sâmbătă 10 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: trupe

55 articole
Internațional

Moscova amenință: trupele europene din Ucraina vor fi „ținte legitime” pentru armata Rusiei

Orice trupe europene desfășurate în Ucraina ar „deveni ținte legitime pentru forțele armate ale Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de agenția TASS. Șeful diplomației ruse a reluat principalele teze ale Moscovei referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova acuză UE pentru deteriorarea relațiilor bilaterale Lavrov a susținut că Uniunea Europeană poartă responsabilitatea pentru degradarea relațiilor cu Rusia și a acuzat lideri europeni că ar fi „conduși de ambiții” în relația cu Kievul. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție El a afirmat că UE ar fi „demontat mecanismele de cooperare” și ar fi promovat „sentimente antirusești” după 2014. De remarcat că, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, eveniment condamnat la nivel european și internațional. „Coaliția voinței” și discuția privind trupe europene în Ucraina Ministrul rus de externe a criticat discuțiile din Europa privind trimiterea unor forțe militare în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții a voinței”. Potrivit lui Lavrov, astfel de trupe ar fi considerate de Rusia drept „ținte legitime”. El a mai afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state, dar ar răspunde la orice agresiune împotriva sa. Lavrov acuză UE că blochează dialogul și pacea în Ucraina Șeful diplomației ruse a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni nu ar fi pregătiți pentru „discuții constructive”, susținând că Europa ar reprezenta „principalul obstacol în calea păcii”. El a afirmat, de asemenea, că armata rusă „deține inițiativa” pe linia frontului. Strategia de securitate a SUA și dialogul cu Rusia Comentând Strategia de Securitate Națională actualizată a Statelor Unite, Lavrov a spus că documentul nu ar exclude dialogul cu Rusia și că Moscova va evalua poziția Washingtonului în funcție de acțiunile concrete ale administrației americane. El a remarcat că Rusia nu mai este desemnată drept amenințare „imediată și directă” la adresa SUA. Declarații privind Orientul Mijlociu: acuzații la adresa europenilor Referindu-se la Orientul Mijlociu, Lavrov a calificat atacurile împotriva unor obiective din Iran drept „act de agresiune” și a acuzat anumiți lideri europeni că „pun gaz pe foc” prin pozițiile lor, alimentând tensiunile regionale. Lavrov a reiterat poziția oficială a Moscovei conform căreia Taiwanul reprezintă „parte integrantă a Chinei”. El a afirmat că Rusia se opune independenței Taiwanului „sub orice formă” și a declarat că Beijingul are dreptul să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Ministrul rus de externe a apreciat că Taiwanul este folosit ca „instrument de descurajare” împotriva Chinei și a criticat ceea ce a numit „accelerarea militarizării Japoniei”, susținând că aceasta ar afecta stabilitatea regională.

Rusia amenință trupele europene desfășurate în Ucraina (sursa: tass.ru)
Israelul nu se va retrage din Fâșia Gaza (sursa: Facebook/Israel Katz)
Internațional

Israelul nu își va retrage complet trupele din Fâșia Gaza, afirmă ministrul Apărării, Israel Katz

Israelul nu își va retrage niciodată în totalitate trupele din Fâșia Gaza, a declarat ministrul apărării Israel Katz, în cadrul unei conferințe organizate joi de ziarul Makor Rishon. Oficialul israelian a subliniat că menținerea unei prezențe militare va rămâne o componentă esențială a strategiei de securitate a statului israelian. Zonă de securitate permanentă în interiorul Fâșiei Gaza Potrivit lui Katz, Israelul intenționează să mențină o zonă de securitate în interiorul Fâșiei Gaza, pentru a preveni amenințările la adresa populației israeliene. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși „În Gaza, Israelul nu se va retrage niciodată complet. Va exista o zonă de securitate în Fâșia Gaza”, a spus ministrul apărării. Poziția Israelului, neschimbată Katz a precizat că această politică va fi menținută chiar și în eventualitatea trecerii la a doua fază a planului de pace propus de președintele american Donald Trump, precum și în cazul dezarmării Hamas. În opinia sa, garanțiile de securitate sunt indispensabile, indiferent de evoluția negocierilor politice. Posibile așezări israeliene în nordul Fâșiei Gaza Ministrul apărării a mai afirmat că în nordul Fâșiei Gaza ar putea fi create așezări israeliene, cu rol de protecție pentru zona de securitate. Acestea ar urma să consolideze controlul asupra perimetrului și să reducă riscurile de atac. Declarații care contrazic elemente din planul de pace al lui Trump Israel Katz, membru al partidului Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a făcut astfel declarații care infirmă din nou elemente din planul de pace american. Documentul propus de Donald Trump prevede retragerea treptată a tuturor trupelor israeliene din Fâșia Gaza, perspectivă pe care actualul ministru al apărării o respinge.

SUA, implicate în menținerea păcii în Ucraina (sursa: X/Emmanuel Macron)
Internațional

Forțe americane ar putea fi prezente în Ucraina după război, spune Macron

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat marți că Statele Unite s-au angajat să participe la o viitoare forță internațională de menținere a păcii în Ucraina. Această structură ar urma să fie desfășurată pe teritoriul ucrainean ca garanție de securitate, după un eventual acord de încetare a focului cu Rusia. Grup de lucru franco-britanic, cu sprijin american și turc „Vom lansa începând de mâine un grup de lucru, condus de Franța și Regatul Unit, în parteneriat strâns cu Turcia, care joacă un rol cheie în chestiunile maritime, și, pentru prima dată, cu implicarea SUA”, a declarat Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni prin videoconferință a „Coaliției de Voință”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Grupul reunește țări susținătoare ale Ucrainei, dispuse să contribuie cu trupe sau alte resurse la formarea unei astfel de forțe internaționale. Macron și Starmer susțin prezența trupelor străine în Ucraina Atât Emmanuel Macron, cât și premierul britanic Keir Starmer continuă să susțină ideea unui contingent internațional de trupe străine în Ucraina, după încheierea războiului cu Rusia. Scopul ar fi consolidarea garanțiilor de securitate și prevenirea reluării conflictului. Moscova avertizează: trimiterea trupelor ar însemna implicare directă în conflict Rusia respinge ferm această inițiativă. Moscova avertizează că țările care ar participa la o asemenea forță de menținere a păcii vor fi considerate parte într-un „conflict armat direct” cu Federația Rusă. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat planurile franco-britanice privind trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean, după încheierea războiului, drept „o iluzie”.

Transcrierea declarațiilor lui Trump despre România Foto: Facebook Viktor Orban
Politică

Transcrierea declarațiilor lui Trump despre România: „Îmi place poporul român. Sunt oameni minunați”

Transcrierea integrală a declarațiilor lui Donald Trump despre România: „Îmi place poporul român. Cred că sunt oameni minunați”, a spus președintele SUA. Aceste afirmații au fost făcute la o conferință de presă comună cu premierul Ungariei, Viktor Orban. Declarațiile despre România încep la minutul 17.14 din filmarea de pe youtube a Casei Albe.  Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Transcrierea în engleză a fost făcută de site-ul rollcall.com.  Transcrierea declarațiilor lui Trump despre România „Întrebare: Domnule președinte? Domnule președinte, o întrebare pentru prim-ministru, vorbind despre Europa, luna trecută ați spus că nu veți retrage trupele americane din Europa, însă câteva săptămâni mai târziu Pentagonul a anunțat că a decis să retragă un număr semnificativ de trupe din România. Ați schimbat părerea sau Pentagonul a ignorat asigurările dumneavoastră? Donald Trump: Nu, ei nu ignoră nimic din ceea ce spun eu. Ceea ce fac ei este că facem schimbări, mutăm... numărul total rămâne același, dar mutăm oamenii. Se întâmplă să-mi placă poporul român. Cred că sunt oameni minunați. Și, Pete, poate vrei să sugerezi ceva chiar acum, te rog. Pete Hegseth: Absolut, nu, nimic nu a fost ne-coordonat cu Casa Albă. Totul face parte din viziunea pe care o avem asupra Europei și vor rămâne trupe în România, dar vor exista unele schimbări în ceea ce privește modul în care le rotim și numărul acestora.  Donald Trump: Iar relația cu România este foarte bună, nu-i așa? Pete Hegseth: Foarte bună, am coordonat toate acestea cu secretarul general Rutte, cu UCOM, cu toți aliații noștri, toată lumea a fost informată în prealabil. Donald Trump: Relația cu România este foarte bună. Relația cu Europa este foarte bună. Nu sunt de acord cu ceea ce face Europa în ceea ce privește imigrația, dar sunt de acord cu ei în multe alte privințe. Tocmai am semnat cel mai mare acord comercial încheiat vreodată cu Europa, în valoare de 950 de miliarde de dolari. Am reușit să facem acest lucru datorită tarifelor vamale”. 

Trump: relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav” Foto: The White House
Eveniment

Trump: Relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav”

Relația cu România este foarte bună, iar românii „sunt un popor grozav”, a spus, azi, președintele Donald Trump, la Casa Albă. În plus, secretarul Apărării, Pete Hegseth a precizat că a făcut schimbările de trupe în România cu acordul Casei Albe și că mișcarea reprezintă  doar „o rotație a trupelor în Europa”. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Afirmațiile au fost făcute la o discuție cu presa în cadrul întâlnirii cu premierul Ungariei, Viktor Orban. Trump: relația cu România este foarte bună, românii „sunt un popor grozav” Iată cum a decurs dialogul președintelui SUA cu presa: Reporter: Ați spus că nu veți retrage trupe din Europa, dar acum Pentagonul a anunțat că va retrage un număr semnificativ de trupe din România – ce s-a întâmplat, v-a ignorat Pentagonul sau v-ați răzgândit? Donald Trump: Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun. Mai facem schimbări, în total e același număr, doar că mai mutăm oameni, mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav. Pete, dacă ai putea tu să spui ceva? Pete Hegseth: Nimic din ce am făcut nu a fost necoordonat cu Casa Albă, totul face parte din perspectiva pe care o avem față de Europa și vor rămâne trupe în România, va fi doar o schimbare în felul în care facem rotația. Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, așa-i? Pete Hegseth: Foarte bună și noi am coordonat asta cu secretarul general Rutte, cu aliații noștri, toată lumea a fost anunțată și totul a fost bine. Donald Trump: Relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună. Nu sunt de acord cu ce face Europa în ce privește imigrația dar sunt de acord cu ei pe multe alte subiecte, tocmai am semnat cel mai bun acord comercial semnat vreodată – 950 miliarde de dolari și am reușit să-l obținem datorită tarifelor și e un acord foarte bun. Înainte eram tratați rău. Trump a întărit spusele lui Hegseth, spunând despre români că sunt „un popor grozav”. „Ceea ce fac este să facă ajustări. Mutăm trupele. Numărul total rămâne același, doar redistribuim trupe. Îmi plac românii, cred că sunt un popor grozav”, a comentat Trump.

Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina neagă că trupele sale ar fi încercuite la Pokrovsk, armata susține că și-a întărit pozițiile

Armata ucraineană a respins miercuri declarațiile Moscovei potrivit cărora trupele ucrainene ar fi fost încercuite de armata rusă în orașul Pokrovsk, considerat în prezent epicentrul luptelor de pe frontul de est. Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk „Apărarea aglomerării urbane Pokrovsk–Mîrnograd continuă. Nu există nicio încercuire a unităților și diviziilor noastre”, a transmis Statul Major General ucrainean pe rețelele de socializare. Citește și: Firea desființează spectacolul organizat de Patriarhul Daniel la sfințirea Catedralei Neamului Pokrovsk, un important centru logistic din regiunea industrială Donețk, este una dintre principalele ținte ale Kremlinului în ofensiva actuală din estul Ucrainei. Kievul anunță rezistență activă Declarația ucraineană vine după ce Ministerul rus al Apărării a afirmat la începutul săptămânii că armata rusă „întărește încercuirea” trupelor ucrainene din zonă. Miercuri, același minister a susținut, pe canalul său de Telegram, că situația forțelor ucrainene „se deteriorează rapid” atât în Pokrovsk, cât și în Kupiansk, un alt punct strategic aflat în nord-estul țării. De partea sa, armata ucraineană a transmis că desfășoară „o rezistență activă” împotriva grupurilor de infanterie ruse care încearcă să își consolideze pozițiile în apropierea orașului. Zelenski: „Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru” Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că câteva sute de soldați ruși au pătruns deja în zona metropolitană Pokrovsk–Mîrnograd, însă a subliniat că trupele ucrainene continuă să lupte cu determinare. Marți, liderul ucrainean și-a vizitat personal trupele din regiune, transmițând un mesaj de solidaritate și curaj: „Serviți într-un sector atât de important. Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru”, le-a spus el soldaților, conform unei înregistrări video difuzate de biroul prezidențial. Rusia deține aproape o cincime din Ucraina Conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) și ale Proiectului Amenințări Critice (CTP), la 31 octombrie 2025, Rusia controla 19,2% din teritoriul ucrainean. Acest procent include 81% din regiunea Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk, două zone-cheie din estul Ucrainei, aflate în centrul ofensivei ruse. Pokrovsk, noul punct fierbinte al frontului de est Bătălia pentru Pokrovsk capătă o importanță strategică majoră, întrucât orașul servește drept nod logistic vital pentru aprovizionarea trupelor ucrainene din est. Atât Rusia, cât și Ucraina, consideră controlul acestui oraș drept esențial pentru evoluția conflictului din regiunea Donbas. În timp ce Moscova revendică progrese rapide, Kievul insistă că nu există nicio încercuire și că liniile de apărare rezistă. Luptele din Pokrovsk confirmă astfel că frontul de est rămâne principalul teatru al confruntării, într-un război care se prelungește și se intensifică pe zi ce trece.

Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Generalul Hodges despre plecarea trupelor SUA: Nu are niciun sens din punct de vedere strategic

Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, a declarat pentru TVR Info că decizia Pentagonului de a retrage trupele americane din România și din alte țări est-europene este una greșită din punct de vedere strategic. Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului Deși plecarea celor 1.200 de militari de la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă un dezastru militar, momentul ales este, în opinia sa, „foarte prost”, având în vedere contextul de securitate din regiunea Mării Negre. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan În interviul acordat jurnalistului Adelin Petrișor, Ben Hodges a subliniat că Rusia desfășoară în prezent un război hibrid în Europa, inclusiv împotriva unor state membre NATO precum România. În acest context, el consideră că diminuarea prezenței americane în estul Europei este o decizie lipsită de sens. „Cred că este un moment foarte prost. Rusia duce un război în Europa, în prezent, în Marea Neagră, vis-a-vis de România, și conduce operațiuni în zona gri împotriva unor țări NATO. De ce am reduce prezența americană în estul Europei într-un astfel de moment? Nu are niciun sens din punct de vedere strategic pentru mine”, a declarat generalul. Hodges a explicat că această retragere ar putea fi influențată de refuzul administrației Trump de a recunoaște Rusia ca inamic și agresor. România, aliat de bază Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa a subliniat că România rămâne un partener strategic solid și că trebuie să continue investițiile în apărare și pregătirea societății civile pentru situații de criză. „România a fost un aliat de bază mulți ani și va trebui să continue să facă ceea ce face acum: să-și întărească apărarea. Nu este doar despre cumpărarea de echipamente noi, ci și despre societate, care trebuie să fie pregătită să facă față dezinformărilor, dar și să fie pregătită cu apă, baterii, lumânări, rații, dacă va fi cazul”, a afirmat Hodges. Generalul a adăugat că, deși din punct de vedere militar situația nu este critică, este esențial ca România și ceilalți aliați NATO să mențină o postură defensivă fermă și o capacitate de reacție rapidă. Critici în SUA privind decizia Pentagonului Retragerea unei brigăzi americane din România a fost contestată și în Statele Unite, unde organizația Veterans on Duty, formată din foști veterani americani, a criticat măsura și a cerut explicații oficiale. Veteranii au apreciat poziția republicanilor care conduc comisiile de apărare din Congres, aceștia solicitând Pentagonului o justificare detaliată pentru reducerea prezenței militare în Europa de Est. Congresul american ar putea bloca retragerea trupelor din Europa Potrivit publicației Kyiv Post, un grup de congresmeni americani intenționează să înainteze un proiect de lege care să blocheze retragerea trupelor americane din Europa. Inițiativa vine în contextul creșterii tensiunilor de securitate din regiune și al preocupărilor privind mesajul transmis aliaților est-europeni. 1.200 de militari americani urmează să părăsească România Decizia Pentagonului vizează retragerea a 1.200 de militari americani dislocați la baza Mihail Kogălniceanu, parte dintr-o reorganizare mai amplă care afectează și alte trei țări din estul Europei. Deși nu implică o diminuare semnificativă a capacităților de apărare ale NATO, momentul ales a generat îngrijorare la nivel diplomatic și militar, în special în rândul partenerilor din flancul estic al Alianței.

Congresul SUA critică retragerea trupelor din România (sursa: Facebook/Roger Wicker)
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de șefii comisiilor de apărare (Congres)

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

Mircea Marian
Opinii

Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării

Știu că fluier în biserică. Știu că nu o să placă nimănui ce scriu. Dar poate, după ce vă trec nervii, recitiți.... De ani întregi, principala politică de apărare a statului român a fost să se milogească de alții, de americani în primul rând, să vină aici și să ne apere. Nu trebuie să-mi înșirați acum ceea ce știu: că așa funcționează alianțele, că mai nici o țară nu vrea să fiu izolată pe plan militar sau alte banalități. Eu spun că asta era singura politică de Apărare. Și se cam termină cu ipocrizia. Nu se poate ca azi să te duci să ceri altora să te apere pe banii lor și, a doua zi, să înjuri multinaționalele, să ceri ANAF-ului și Protecției Consumatorului să le caute nod în papură și să le amenedeze, spre bucuria electoratului pesedist-aurist.  Bașca: ne-am bătut joc de Apărare, de ceea ce trebuia noi să facem.  Șefi peste minister au ajuns politruci care în altă țară nici scara de bloc nu o administrau. Bugetul Apărării ajunsese la sub 1,50% din PIB în înțeleapta guvernare a generalului Ciucă. Eram țara din NATO cu cel mai mare procent din bugetul Apărării alocat plății pensiilor și salariilor.  Dar cel mai mare jaf era - și mă tem că este și acum - la achiziții/înzestrarea cu armament. Fabricile de armament sunt - scriu la prezent, fiindcă nu am văzut ca ministrul USR Miruță să fi mișcat vreun deget - sufocate de clientela PSD, numai incompetenți cu studii jenante și biografii ridicole. DeFapt.ro a scris acum trei săptămâni: „Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă”. Bătaie de joc la trustul care controlează industria de armament. Ce a urmat? Tăcere deplină. Presa plătită cu bani publici s-a uitat în altă parte - aici nu sunt surprins. Dar ministerul Economiei, Guvernul și Cotroceniul - da, să se supere toți - nici n-au clipit. Parcă am fi pe o insulă fericită în Pacific, nu cu Rusia la doi pași. România nu este în stare să producă mărfuri de bază pentru Armată, de la pulberi la niște banale drone. Ucraina produce 13.000 de drone pe zi, din care 82 sunt cu rază lungă de acțiune.  Și acum, la subiect: retragerea trupelor americane. Mulți oameni supărați pe Trump...Trec peste considerente geostrategice, faptul că Statele Unite se concentrează pe problemele cu China comunistă, iar resursele SUA nu sunt nelimitate - au explicat alții deja, mai bine decât mine.  Dar ar fi trebuit să reținem de la bun început ce a spus noul președinte al SUA: a) că el răspunde în fața americanilor/a alegătorilor săi (nu a postacilor nervoși din România) și b) dacă cineva vrea ceva de la SUA, trebuie să și pună ceva pe masă!  Noi ce avem de oferit? Nimic. Am auzit că „se caută ceva”, dar nu se găsește. E penibil. Execuția bugetară e un dezastru, sunt convins că Apărarea va fi victima reducerilor, nu vom cheltui cât am promis.  Deci: să ne bucurăm că mai avem aici 1.000 de militari americani, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu. Fiindcă politrucii care au condus România a) au nesocotit complet amenințarea rusească, b) și-au bătut joc de Apărare și c) au crezut că-i pot aburi la nesfârșit pe alții să ne apere în timp ce ei își recitau fericiți discursurile patriotic-suveraniste.   

SUA explică plecarea trupelor din România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata SUA confirmă înjumătățirea trupelor din România, insistă că nu este o "retragere"

Armata Statelor Unite a anunțat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care părăsesc România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa și nici o reducere a angajamentului față de NATO. SUA explică plecarea trupelor din România „Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura, conform programului, în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat oficial. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Comandamentul american a subliniat că această decizie reprezintă o ajustare temporară a posturii militare, nu o retragere strategică. „Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5”, se arată în comunicat. Reprezentanții armatei au mai adăugat că „ajustarea posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, subliniind că prezența militară americană pe continent rămâne consistentă. Ambasadorul SUA la NATO: „Rămânem angajați față de România” Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru România și aliații din Europa de Est. „Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit”, a declarat oficialul american, reafirmând caracterul solid al parteneriatului strategic dintre SUA și România. Reacția ministrului Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri că efectivele americane din bazele Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Ministrul a explicat că plecarea unității americane se înscrie într-un proces previzibil de redistribuire a resurselor militare ale SUA, fără impact asupra securității regionale. Anunțul SUA, după informațiile publicate de Kyiv Post Anunțul oficial al Armatei SUA și declarațiile ambasadorului Whitaker au venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat, marți noapte, că administrația președintelui american Donald Trump ar fi pregătită să retraga mii de soldați americani din România, notificând deja aliații occidentali în legătură cu această intenție. Atât partea americană, cât și autoritățile române au subliniat însă că nu este vorba despre o retragere, ci despre o ajustare a dislocării trupelor în cadrul NATO, în contextul unei reevaluări strategice globale.  

SUA reduc trupele în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Armata obligatorie: Moșteanu vrea "mai mulți militari" după retragerea americanilor

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri că numărul militarilor americani din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii va rămâne neschimbat, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Moșteanu a declarat și că vrea "mai mulți militari" în România, dar a respins ipoteza revenirii armatei obligatorii. Totuși, un proiect de lege al Ministerului Apărării lasă deschis acest scenariu. SUA reduc trupele în România „Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă În prezent, nu este aici. De aproximativ o lună au plecat la exerciții. Erau între 1.200 și 1.500 de militari”, a precizat ministrul Apărării. Potrivit acestuia, la Kogălniceanu vor rămâne militarii din grupul de luptă aerian și alte trupe specializate. În total, circa 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați în România. Întrebat dacă retragerea unei părți a trupelor americane reprezintă un regres din punct de vedere al securității, ministrul Apărării a declarat: „Aș fi vrut să nu fie așa. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific. Europa a înțeles semnalul transmis de războiul din Ucraina și a început să investească în propriile armate. Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mâini.” Moșteanu a precizat că Ministerul Apărării a fost informat luni despre decizia părții americane, dar a subliniat că România nu își va schimba strategia de apărare. Moșteanu vrea mai mulți militari Ministrul Apărării a reiterat faptul că România își menține angajamentele în cadrul NATO și că alianța nord-atlantică rămâne pilonul principal de securitate: "Alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, NATO, este cea mai mare forță militară din lume, iar articolul 5 ne protejează pe toți. Strategia de apărare nu se schimbă, poate dacă ai 1.000 de militari… noi avem multe zeci de mii de militari în armata română, vreau să avem mai mulți militari în România, dar asta nu va schimba strategia. Cu armata... Armata României este una de profesioniști. Nu se discută despre armata obligatorie.” Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, într-un mesaj, că redimensionarea forțelor americane în România readuce prezența militară la nivelul anterior invaziei ruse în Ucraina. „Securitatea României și a Flancului Estic nu va fi diminuată. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat. Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să funcționeze deplin, iar transferul de echipamente militare va continua”, a precizat șeful statului. MApN: aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că a fost informat oficial despre redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a unui proces mai amplu de reevaluare globală a posturii militare a SUA. Conform comunicatului MApN, elemente ale brigăzii care efectuau rotații în Europa, inclusiv în România, vor înceta aceste misiuni, în timp ce aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați pe teritoriul țării, contribuind la descurajarea amenințărilor regionale și la întărirea securității colective. NATO: „Este o ajustare, nu o retragere” Un oficial NATO a declarat că reducerea prezenței americane în Europa reprezintă o ajustare normală, nu o retragere propriu-zisă: „Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa este mai mare decât a fost înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina.” Oficialul a precizat că NATO și SUA au fost în contact permanent privind postura forțelor aliate și că astfel de modificări „nu sunt neobișnuite”. „Ne asigurăm că NATO își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare. Autoritățile americane au informat alianța în prealabil despre această ajustare”, a adăugat sursa. Washington reevaluează dislocările militare globale Publicația Kyiv Post a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a notificat deja aliații occidentali în legătură cu intenția de a retrage mii de soldați americani din România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Această decizie se înscrie în politica de reechilibrare a resurselor militare și de concentrare strategică asupra regiunii Indo-Pacific, fără a diminua garanțiile de securitate oferite aliaților europeni.

test
Politică

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia, arată un sondaj Avangarde publicat azi. Citește și: România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale Avangarde este controlat de sociologul Marius Pieleanu.  Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 6 - 10 octombrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic de 920 de subiecţi din populaţia adultă (18 ani şi peste), neinstituţionalizată, a României. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%. Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R.Moldova, dacă e atacată Potrivit sondajului, 55% dintre români nu îşi doresc trimiterea de trupe de către România, în situaţia în care Federaţia Rusă ar ataca Republica Moldova, 28% sunt favorabili pentru trimiterea de trupe, iar 17% nu ştiu/nu răspund. „România și Armata României au toate instrumentele necesare pentru a sprijini Republica Moldova, ca să mă rezum numai la Armata României (...)  Statul român are toate instrumentele, repet, militare, politice, legislative, să sprijine Republica Moldova. Am făcut-o și o să continuăm să o facem”, a declarat, sâmbătă, într-un interviu pentru Antena 3, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund, mai arată sondajul. 

China ar trimite trupe în Ucraina (sursa: mfa.gov.cn)
Internațional

China, gata să trimită trupe în Ucraina sub mandat ONU. Reacții împărțite în Europa

China ar trimite trupe în Ucraina. Potrivit unor surse diplomatice europene, citate de WELT AM SONNTAG, guvernul de la Beijing ar accepta să participe doar în cazul în care desfășurarea trupelor s-ar face pe baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU). China ar trimite trupe în Ucraina La Bruxelles, propunerea Chinei stârnește opinii divergente. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Pe de o parte, implicarea unor state din Sudul Global, precum China, ar putea crește acceptarea unei misiuni internaționale în Ucraina. Pe de altă parte, diplomați europeni avertizează că Beijingul ar putea profita de prezența în teren pentru acțiuni de spionaj sau pentru a adopta o poziție clar prorusească în caz de conflict. Deși Italia pledează de luni de zile pentru o astfel de soluție, majoritatea statelor europene nu sunt dispuse să susțină ferm acordarea unui mandat ONU pentru eventualele trupe de pace. Rusia și China, condiții pentru negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot avea loc fără participarea Rusiei și, posibil, a Chinei. Acesta a contrazis poziția președintelui american Donald Trump, care susținuse că Moscova nu ar percepe aceste garanții ca pe o problemă. Președintele Volodimir Zelenski a respins însă implicarea Chinei, afirmând că Ucraina dorește garanții doar din partea statelor dispuse să ofere sprijin real. Legăturile economice și militare dintre Moscova și Beijing China a sprijinit indirect Rusia de la începutul războiului, prin achiziții masive de petrol și prin furnizarea de componente electronice utilizate la fabricarea armelor de precizie. Cele două țări își definesc parteneriatul drept unul „fără limite”. Ce înseamnă garanțiile de securitate pentru Ucraina Pentru statele occidentale, garanțiile de securitate nu se reduc doar la o promisiune de apărare militară, similară articolului 5 din Tratatul NATO. Acestea includ instruirea forțelor ucrainene, livrări de armament, sprijin pentru industria de apărare, schimb de informații, sancțiuni economice, cooperare financiară și un parcurs gradual spre aderarea la Uniunea Europeană. Monitorizarea unui eventual armistițiu În cazul unui armistițiu, oficiali europeni sugerează că, spre deosebire de trecut, supravegherea ar putea fi realizată în mare parte cu drone. Rămâne de stabilit dacă misiunea ar trebui să se limiteze la raportarea încălcărilor, precum în cazul Acordurilor de la Minsk, sau dacă trupele ar trebui să intervină direct în caz de atacuri. Îngrijorări privind retragerea trupelor americane În paralel, la sediul NATO din Bruxelles există neliniște legată de planurile Washingtonului de a reduce prezența militară din Europa. Potrivit informațiilor, SUA ar putea retrage între 40.000 și 70.000 de soldați din cei aproximativ 100.000 staționați pe continent. Aceste trupe ar urma să fie redistribuite pe teritoriul american, pentru misiuni de securitate la granițe sau în marile orașe. În plus, Alianța ia în calcul o revizuire mai rapidă a planificării de apărare, ceea ce ar putea însemna noi responsabilități pentru armatele europene.

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cacealmaua Moscovei: Putin vrea retragerea Ucrainei din regiunile sale, ocupate parțial de rușii

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite. Rusia a cerut Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate vineri la Istanbul, să-și retragă trupele din toate regiunile revendicate de Moscova — Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk — înainte ca o încetare a focului să poată fi discutată. Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite Solicitările rușilor, transmise verbal, nu doar că nu au fost însoțite de documente oficiale, dar depășesc semnificativ termenii proiectului de acord propus în aprilie de Statele Unite, după consultări cu Moscova. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Proiectul american prevedea o abordare mai moderată, punând accent pe o încetare a focului și pe recunoașteri limitate. Potrivit unui oficial ucrainean partea rusă a formulat următoarele cerințe: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk. (Această solicitare nu apărea în proiectul de acord american.) Recunoașterea internațională a celor cinci teritorii — Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie — ca fiind parte a Federației Ruse. SUA propuseseră recunoașterea de jure doar pentru Crimeea. Neutralitatea Ucrainei, fără arme de distrugere în masă și fără prezența trupelor aliate pe teritoriul său. Nici această cerere nu figura în planul american. Renunțarea la orice cerere de despăgubiri pentru daunele provocate de război. În schimb, propunerea SUA prevedea compensații pentru Ucraina. Reacția Ucrainei și presiunile europene Ucraina consideră că poziția exprimată de Rusia la Istanbul demonstrează lipsa unei intenții reale de a ajunge la pace. În acest context, aliații europeni ai Kievului exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a impune noi sancțiuni Moscovei. Proiectul de pace propus de SUA a fost elaborat în aprilie, în urma vizitei la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant al administrației Trump. În paralel, Ucraina și aliații săi europeni au formulat o contrapropunere, care prevedea instituirea prealabilă a unei încetări a focului, pentru a crea cadrul propice negocierilor și amânarea discuțiilor legate de teritorii pentru o etapă ulterioară. Schimbul de prizonieri Întâlnirea de la Istanbul a fost primul contact direct între delegațiile rusă și ucraineană din ultimii trei ani. Singura concluzie concretă a fost un acord privind un schimb de prizonieri. Însă, potrivit unei surse ucrainene, restul condițiilor impuse de ruși au fost „fără niciun viitor”.  

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupe ucrainene luptă încă în provinciile ruse Kursk și Belgorod, anunță Zelenski

Trupele ucrainene încă luptă în Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că forțele armate ucrainene continuă luptele în regiunea rusă Kursk, contrazicând afirmațiile recente ale armatei ruse. Trupele ucrainene încă luptă în Kursk Într-o postare pe rețeaua X, Zelenski a transmis că „unitățile noastre continuă operațiunile defensive active în regiunile (ruse) Kursk și Belgorod”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Totodată, el a precizat că luptele intense continuă și în apropierea orașelor Pokrovsk și Kramatorsk, în estul Ucrainei. Rusia anunțase „eliberarea completă” a regiunii Kursk Sâmbătă, armata rusă a afirmat că regiunea Kursk a fost „complet eliberată”. Potrivit autorităților ruse, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a informat pe președintele Vladimir Putin că toate unitățile ucrainene din Kursk au fost înfrânte și că doar soldați ucraineni izolați mai încearcă să se ascundă în zonă. Statul Major ucrainean respinge afirmațiile Rusiei La rândul său, Statul Major ucrainean a catalogat declarațiile Moscovei drept o „operațiune de propagandă”. Potrivit autorităților de la Kiev, luptele continuă nu doar în unele părți din regiunea Kursk, ci și în regiunea rusă vecină Belgorod.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră