Eveniment
27 de copii din grija statului sunt traficați, anual, în România. Cum au ajuns două fete de 13 și 16 ani pe mâinile traficanților din Vaslui
27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual în România, în medie, conform datelor oficiale. Rapoartele internaționale și activiștii atrag atenția că numărul victimelor din rândul minorilor este mult mai mare.
În ultimele șapte luni, au fost sesizate la poliție, de către direcțiile județene de protecție a copilului, 122 de cazuri de suspiciune de trafic de persoane, adică de 4,5 ori mai multe cazuri decât media ultimilor cinci ani.
27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual, în medie. Identificarea victimelor, tot mai grea
Autoritățile nu se înghesuie să explice numărul mic, dar constant, de copii instituționalizați care ajung în rețelele de trafic: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ne explică doar că sunt copii vulnerabili și că există o cooperare mai strânsă între direcțiile de protecție a copilului și polițiști.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDCA) ne îndeamnă să privim situația prin prisma numărului de cazuri de trafic la numărul total de copii din centre: adică 0,05% în 2020, chiar în scădere față de 2019.
În timp ce ANITP pune numărul mai mic de cazuri pe seama scăderii traficului, pe fondul pandemiei, Interpol atrage atenția că ultimii doi ani nu au dus decât la sporirea dificultății de a identifica victimele.
Citește și: Refugiații ucraineni, „vânați” de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova
Guvernul, prin Mădălina Turza, consiliera premierului, care coordonează activitatea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale Antitrafic, și Ministerul Familiei nu ne-au răspuns la întrebări până la publicarea acestui text.
Iana Matei, care salvează din 1999 copii victime ale traficului și gestionează singurul centru licențiat din România care oferă servicii minorilor victime, atrage atenția că, pentru a opri rețelele de trafic, este urgent să investim în educația copiilor, mai ales a celor vulnerabili, iar autoritățile trebuie să învețe să coopereze cu ONG-urile care au expertiză în domeniu, în loc să continue să pretindă că România are sub control fenomenul.
Copilărie mutilată: fete de 13 și 16 ani, din grija statului, traficate pe 2.500 de lei la Vaslui
În timp ce citiți aceste rânduri, două fete de 13 și 16 ani din Sectorul 4 al Capitalei, aflate în grija statului, se confruntă cu trauma de a fi fost vândute pe 2.500 de lei unor bărbați din Vaslui.
Cea mică, Maria*, care povestește doar despre traumele celei mari, *Ioana, a început să se automutileze pe brațe. Ioana a fost agresată fizic și sexual, iar Maria a fost bătută și a fost pe punctul de a fi violată.
Poliția a început să se miște abia după ce Vișinel Bălan, pe atunci activist pentru drepturile copilului, acum vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a postat despre caz pe Facebook, ne-au declarat surse din cadrul sistemului de protecție a copilului.
De altfel, postarea lui Vișinel Bălan (aici: https://bit.ly/3w2AIrf) , activist care a crescut, la rândul său, în sistemul de stat și care a scos la iveală numeroase abuzuri îndurate de copiii din grija publică, a fost scrisă în 21 februarie.
În 22 februarie, a fost recuperată Ioana, conform răspunsului pe care l-am primit de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui.
Poliția Vaslui explica Protecției Copilului că o copilă fugită vrea să rămână cu agresorul. Polițiștii o întrebaseră asta chiar în prezența bărbatului
Din două documente consultate de PressHUB, Poliția din Vaslui a transmis Direcției pentru Protecția Copilului Sector 4 că Ioana, găsită într-un sat din județul Vaslui, a fost întrebată în prezența posibilului traficant dacă vrea să se întoarcă cu poliția în centru.
Fata le-ar fi spus polițiștilor că „nu a fost victima vreunei infracțiuni și nu dorește să fie reintegrată în sistemul de asistență socială, motivând că de fiecare dată va urmări să fugă din orice centru unde va fi condusă de către organele abilitate”.
În cele din urmă, copila a fost recuperată de poliție după un scandal între angajați ai DGASPC Sector 4 și Inspectoratul de Poliție Vaslui, conform relatărilor oferite de sursele noastre.
Într-un răspuns la o solicitare a noastră, Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Vaslui ne-a transmis că fata a fost depistată în 22 februarie într-un oraș din Vaslui și a fost predată DGASPC Sector 4.
Am revenit cu întrebări către IPJ Vaslui privind modul în care a fost găsită Ioana, am cerut date și despre recuperarea Mariei, dar și informații despre potențialii agresori. Nu am primit răspunsul IPJ Vaslui până la publicarea acestui text.
Vândute pe 2.500 de lei. Copila de 16 ani a rămas însărcinată
Maria, de 13 ani, și Ioana, de 16 ani, au fugit dintr-un centru din Sectorul 4 al Capitalei în luna ianuarie. Prima oară, la Ploiești, la un bărbat pe care Ioana îl cunoscuse cu câteva ore înainte pe Facebook. De acolo, bărbatul le-a plătit celor două fete un taxi până într-un sat din Vaslui. 1.200 de lei, ne-au povestit surse din sistemul de protecție a copilului. Ele au ajuns împreună în acel sat, iar acolo o perioadă au stat în case diferite.
Direcția le-a anunțat dispariția la Poliție, care însă nu a făcut nimic câteva săptămâni, acuză sursele noastre. Părintele uneia dintre copile a găsit, pe conturile sociale ale fetei, imagini cu mașina unui bărbat și cu casa unde s-ar fi aflat fata, pe care le-a trimis la DGASPC, care le-a trimis la Poliție. L-am contactat pe părintele fetei, care însă nu a răspuns nici la apelurile, nici la mesajele reporterului.
„Aveam nume, aveam contul de Facebook al celui unde ar putea fi, într-un final, au găsit-o pe cea mică după vreo lună, deși au primit datele din prima săptămână”, ne-au declarat sursele.
Citește și: Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă – ucise, foamete și revolte
După ce Maria a ajuns la București, nu a vorbit despre experiența ei, ci doar despre a Ioanei, despre care le-a povestit lucrătorilor sociali că „făcea sex cu ăia”. Aceste surse ne-au mai povestit că polițiștii din Capitală au refuzat să ducă fetița la Institutul de Medicină Legală pentru o examinare, în condițiile în care Direcția nu mai poate cere acest lucru.
„Ea nu ne-a spus că a fost abuzată, povestea doar despre cealaltă, că a făcut sex toată noaptea și că țipa”, apoi Maria a fost mutată în altă casă, ne-au spus sursele. Odată întoarsă la București, copila a început să se automutileze.
Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați.
Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină.
„Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele.
Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit.
În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată.
Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați.
Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină.
„Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele.
Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit.
În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată.
Citește și: Reportaj devastator în Sunday Times: „Cadavrele mutilate ale copiilor printre ororile lăsate de ruși în urma lor”
Crimele care schilodesc sufletul
Cele două fete au fugit la Vaslui de două ori. A treia oară, fetele ar putea ajunge în Germania sau în Marea Britanie. Chiar ele le-au povestit lucrătorilor sociali că acolo plănuiseră să plece cu bărbatul găsit de Ioana pe Facebook.
De ce se întorc victimele la agresor?
Ioana și Maria au copilării triste, cu părinți pe care nu s-au putut baza. Au probleme de atașament, au crescut în medii cu abuz fizic. Normalitatea lor a fost ce au trăit cu bărbații din Vaslui, au explicat sursele.
„Ele așa sunt obișnuite, asta este una dintre luptele noastre cu copiii instituționalizați, ele au o normalitate mult diferită de a noastră”, au adăugat acestea.
Ioana a crescut într-un mediu violent și are mari probleme emoționale, spun sursele noastre. Din ce le-a povestit lucrătorilor sociali, Ioana a fost părăsită de mamă când avea doi ani, din cauza violenței tatălui, și a fost crescută mai mult de rudele acestuia.
Maria a fost părăsită de mama ei, într-o noapte de Revelion, acasă la o mătușă. Nu s-a mai întors niciodată. Mătușa a murit în urmă cu un an, iar fetița a ajuns în sistemul de protecție. La un moment dat, mama a căutat-o, dar ea și-a refăcut deja viața în Italia, iar loc pentru Maria nu mai este.
„Ele au fost private atât de mult de afecțiune, de afecțiune maternă, încât, atunci când cineva le acordă atenție – nici nu trebuie să le ofere prea multă – mediul instituțional nu este un mediu care are foarte multe de oferit, sunt puțini oameni empatici și dedicați care își fac treaba cum trebuie, v-o spun eu, un om al sistemului.
Când toată viața ai fost deprivat emoțional, nimeni nu s-a uitat la tine și primești atenție de la un bărbat, în special în perioada adolescenței … ”, au continuat cu explicațiile sursele noastre.
Dincolo de faptul că fetele încă nu s-au maturizat, au un istoric de viață dificil, la care se adaugă „instituții care nu-și fac treaba și, în plus, nu avem servicii reale pentru acești copii. Ei (traficanții, n.r.) știu exact unde să creeze atașamente: Maria avea poze într-o casă extrem de luxoasă. Ea nu a văzut așa ceva în viața ei.
Dacă i-a dat și mâncare, i-a cumpărat haine și un parfum și i-a dat și un pic de atenție, ea este impresionată. Ei (traficanții) asta urmăresc: întâi să le impresioneze, să creeze un atașament, apoi să le manipuleze și să le exploateze”, rezumă sursele noastre rețeta prin care copiii din sistem ajung în mâinile traficanților.
„Acestea sunt crime. Schilodesc oameni. Schilodesc suflete. Nu poți să închizi ochii la așa ceva”, continuă sursele.
Protecția Copilului Sector 4 confirmă doar că a sesizat DIICOT. Nu dă date despre caz, spunând că se încalcă GDPR-ul
Am cerut informații despre acest caz, în baza Legii 544/2001, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. DGASPC a refuzat să ofere informații despre caz, spunând că oferirea acestora ar încălca GDPR-ul.
DGASPC ne-a transmis doar că a sesizat DIICOT cu privire la un posibil caz de trafic de persoane și că le oferă copiilor instituționalizați informații despre trafic, dar și consiliere psihologică: „În cazul în care reprezentanții instituției noastre identifică un copil aflat într-o situație de risc, se iau toate măsurile legale care se impun, în colaborare cu instituțiile statului”.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) ne-a transmis că speră că „demersurile începute de organele de cercetare penală vor fi finalizate cu celeritate”. ANPDCA ne-a mai transmis și că a fost informată despre caz de către DGASPC Sector 4 și că „cercetările organelor de poliție se află în desfășurare”.
DIICOT a deschis dosar penal pentru trafic de minori
DIICOT ne-a comunicat, la o primă solicitare privind cazul, că a deschis un dosar penal având ca obiect comiterea infracțiunii de trafic de minori, iar „urmărirea penală (etapa in rem) nefiind finalizată până la acest moment” (21 martie a.c., n.r.). Din informațiile reporterului, la DIICOT a fost audiată doar Ioana.
Am revenit cu o solicitare la DIICOT în 30 martie a.c., întrebând dacă a fost audiată și Maria, dacă s-a început urmărirea penală față de vreo persoană și, dacă da, câte persoane sunt vizate în dosar.
Maria a fost audiată în 14 aprilie, ne-a transmis DIICOT, care a reiterat că etapa in rem nu a fost finalizată până la acest moment, iar martori încă nu au fost audiați în acest caz.
„Cum să nu fie copiii tentați să facă lucruri? ”
Deprivați de afecțiune, copiii instituționalizați se confruntă și cu o lipsă a banilor, care îi împinge, de multe ori, spre prostituție sau furt, ne explică sursele din sistem.
Copiii instituționalizați primesc doar 28 de lei pe lună bani de buzunar. Prea puțini ca să-și permită să mănânce o merdenea și să bea un suc mai mult de două ori pe lună sau să iasă o dată la un fast-food, să mănânce un burger cu cartofi prăjiți, așa cum fac copiii din familiile tipice.
„Cum să nu fie tentați să facă lucruri? Le sunt asigurate trei mese pe zi, dar și noi avem acasă mâncare și poate poftim la ceva. Și ei sunt la fel ca noi”.
Sursele noastre ne relatează cazuri în care fete cu măsură de protecție au ajuns să se prostitueze pentru lucruri.
Un alt băiat cu măsură de protecție fură din magazine. Și-a justificat gestul prin faptul că și-a făcut o prietenă și nu are bani să o scoată la un suc.
„Dacă vrem să aruncăm piatra, o putem arunca. Dar, dacă ne punem în locul lor, când pleacă cu o pungă de un leu când se mută de colo-colo, acelea fiind toate amintirile tale, când nu-i pasă nimănui în mod real de tine, când nu ai un loc căruia să-i spui «acasă», n-ai mamă, n-ai tată, mă întreb: ce-ți mai rămâne?”.
În 13 aprilie, Guvernul Ciucă a anunțat că suma lunară primită de copiii instituționalizați pentru nevoi personale va crește de la 28 de lei la 150 de lei, prin programul „Sprijin pentru România”. Nu există încă un termen clar când va intra în vigoare măsura.
*Maria și *Ioana nu sunt numele reale ale celor două copile. Am decis să protejăm și identitatea surselor din cadrul sistemului de protecție a copilului, care și-ar putea pierde locul de muncă pentru că ne-au relatat despre acest caz.
Cifre neverosimile pentru copiii traficați din centre: o medie de 27 pe an
27 de copii cu măsură de protecție sunt traficați, în medie, în fiecare an, arată datele furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), la solicitarea reporterului.
Datele par neverosimile, în contextul în care ANITP-ului i se reproșează, în rapoarte internaționale, că sunt discrepanțe în raportări, din cauză că agenția nu include constant în statistici și victimele identificate peste granițe și care, ulterior, sunt repatriate în țară.
Pe de altă parte, ANITP spune că nu le sunt aduse în atenție cazurile victimelor repatriate, se menționează în raportul GRETA (Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane al Consiliului Europei) din iunie 2021.
Conform datelor ANITP, în România au fost traficați, în 2016, 26 de copii din sistem, din cele 756 de victime identificate, în 2017 – 27 de copii instituționalizați, din cele 662 de victime, în 2018 – 27 de copii instituționalizați din 497 de victime, în 2019 – 43 de copii cu măsură de protecție (dintre care zece cetățeni străini) din 698 de victime, în 2020 – 22 de copii instituționalizați, din 596 de victime. Raportul de evaluare, aici.
În cel mai recent raport al ANITP, publicat în 2021 și care prezintă situația traficului din 2020, se menționează că aproape jumătate din victimele identificate în 2020 sunt minori: 255 de copii din 596 de victime, dar și că, pe fondul pandemiei, a scăzut traficul de ființe umane. Interpol este de altă părere: într-o informare din iunie 2020, a atras atenția că „pandemia de coronavirus a împins victimele traficului de ființe umane și mai departe de a fi identificate și ajutate”. Datele Interpol, aici.
Mai mult, Organizația Națiunilor Unite precizează că numărul real al victimelor traficului de ființe umane dintr-o țară este cu cel puțin 50 la sută mai mare față de numărul raportat oficial, iar șansele ca o victimă minoră să fie identificate sunt semnificativ mai mici decât în cazul unui adult.
Totodată, Comisia Europeană anunța, în 2020, că România ocupa primul loc în topul statelor UE ca sursă a victimelor traficului de persoane.
Citește continuarea textului pe presshub.ro.
Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.
