) au crescut în intensitate în ultimele ore duminică, în timp ce preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a cerut Occidentului mai multe arme pentru ca forţele sale să poată riposta invadatorilor, relatează EFE. Bahmut, foarte important strategic În mesajul său video zilnic, Zelenski a mulţumit pentru ajutorul primit deja care, potrivit lui, a permis realizări importante în apărarea Doneţkului şi în distrugerea logisticii militare ruse. "Fiecare atac asupra unui depozit de muniţie inamic, asupra posturilor sale de comandă şi asupra logisticii sale salvează vieţi, vieţi ale soldaţilor şi civililor ucraineni", a declarat Zelenski. Potrivit Statului Major ucrainean, atacurile împotriva oraşelor Sloviansk, Bahmut şi Adviidka au fost respinse. Bahmut, unde au loc lupte grele de câteva zile, este considerat un punct-cheie al strategiei de apărare ucrainene în această zonă dens populată din Donbas. Căderea Bahmut, potrivit analiştilor militari, ar deschide calea trupelor invadatoare către oraşe mai mari din regiunea Doneţk. Militari mutați din Donbas și Crimeea La ora actuală, se estimează că, după cucerirea regiunii Lugansk, ruşii controlează deja 60% din regiunea Doneţk, cele două componente ale zone miniere Donbas, în estul Ucrainei. În acelaşi timp, Rusia îşi suplimentează efectivele din sudul Ucrainei, unde - potrivit The Times - în prezent a relocat 25.000 de militari cu scopul de a încercui oraşul Nikolaev. Recent, Federaţia Rusa a desfăşurat nouă unităţi aduse din Donbas şi Crimeea în regiunile de sud ale Ucrainei, conform jurnaliştilor britanici, care citează surse din administraţia prezidenţială de la Kiev şi serviciile secrete ucrainene. Efectivul fiecărei unităţi este de 500-800 de persoane. Pe malul vestic al Niprului, în regiunea Herson, s-ar afla o grupare de forţe ruse de 10.000 de militari. Putin vrea neapărat să cucerească Odesa În acest fel, notează publicaţia britanică, Rusia încearcă să răspundă declaraţiilor Kievului despre pregătirea unei contraofensive şi succesul avansării armatei ucrainene, care în ultima lună a îndepărtat linia frontului cu 2 km de Nikolaev. Armata rusă vrea să preia controlul asupra oraşului Nikolaev pentu a putea avansa spre Odesa. În plus, aceasta i-ar permite să se asigure că podurile de peste Nipru din regiunea Herson sunt în afara razei de acţiune a sistemelor de artilerie HIMARS, pe care forţele ucrainene le-au primit de la SUA. La 6 august, serviciile de informaţii britanice au raportat că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, iar cele mai înverşunate lupte vor avea loc cel mai probabil în sudul ţării. În prezent, Rusia îşi redistribuie o parte din trupele din Donbas în sud-vestul ţării. Nikolaev, punct nevralgic în sud La 4 august, presa ucraineană sugerase o posibilă perturbare a contraofensivei armatei Ucrainei din acest an din cauza insuficienţei muniţiilor, potrivit publicaţiei Focus. Şeful administraţiei regionale din Nikolaev, Vitali Kim, a raportat duminică mai multe tiruri ruseşti lansate asupra acestei regiuni din sudul Ucrainei, unde au fost avariate clădiri rezidenţiale şi infrastructură civilă. Citește și: „O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei” – The Times În oraşul Nikolaev au fost bombardate în noaptea de sâmbătă spre duminică întreprinderi industriale. Potrivit Serviciului de stat pentru situaţii de urgenţă, exploziile provocate de muniţiile cu fragmentare au provocat 9 incendii. Conform publicaţiei ucrainene Focus, în urma bombardamentelor de sâmbătă şi duminică asupra regiunii Nikolaev o persoană a decedat, iar alte cinci au fost rănite.

Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Foto: US Department of Defence
Eveniment

Cum arată distribuția forțelor NATO Est

Cum arată distribuția forțelor NATO în Europa de Est, după summit-ul de la Madrid: în România vor staționa 4.500 de militari ai alianței. În țările baltice vor fi 9.900, deși, împreună, cele trei state -Estonia, Letonia și Lituania - au jumătate din populația României. Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Astfel, în Estonia vor fi 2.200 de militari NATO, în Letonia - 4.000 și în Lituania - 3.700. Polonia va găzdui 11.600 de militari NATO. Polonia are și cea mai mare forță armată, de peste 122.000 de militari. România are o armată de 75.000 de militari. This was the year that Estonia emerged as one of the indisputable leaders of NATO--combining strategic clarity, moral courage, and innovation to not only punch above their weight but above that of almost all of their larger, more powerful European neighbors. https://t.co/qchXgXIU7u— David Rothkopf (@djrothkopf) June 29, 2022 “O să menținem o brigadă rotațională suplimentară, care este de 3000 de soldați și încă 2000 de membri ai personalului de luptă aici în Europa, cu sediul în România“, a spus și președintele SUA, Joe Biden. SUA dublează efectivele NATO cu propriile trupe Casa Albă a anunțat că „în strânsă cooperare cu aliații noștri și națiunile gazdă (...) Statele Unite vor întreprinde următoarele acțiuni suplimentare pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO și securitatea europeană”: Înființarea unui post de comandă avansat al cartierului general al Corpului V permanent în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic.Angajamentul de a menține o echipă de luptă de brigadă suplimentară rotativă în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenament și exerciții pe flancul estic.Desfășurări prin rotație îmbunătățite în regiunea baltică, inclusiv forțe blindate, aviație, apărare aeriană și operațiuni speciale, construind interoperabilitate suplimentară și instruire intensificată cu acești aliați (...) Vom menține o prezență persistentă în regiune și vom intensifica antrenamentul cu aliații noștri baltici.Un acord de colaborare cu Spania pentru a crește numărul de distrugătoare americane staționate în Rota de la patru la șase.Două escadrile de avioane F-35 către Regatul Unit.Staționarea de apărare aeriană suplimentară și a altor instrumente de activare în Germania și Italia. This morning in Madrid President Biden announced: * Permanent headquarters in Poland for the Fifth Army Corps * Maintain an additional rotational brigade of thousands of troops in Romania* Sending two more F-35 squadron to the UK https://t.co/NZNTbWxDFY— annmarie hordern (@annmarie) June 29, 2022 Rusia, descurajată să atace NATO a schimbat, la Madrid, radical strategia de până acum, care prevedea că țările baltice ar fi fost abandonate în fața unei agresiuni rusești, urmând ca ele să fie eliberate după 180 de zile. Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor.

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră