duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: trafic

55 articole
Eveniment

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor. Poliția Română vrea să cumpere două elicoptere și autospeciale în valoare de 60 milioane de euro pentru a reduce numărul de victime ale accidentelor rutiere. În România își pierd anual viața în accidente rutiere în jur de 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav. La nivelul Uniunii Europene mor anual în accidente rutiere în jur 42 de persoane la milionul de locuitori, în timp ce în România numărul de decese este dublu. Statisticile sumbre plasează România în topul țărilor cu risc rutier crescut. Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, urmează să adopte un proiect de hotărâre care permite Poliției Române să facă achiziții în valoare de aproximativ 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, pentru a reduce numărului de victime din accidente rutiere. Sub acest pretext, Poliția Română se va dotă cu două elicoptere: unul cu cu autonomie de 120 de minute, celălalt - de 240 de minute. Plus 200 de autospeciale 4x4, un hub satelitar și terminale VSAT. Banii vor fi alocați din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Elicopterele vor monitoriza și gestiona traficul Uniunea Europeană și-a propus reducerea mortalității rutiere cu 50% până în 2030. Ministrul de Interne Lucian Bode susține că un prim demers în acest sens impune "achiziția unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puțin 120 minute". Elicopterul ar contribui în mod direct la întărirea capacității Poliției Române de monitorizare și gestionare a traficului rutier prin implementarea unui concept de acțiune integrată între efectivele de poliție dispuse la sol și o unitate aeriană de elicoptere. Ulterior, va fi achiziționat elicopterul cu autonomie de 240 de minute, care va fi dotat cu sisteme de supraveghere video și va fi utilizat în scop preventiv și de monitorizare a traficului rutier. Acest tip de elicopter va fi folosit și de alte structuri ale Poliției Române, cum ar fi structura de operațiuni speciale și structuri operative. Problemă de sănătate publică Ministrul de Interne, liberalul Lucian Bode, propune în Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern ca decesul/rănirea gravă în accidente rutiere să fie considerată o problemă de sănătate publică. La fel ca probleme cardio-vasculare, cancer și atacuri cerebrale. Ministrul Lucian Bode îi atrage atenția premierului Nicolae Ciucă că „siguranța rutieră este o problemă gravă în România”, în ciuda unor îmbunătățiri recente. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar „Anual, în România îşi pierd viaţa anual peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul țărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morți la milionul de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morți în accidente de circulație la un milion de locuitori)”, se menționează în Nota de Fundamentare. Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de circa 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (cca. 19%) și neacordarea priorității de trecere (circa 17%).

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor (sursa: gov.ro)
Raj, traficantul de minore, fapte abominabile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Raj, traficantul de minore, fapte abominabile

Raj, traficantul de minore, fapte abominabile. Condamnat la 11 ani de închisoare şi la cinci ani în care nu va avea dreptul să comunice nici cu victimele, dar nici cu mama, fraţii sau cu vărul său. Raj, traficantul de minore, fapte abominabile Pedeapsa dictată ieri de judecătorii Tribunalului Iaşi i-a fost dată unui ieşean de 42 de ani, judecat pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane şi trafic de minori, fapte pe care le-ar fi realizat în anii 2011-2016. Anchetatorii l-au cercetat pentru traficarea a 30 de femei, dintre care şase minore. Citește și: Tupeu. Deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, ne cere să ștergem informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Doar trei dintre victime au fost audiate în final. Şi, culmea, doar una a cerut daune morale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România (sursa: stiri.tvr.ro)
Internațional

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România

Traficantul Viktor Bout, ramificații în România. Ea este o vedetă a baschetului profesionist american, acuzată că avea ulei de hașiș în bagaj. El este un celebru traficant de arme rus, cunoscut sub numele de „Negustorul Morții”, care ispășește o pedeapsă de 25 de ani închisoare în SUA, pentru că a plănuit să vândă arme unor oameni care intenționau să ucidă americani. Un târg extrem de complicat Iar Kremlinul pare interesat să le lege sorțile, într-o potențială înțelegere cu administrația Biden care le-ar aduce amândurora libertatea, scrie The New York Times. Disparitatea mare dintre cazurile lui Brittney Griner și Viktor Bout evidențiază dificultatea extremă cu care s-ar confrunta președintele american Joe Biden dacă ar căuta un schimb de prizonieri pentru a obține eliberarea baschetbalistei din WNBA, aflată în detenție la Moscova. Administrația Biden, reticentă în a crea situații ce ar putea duce la arestarea sau răpirea americanilor din străinătate, s-ar afla sub presiune ca să justifice eliberarea unui lord al crimei organizate precum Vikotr Bout. Griner, "deținută pe nedrept" În același timp, Biden este sub presiune pentru a o elibera pe Griner, care a fost arestată pe un aeroport din zona Moscovei în februarie și pe care Departamentul de Stat a clasificat-o ca fiind „deținută pe nedrept”. Acest lucru reflectă îngrijorarea că Kremlinul își testează pârghia în confruntarea tensionată dintre Statele Unite și Rusia asupra Ucrainei. Săptămâna trecută, zeci de grupuri americane reprezentând oameni de culoare, femei și LGBTQ, au trimis o scrisoare în care îl îndeamnă pe Joe Biden să „încheie o înțelegere pentru a o aduce pe Brittney acasă, în America, imediat și în siguranță”. Procesul lui Brittney Griner a început săptămâna trecută și a fost amânat până joi. Schimb de prizonieri? Viktor Bout, în vârstă de 55 de ani, un fost ofițer militar sovietic care a făcut avere în traficul global de arme înainte de-a fi prins într-o operațiune federală, ar putea fi prețul afacerii. Oficialii ruși îl vor de ani de zile pe Bout, iar în ultimele săptămâni instituțiile de presă ruse au legat direct cazul lui de cel al lui Griner. Unii, inclusiv serviciul de știri de stat Tass, au susținut chiar că discuțiile cu Washingtonul pentru un posibil schimb sunt deja în curs, lucru pe care oficialii americani nu îl confirmă. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Avocatul newyorkez al lui Bout, Steve Zissou, a declarat într-un interviu că oficialii ruși fac presiuni pentru a-l elibera pe acesta, care a fost condamnat în 2011 pentru că s-a oferit să vândă arme, inclusiv rachete antiaeriene, agenților federali sub acoperire, deghizați în membri ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC). Zissou a spus că s-a întâlnit cu Anatoly I. Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, în iunie la Washington și că oficialul rus i-a spus că eliberarea lui Bout este o prioritate „uriașă” pentru guvernul rus. Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo. În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti, potrivit Știrile TVR.

Trotinetele sunt un coșmar în trafic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Trotinetele sunt un coșmar în trafic

Trotinetele sunt un coșmar în trafic. Pe străzi au loc aproape zilnic accidente în care sunt implicate acest tip de vehicule. Trotinetele sunt un coșmar în trafic Tineri şi copii sunt văzuţi pe trotinete gonind pe şoselele aglomerate, cu slalom printre maşini. Şoferii şi poliţiştii sunt exasperaţi, deoarece tinerii cu trotinetă apar de nicăieri şi taie calea autovehiculelor. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 Mai grav: mulţi dintre cei de pe trotinete nu au habar de noţiuni elementare de Cod rutier. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rupi Gabor, alături de Azota Popescu, cea care îi este alături tânărului de când avea 14 ani. Foto: Flavia Drăgan
Investigații

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. Acum aproape șapte ani, Rupi Gabor (31 de ani) s-a întors în România. Avea două variante: să-și deschidă o cafenea cu tipic spaniol, țara în care și-a găsit liniștea, sau să lupte ca alți copii care au crescut în sistemul de protecție să nu treacă prin ce a trecut el: „Să dorm sub cerul liber, să fiu traficat de toți cretinii, să nu fiu ajutat, să mi se închidă uși. Să ajut și să militez pentru toți cei care vin în urma mea”. Citește și: 27 de copii din grija statului sunt traficați, anual, în România. Cum au ajuns două fete de 13 și 16 ani pe mâinile traficanților din Vaslui Sunt la sediul ONG-ului „Zâmbește pentru Viitor”, în Brașov. La birou, Bianca, asistentă socială, lucrează la dosarele copiilor pe care îi ajută asociația. Imediat ce mă așez pe canapea, Rupi, președintele organizației, începe să-mi povestească, cronologic, despre cei aproape șapte ani de existență ai organizației, în care a ajutat peste 800 de copii din sistemul de protecție. Când avea doar 18 ani, proaspăt ieșit din sistemul de protecție, Rupi a fost închis timp de o lună în subsolul unei case, drogat și obligat să întrețină relații sexuale cu clienții unei rețele de trafic de ființe umane. Din cei șapte traficanți ai rețelei brașovene, în urma sentinței definitive a instanței, în 2015, au făcut închisoare doar trei. Cea mai mare pedeapsă a fost de doar șapte ani de închisoare. Alți doi traficanți au primit câte cinci ani. Ceilalți patru au fost achitați în apel. În prezent, toți inculpații din dosar sunt liberi. Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. „Dacă lupți pentru ei, pentru drepturile lor, știi ce ți se zice? «Ai rămas cu traume din casa de copii»” Rupi îmi vorbește cu lux de amănunte despre fiecare proiect, fiecare copil ajutat, merge la bibliorafturi ca să confirme vreo informație. Și zâmbește. E motto-ul asociației sale: „Noi toți putem face ceva pentru a schimba o viață, pentru a aduce un zâmbet pe chipurile celor care n-au găsit un motiv să o facă până acum”. În primul an de activitate, a luat 13 copii proaspăt ieșiți din sistemul de protecție și i-a învățat cum să aibă grijă de ei. În asistența socială, acest lucru se numește „crearea de deprinderi de viață independentă”. Din cauză că mulți copii, atunci când li se ridică măsura de protecție, la 18 ani, nu știu ce vor face cu viața lor, sfârșesc pe stradă, se prostituează sau fură. Unii chiar i-au mărturisit lui Rupi că vor să stea în închisoare, pentru că acolo se simt „ca la casa de copii”. De cinci ani, organizează „Călătoria talentelor”, un fel de „Românii au talent”, doar că toată lumea câștigă un premiu, în cuvintele lui Rupi. „Este proiectul meu de suflet, va trăi cât voi trăi și eu”, continuă el. Peste o sută de copii din centre vin la Brașov câteva zile își arată talentul în fața celorlalți copii, primesc premii, participă la ateliere de creație și sunt încurajați să lupte pentru visul lor. „De acolo nu am mai văzut libertatea” Când avea 18 ani și a ieșit din sistemul de protecție, Rupi Gabor n-avea unde să doarmă. N-avea nici bani, nici telefon. A dormit o perioadă pe străzi, apoi la adăpostul de noapte din Brașov. Și-a găsit un prim loc de muncă cu ajutorul Azotei Popescu, președinta organizației Catharsis, care îi ajuta pe Rupi și pe prietenii lui de când aceștia aveau 14 ani. S-a angajat la un restaurant, de unde primea 600 de lei pe lună. „Nu mă descurcam cu banii și atunci am zis să îmi mai găsesc încă un loc de muncă. M-am angajat la o discotecă, era un job de noapte. Trebuia să mă duc să fac curățenie acolo. Nu vă zic că de acolo nu am mai văzut libertatea”, își începe Rupi „episodul cel mai trist din viața lui”, după cum spune Azota Popescu. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

Traficul rutier, restricţionat masiv în weekend (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Eveniment

Traficul rutier, restricţionat masiv în weekend

Traficul rutier, restricţionat masiv în weekend. În mai multe zone din Capitală, în acest weekend, cu ocazia desfăşurării unor evenimente, traficul va fi restricționat, a anunţat Brigada Rutieră. Traficul rutier, restricţionat masiv în weekend Sâmbătă, în intervalul orar 14,00 - 16,00, va fi organizat un marş pe motociclete pe următorul traseu: Şos. Bucureşti-Ploieşti - Piaţa Presei Libere (pe deasupra pasajului) - Arcul de Triumf - Bd. Constantin Prezan - Piaţa Charles de Gaulle - Calea Dorobanţilor - Ştefan cel Mare - Piaţa Obor - Şos. Colentina - Şos. Fundeni - punct final Aleea Tibiscum. Deplasarea participanţilor pe traseul menţionat se va face pe banda I de circulaţie. "Prima evadare", până la Snagov Duminică este maratonul de ciclism cross country "Prima Evadare", după următorul program: - între orele 8,00 - 10,00, adunarea participanţilor în parcarea din faţa Clubului de Echitaţie Felix Ţopescu - Academia de Poliţie; - între orele 10,00 - 21,00, maratonul de ciclism cross country, pe următorul traseu: Aleea Privighetorilor - Str. Vadul Moldovei - Pădurea Băneasa - Aleea Padina - Pădurea Tunari - prin spatele Aeroportului Otopeni - Moara Vlăsiei - Pădurea Vlădiceasca - Baloteşti - Snagov - Complex Astoria. Pentru buna desfăşurarea a evenimentului, traficul rutier va fi restricţionat între orele 10,00 - 10,10, pe Aleea Privighetorilor, între orele 10,00 - 10,30, pe Str. Vadul Moldovei şi pe Aleea Padina şi între orele 10,00 - 11,00, pe Aleea Teişani. "Femei pe Mătăsari" Va fi şi evenimentul cultural "Femei pe Mătăsari", constând în concerte, prezentări de modă şi spectacole de teatru, expoziţii şi ateliere de lucru. Până duminică, ora 23,00, este restricţionat traficul rutier pe Str. Mătăsari, segmentul cuprins între Str. Matei Voievod şi Bd. Pache Protopopescu, precum şi pe străzile ce acced către Str. Mătăsari, în acest tronson. Calea Victoriei, închisă în week end până în octombrie Traficul rutier va fi restricţionat şi în zona Calea Victoriei, Şoseaua Kiseleff, unde se are loc acţiunea "Străzi Deschise - Bucureşti, Promenadă Urbană". De altfel, acest eveniment are loc în toate zilele de sâmbătă şi duminică, până la 16 octombrie. Zona de desfăşurare este: - Şos. Kiseleff, segmentul cuprins între Str. Arh. Ion Mincu şi Str. Monetăriei, fără afectarea traficului rutier în intersecţie, în zilele de 29 mai, 18-19 iunie, 2-3 iulie, 16-17 iulie, 30-31 iulie, 6-7 august, 13-14 august, 3-4 septembrie, 1-2 octombrie, 08-09 octombrie, în perioada sâmbătă, orele 9,00 - duminică, orele 22,00. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri - Calea Victoriei, segmentul cuprins între Piaţa Victoriei până la intersecţia cu Splaiul Independenţei, fără afectarea intersecţiei, cu excepţia zilelor de 4-5 iunie, 9-10 iulie, 20-21 august, 27-28 august, 24-25 septembrie, 8-9 octombrie, în perioada sâmbătă, ora 9,00 - duminică, ora 22,00. Pe aceste tronsoane se vor desfăşura activităţi dedicate publicului larg - miniconcerte stradale, spectacole de teatru şi dans, ateliere pentru copii, statui vivante, studiouri foto, precum şi activităţi comerciale. Organizatorul va asigura o bandă de circulaţie pe Şos. Kiseleff, pe segmentul de drum cuprins între Str. Arh. Ion Mincu şi Str. Monetăriei, pentru accesul autovehiculelor de intervenţie. Treceri și rute alternative Pe durata restricţiilor instituite se va permite traversarea pe Calea Victoriei, Str. Sevastopol, Str. Gheorghe Manu, Bd. Dacia, Str. George Enescu, Str. Ştirbei Vodă, Str. Ion Câmpineanu şi Bd. Regina Elisabeta. De asemenea, va fi permis accesul riveranilor către domiciliu, precum şi către unităţile economice din zonă, conform indicatoarelor montate temporar pe durata restricţiilor, pe anumite străzi. Poliţiştii recomandă rute alternative precum: - Şos. Kiseleff - Arcul de Triumf - Bd. Constantin Prezan - Piaţa Charles de Gaulle - Bd. Aviatorilor - Piaţa Victoriei - Bd. Lascăr Catargiu - Piaţa Romană - Bd. Magheru - Bd. Nicolae Bălcescu - Piaţa Universităţii - Bd. I.C. Brătianu - Piaţa Unirii - Splaiul Independenţei; - Şos. Kiseleff - Arcul de Triumf - Str. Alexandru Constantinescu - Bd. Ion Mihalache - Str. Buzeşti - Str. Berzei. Fântânile inundă zona Piața Unirii cu trafic pietonal Restricţii rutiere vor fi aplicate, în weekend, şi în zona Piaţa Unirii unde, în perioada 14 mai - 2 octombrie, în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, va avea loc evenimentul cultural "Simfonia Apei", la fântânile arteziene. În perioada menţionată, între orele 19,30 - 23,00, se va restricţiona traficul rutier, gradual, în funcţie de numărul de persoane, pe Bd. Unirii, segmentul cuprins între Bd. Dimitrie Cantemir şi Splaiul Independenţei (zona fântâni). Poliţiştii recomandă rutele ocolitoare: - Spl. Independenţei - Piaţa Unirii - Bd. Corneliu Coposu; - Bd. Regina Maria - Piaţa Unirii - Spl. Unirii; - Bd. Dimitrie Cantemir - Pasaj Unirii - Piaţa Universităţii. "Color Run" blochează bulevardul Unirii Brigada Rutieră anunţă restricţii de trafic şi cu ocazia cursei "The Color Run 2022", care se va desfăşura, sâmbătă, pe următorul traseu: parcarea Bibliotecii Naţionale - Bd. Mircea Vodă - Bd. Unirii - Piaţa Alba Iulia (fără afectarea traficului rutier din rond) şi retur pe Bd. Unirii până în dreptul podului Şerban Vodă (fără afectarea traficului rutier din intersecţia Bd. I.C. Brătianu - Bd. Unirii) - Bd. Unirii - Bd. Mircea Vodă - parcarea Bibliotecii Naţionale. Traficul rutier va fi restricţionat între orele 12,00 - 18,00, pe traseul menţionat mai sus şi pe arterele care acced în acesta, iar între orele 10,00 - 21,00, pe Bd. Mircea Vodă, segmentul cuprins între Pod Mărăşeşti şi Bd. Unirii. Rutele ocolitoare recomandate sunt: - Calea 13 Septembrie - Bd. Tudor Vladimirescu - Piaţa George Coşbuc - Bd. Regina Maria - Splaiul Unirii; - Bd. Basarabia - Calea Călăraşilor - Bd. Corneliu Coposu - Spl. Independenţei; - Calea 13 Septembrie - Bd. Libertăţii - Bd. Naţiunile Unite - Spl. Independenţei - Bd. Corneliu Coposu.

27 de copii din grija statului sunt traficati anual. Sursa: unsplash.com
Eveniment

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual în România, în medie, conform datelor oficiale. Rapoartele internaționale și activiștii atrag atenția că numărul victimelor din rândul minorilor este mult mai mare. În ultimele șapte luni, au fost sesizate la poliție, de către direcțiile județene de protecție a copilului, 122 de cazuri de suspiciune de trafic de persoane, adică de 4,5 ori mai multe cazuri decât media ultimilor cinci ani. 27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual, în medie. Identificarea victimelor, tot mai grea Autoritățile nu se înghesuie să explice numărul mic, dar constant, de copii instituționalizați care ajung în rețelele de trafic: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ne explică doar că sunt copii vulnerabili și că există o cooperare mai strânsă între direcțiile de protecție a copilului și polițiști. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDCA) ne îndeamnă să privim situația prin prisma numărului de cazuri de trafic la numărul total de copii din centre: adică 0,05% în 2020, chiar în scădere față de 2019. În timp ce ANITP pune numărul mai mic de cazuri pe seama scăderii traficului, pe fondul pandemiei, Interpol atrage atenția că ultimii doi ani nu au dus decât la sporirea dificultății de a identifica victimele. Citește și: Refugiații ucraineni, „vânați” de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova Guvernul, prin Mădălina Turza, consiliera premierului, care coordonează activitatea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale Antitrafic, și Ministerul Familiei nu ne-au răspuns la întrebări până la publicarea acestui text. Iana Matei, care salvează din 1999 copii victime ale traficului și gestionează singurul centru licențiat din România care oferă servicii minorilor victime, atrage atenția că, pentru a opri rețelele de trafic, este urgent să investim în educația copiilor, mai ales a celor vulnerabili, iar autoritățile trebuie să învețe să coopereze cu ONG-urile care au expertiză în domeniu, în loc să continue să pretindă că România are sub control fenomenul. Copilărie mutilată: fete de 13 și 16 ani, din grija statului, traficate pe 2.500 de lei la Vaslui În timp ce citiți aceste rânduri, două fete de 13 și 16 ani din Sectorul 4 al Capitalei, aflate în grija statului, se confruntă cu trauma de a fi fost vândute pe 2.500 de lei unor bărbați din Vaslui. Cea mică, Maria*, care povestește doar despre traumele celei mari, *Ioana, a început să se automutileze pe brațe. Ioana a fost agresată fizic și sexual, iar Maria a fost bătută și a fost pe punctul de a fi violată. Poliția a început să se miște abia după ce Vișinel Bălan, pe atunci activist pentru drepturile copilului, acum vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a postat despre caz pe Facebook, ne-au declarat surse din cadrul sistemului de protecție a copilului. De altfel, postarea lui Vișinel Bălan (aici: https://bit.ly/3w2AIrf) , activist care a crescut, la rândul său, în sistemul de stat și care a scos la iveală numeroase abuzuri îndurate de copiii din grija publică, a fost scrisă în 21 februarie. În 22 februarie, a fost recuperată Ioana, conform răspunsului pe care l-am primit de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui. Poliția Vaslui explica Protecției Copilului că o copilă fugită vrea să rămână cu agresorul. Polițiștii o întrebaseră asta chiar în prezența bărbatului Din două documente consultate de PressHUB, Poliția din Vaslui a transmis Direcției pentru Protecția Copilului Sector 4 că Ioana, găsită într-un sat din județul Vaslui, a fost întrebată în prezența posibilului traficant dacă vrea să se întoarcă cu poliția în centru. Fata le-ar fi spus polițiștilor că „nu a fost victima vreunei infracțiuni și nu dorește să fie reintegrată în sistemul de asistență socială, motivând că de fiecare dată va urmări să fugă din orice centru unde va fi condusă de către organele abilitate”. În cele din urmă, copila a fost recuperată de poliție după un scandal între angajați ai DGASPC Sector 4 și Inspectoratul de Poliție Vaslui, conform relatărilor oferite de sursele noastre. Într-un răspuns la o solicitare a noastră, Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Vaslui ne-a transmis că fata a fost depistată în 22 februarie într-un oraș din Vaslui și a fost predată DGASPC Sector 4. Am revenit cu întrebări către IPJ Vaslui privind modul în care a fost găsită Ioana, am cerut date și despre recuperarea Mariei, dar și informații despre potențialii agresori. Nu am primit răspunsul IPJ Vaslui până la publicarea acestui text. Vândute pe 2.500 de lei. Copila de 16 ani a rămas însărcinată Maria, de 13 ani, și Ioana, de 16 ani, au fugit dintr-un centru din Sectorul 4 al Capitalei în luna ianuarie. Prima oară, la Ploiești, la un bărbat pe care Ioana îl cunoscuse cu câteva ore înainte pe Facebook. De acolo, bărbatul le-a plătit celor două fete un taxi până într-un sat din Vaslui. 1.200 de lei, ne-au povestit surse din sistemul de protecție a copilului. Ele au ajuns împreună în acel sat, iar acolo o perioadă au stat în case diferite. Direcția le-a anunțat dispariția la Poliție, care însă nu a făcut nimic câteva săptămâni, acuză sursele noastre. Părintele uneia dintre copile a găsit, pe conturile sociale ale fetei, imagini cu mașina unui bărbat și cu casa unde s-ar fi aflat fata, pe care le-a trimis la DGASPC, care le-a trimis la Poliție. L-am contactat pe părintele fetei, care însă nu a răspuns nici la apelurile, nici la mesajele reporterului. „Aveam nume, aveam contul de Facebook al celui unde ar putea fi, într-un final, au găsit-o pe cea mică după vreo lună, deși au primit datele din prima săptămână”, ne-au declarat sursele. Citește și: Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă – ucise, foamete și revolte După ce Maria a ajuns la București, nu a vorbit despre experiența ei, ci doar despre a Ioanei, despre care le-a povestit lucrătorilor sociali că „făcea sex cu ăia”. Aceste surse ne-au mai povestit că polițiștii din Capitală au refuzat să ducă fetița la Institutul de Medicină Legală pentru o examinare, în condițiile în care Direcția nu mai poate cere acest lucru. „Ea nu ne-a spus că a fost abuzată, povestea doar despre cealaltă, că a făcut sex toată noaptea și că țipa”, apoi Maria a fost mutată în altă casă, ne-au spus sursele. Odată întoarsă la București, copila a început să se automutileze. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Citește și: Reportaj devastator în Sunday Times: „Cadavrele mutilate ale copiilor printre ororile lăsate de ruși în urma lor” Crimele care schilodesc sufletul Cele două fete au fugit la Vaslui de două ori. A treia oară, fetele ar putea ajunge în Germania sau în Marea Britanie. Chiar ele le-au povestit lucrătorilor sociali că acolo plănuiseră să plece cu bărbatul găsit de Ioana pe Facebook. De ce se întorc victimele la agresor? Ioana și Maria au copilării triste, cu părinți pe care nu s-au putut baza. Au probleme de atașament, au crescut în medii cu abuz fizic. Normalitatea lor a fost ce au trăit cu bărbații din Vaslui, au explicat sursele. „Ele așa sunt obișnuite, asta este una dintre luptele noastre cu copiii instituționalizați, ele au o normalitate mult diferită de a noastră”, au adăugat acestea. Ioana a crescut într-un mediu violent și are mari probleme emoționale, spun sursele noastre. Din ce le-a povestit lucrătorilor sociali, Ioana a fost părăsită de mamă când avea doi ani, din cauza violenței tatălui, și a fost crescută mai mult de rudele acestuia. Maria a fost părăsită de mama ei, într-o noapte de Revelion, acasă la o mătușă. Nu s-a mai întors niciodată. Mătușa a murit în urmă cu un an, iar fetița a ajuns în sistemul de protecție. La un moment dat, mama a căutat-o, dar ea și-a refăcut deja viața în Italia, iar loc pentru Maria nu mai este. „Ele au fost private atât de mult de afecțiune, de afecțiune maternă, încât, atunci când cineva le acordă atenție – nici nu trebuie să le ofere prea multă – mediul instituțional nu este un mediu care are foarte multe de oferit, sunt puțini oameni empatici și dedicați care își fac treaba cum trebuie, v-o spun eu, un om al sistemului. Când toată viața ai fost deprivat emoțional, nimeni nu s-a uitat la tine și primești atenție de la un bărbat, în special în perioada adolescenței … ”, au continuat cu explicațiile sursele noastre. Dincolo de faptul că fetele încă nu s-au maturizat, au un istoric de viață dificil, la care se adaugă „instituții care nu-și fac treaba și, în plus, nu avem servicii reale pentru acești copii. Ei (traficanții, n.r.) știu exact unde să creeze atașamente: Maria avea poze într-o casă extrem de luxoasă. Ea nu a văzut așa ceva în viața ei. Dacă i-a dat și mâncare, i-a cumpărat haine și un parfum și i-a dat și un pic de atenție, ea este impresionată. Ei (traficanții) asta urmăresc: întâi să le impresioneze, să creeze un atașament, apoi să le manipuleze și să le exploateze”, rezumă sursele noastre rețeta prin care copiii din sistem ajung în mâinile traficanților. „Acestea sunt crime. Schilodesc oameni. Schilodesc suflete. Nu poți să închizi ochii la așa ceva”, continuă sursele. Protecția Copilului Sector 4 confirmă doar că a sesizat DIICOT. Nu dă date despre caz, spunând că se încalcă GDPR-ul Am cerut informații despre acest caz, în baza Legii 544/2001, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. DGASPC a refuzat să ofere informații despre caz, spunând că oferirea acestora ar încălca GDPR-ul. DGASPC ne-a transmis doar că a sesizat DIICOT cu privire la un posibil caz de trafic de persoane și că le oferă copiilor instituționalizați informații despre trafic, dar și consiliere psihologică: „În cazul în care reprezentanții instituției noastre identifică un copil aflat într-o situație de risc, se iau toate măsurile legale care se impun, în colaborare cu instituțiile statului”. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) ne-a transmis că speră că „demersurile începute de organele de cercetare penală vor fi finalizate cu celeritate”. ANPDCA ne-a mai transmis și că a fost informată despre caz de către DGASPC Sector 4 și că „cercetările organelor de poliție se află în desfășurare”. DIICOT a deschis dosar penal pentru trafic de minori DIICOT ne-a comunicat, la o primă solicitare privind cazul, că a deschis un dosar penal având ca obiect comiterea infracțiunii de trafic de minori, iar „urmărirea penală (etapa in rem) nefiind finalizată până la acest moment” (21 martie a.c., n.r.). Din informațiile reporterului, la DIICOT a fost audiată doar Ioana. Am revenit cu o solicitare la DIICOT în 30 martie a.c., întrebând dacă a fost audiată și Maria, dacă s-a început urmărirea penală față de vreo persoană și, dacă da, câte persoane sunt vizate în dosar. Maria a fost audiată în 14 aprilie, ne-a transmis DIICOT, care a reiterat că etapa in rem nu a fost finalizată până la acest moment, iar martori încă nu au fost audiați în acest caz. „Cum să nu fie copiii tentați să facă lucruri? ” Deprivați de afecțiune, copiii instituționalizați se confruntă și cu o lipsă a banilor, care îi împinge, de multe ori, spre prostituție sau furt, ne explică sursele din sistem. Copiii instituționalizați primesc doar 28 de lei pe lună bani de buzunar. Prea puțini ca să-și permită să mănânce o merdenea și să bea un suc mai mult de două ori pe lună sau să iasă o dată la un fast-food, să mănânce un burger cu cartofi prăjiți, așa cum fac copiii din familiile tipice. „Cum să nu fie tentați să facă lucruri? Le sunt asigurate trei mese pe zi, dar și noi avem acasă mâncare și poate poftim la ceva. Și ei sunt la fel ca noi”. Sursele noastre ne relatează cazuri în care fete cu măsură de protecție au ajuns să se prostitueze pentru lucruri. Un alt băiat cu măsură de protecție fură din magazine. Și-a justificat gestul prin faptul că și-a făcut o prietenă și nu are bani să o scoată la un suc. „Dacă vrem să aruncăm piatra, o putem arunca. Dar, dacă ne punem în locul lor, când pleacă cu o pungă de un leu când se mută de colo-colo, acelea fiind toate amintirile tale, când nu-i pasă nimănui în mod real de tine, când nu ai un loc căruia să-i spui «acasă», n-ai mamă, n-ai tată, mă întreb: ce-ți mai rămâne?”. În 13 aprilie, Guvernul Ciucă a anunțat că suma lunară primită de copiii instituționalizați pentru nevoi personale va crește de la 28 de lei la 150 de lei, prin programul „Sprijin pentru România”. Nu există încă un termen clar când va intra în vigoare măsura. *Maria și *Ioana nu sunt numele reale ale celor două copile. Am decis să protejăm și identitatea surselor din cadrul sistemului de protecție a copilului, care și-ar putea pierde locul de muncă pentru că ne-au relatat despre acest caz. Cifre neverosimile pentru copiii traficați din centre: o medie de 27 pe an 27 de copii cu măsură de protecție sunt traficați, în medie, în fiecare an, arată datele furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), la solicitarea reporterului. Datele par neverosimile, în contextul în care ANITP-ului i se reproșează, în rapoarte internaționale, că sunt discrepanțe în raportări, din cauză că agenția nu include constant în statistici și victimele identificate peste granițe și care, ulterior, sunt repatriate în țară. Pe de altă parte, ANITP spune că nu le sunt aduse în atenție cazurile victimelor repatriate, se menționează în raportul GRETA (Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane al Consiliului Europei) din iunie 2021. Conform datelor ANITP, în România au fost traficați, în 2016, 26 de copii din sistem, din cele 756 de victime identificate, în 2017 – 27 de copii instituționalizați, din cele 662 de victime, în 2018 – 27 de copii instituționalizați din 497 de victime, în 2019 – 43 de copii cu măsură de protecție (dintre care zece cetățeni străini) din 698 de victime, în 2020 – 22 de copii instituționalizați, din 596 de victime. Raportul de evaluare, aici. În cel mai recent raport al ANITP, publicat în 2021 și care prezintă situația traficului din 2020, se menționează că aproape jumătate din victimele identificate în 2020 sunt minori: 255 de copii din 596 de victime, dar și că, pe fondul pandemiei, a scăzut traficul de ființe umane. Interpol este de altă părere: într-o informare din iunie 2020, a atras atenția că „pandemia de coronavirus a împins victimele traficului de ființe umane și mai departe de a fi identificate și ajutate”. Datele Interpol, aici. Mai mult, Organizația Națiunilor Unite precizează că numărul real al victimelor traficului de ființe umane dintr-o țară este cu cel puțin 50 la sută mai mare față de numărul raportat oficial, iar șansele ca o victimă minoră să fie identificate sunt semnificativ mai mici decât în cazul unui adult. Totodată, Comisia Europeană anunța, în 2020, că România ocupa primul loc în topul statelor UE ca sursă a victimelor traficului de persoane. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU (sursa: Congo Hold-up)
Investigații

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU. În august 2017, Grupul de experți angajat de Consiliul de Securitate al ONU să analizeze situația din Republica Democratică Congo a trimis raportul final. Capitolul al III-lea din acest raport viza resursele naturale ale țării. Subcapitolul B, aurul. De la paragraful 106 la paragraful 109 al acestui raport, experții au vorbit despre "tipare de traficat aur" din RD Congo. Doamna Chibalonza, cu 150 kg de aur în valize la Dubai Paragraful 108 îi este dedicat unei congoleze pe nume Elysée Kanini Chibalonza. Potrivit raportului, "în octombrie 2016, agenții vamali din Dubai i-au descoperit acesteia în bagaje 150 de kilograme de aur nedeclarat. Doamna Chibalonza venea din Lubumbashi (...). Grupul de experți a descoperit că Chibalonza a zburat regulat între Lubumbashi și Dubai între ianuarie 2015 și ianuarie 2017, cel puțin o dată pe lună. Grupul de experți ai ONU a făcut o vizită în Lubumbashi ca să verifice dacă Chibalonza avea legături cu vreuna din companiile autorizate să exporte aur. De la autoritățile miniere, Grupul a aflat că, în 2016, Romineral Congo SARL a fost singura companie care a exportat oficial aur din Lubumbashi în Dubai, în trei rânduri. În mai 2017, într-o conversație telefonică, administratorul Romineral a negat orice legătură cu Chibalonza". La începutul paragrafului 109, experții concluzionează că "doamna Chibalonza este o traficantă, dar este neclar de unde provine aurul pe care l-a transportat din Lubumbashi". Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU Pe 21 martie 2016, Romineral Congo SARL a depus documente pentru a iniția o colaborare cu banca BGFI. Din documentele pe care compania a trebuit să le depună la bancă reiese că Romineral Congo SARL fusese înființată pe 5 octombrie 2015 de către doi asociați. Deținătorul a 10% din companie era Fadi Abu Khadrah, un iordanian. Restul de 90% din părțile sociale erau în proprietatea lui Ciorbă Ionel Nicușor, un român născut la Negrești Oaș în 1968. Document depus de Ciorbă la BGFIBank Potrivit documentelor din arhiva BGFI, Romineral Congo SARL estima că urma să transfere aproximativ un milion de dolari anual prin BGFI. Suma ar fi provenit din exportul de aur. Pe 25 martie 2016, Modeste Yuma, director de agenție BGFI, și-a dat acordul ca Romineral Congo SARL să lucreze cu banca. Ciorbă, rezident într-un depozit, nu administra Romineral Printre documentele depuse la bancă de românul Ciorbă, omul cu 90% din părțile sociale ale unei companii de exploatare artizanală a aurului din Republica Democratică Congo, se numără și câteva acte care atestă rezidența sa și a asociatului său. Potrivit acestor documente, emise de autoritățile din Lubumbashi pe 22 martie 2016, Ciorbă și asociatul său iordanian locuiau la aceeași adresă: bulevardul Maniema, numărul 40. Unde spunea Ciorbă că locuiește în Lubumbashi La adresa respectivă, însă, nu se găsesc clădiri rezidențiale, ci doar depozite și sedii de companii. Nu e clar nici de ce mai avea nevoie Ciorbă să demonstreze că are rezidență în RD Congo pe 22 martie 2016, câtă vreme, încă de pe 1 martie, îi cedase atât gestionarea companiei, cât și a tuturor operațiunilor bancare, asociatului său, Fadi Mahmoud Shaban Abu Khadrah. Ciorbă avea 90% din firmă, dar i-a cedat-o, practic, asociatului minoritar Procura specială emisă de Romineral Congo SARL a fost autentificată de notarul Kasongo Kilepa Kakondo din Lubumbashi, după cum arată actele din arhiva BGFI. Firma asociaților italieni, acuzată de evaziune fiscală Cine este Ionel Nicușor Ciorbă, omul de afaceri implicat în afaceri cu aur în Republica Democratică Congo? Potrivit Registrului Comerțului din România, Ciorbă a fost implicat în mai multe firme și a deținut inclusiv o PFA (Persoană Fizică Autorizată) pentru a face afaceri. PFA a fost radiată în 2019, după mai mulți ani de inactivitate. Companiile în care Ciorbă a deținut părți sociale, integral sau în asociere, au sfârșit identic: prin faliment. Și nu neapărat din motive comerciale. În Saci Internațional SRL, Ciorbă a fost asociat cu niște cetățeni italieni. Care au fost făcuți celebri de chiar șeful Fiscului, Neculae Plăiașu, în anii 2000, inclusiv printr-o conferință de presă ținută la Guvern. Potrivit lui Plăiașu, Saci Internațional SRL era pe atunci unul "dintre agenții economici care pun în aplicare metode și tehnici de evaziune fiscală". Metoda favorită a firmei: "s-au verificat documentele contabile ale firmei și s-a sesizat o cotă foarte mare a cheltuielilor cu serviciile executate de terți". ANAF, însă, a constatat că acele servicii aparent executate de terți erau fictive. "Prin aceste mecanisme ingenioase, societatea a reușit, pe de o parte, diminuarea obligațiilor de plată către bugetul de stat cu 33,4 miliarde lei (3,34 milioane lei noi – n.r.),iar pe de altă parte și scoaterea din gestiunea societății, aparent legal, a sumei totale de 25,32 miliarde lei (2,53 milioane lei noi – n.r.) destinată satisfacerii nevoilor personale ale celor implicați". Firme falimentate cu vinovăție În cazul Fin Construct, societate radiată în 2012 după o insolvență de câțiva ani, lichidatorul judiciar a „formulat acţiune de răspundere materială împotriva administratorului debitoarei, Ciorbă Ionel-Nicușor”, arată Buletinul Procedurilor de Insolvență în 2009. Acţiunea de răspundere materială împotriva administratorului societății debitoare aflate în insolvență se formulează atunci când lichidatorul judiciar constată că firma a ajuns în insolvență din vina administratorului. A bătut un șef de post venit la un accident rutier În alte situații, Ciorbă s-a remarcat prin acte de violență brută. În 2002, de exemplu, cel care 13 ani mai târziu avea să deschidă o firmă în Congo a lovit repetat un polițist. Conform unui articol de presă, "Viorel Sarca, administrator al SC Construct SA Negrești-Oaș, a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea și a derapat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers. În momentul în care plutonierul adjutant-șef Ioan Cionca, șeful Postului de poliție din localitate (Vama, județul Satu Mare – n.r.), a sosit la fața locului, Sarca a izbucnit într-o tiradă de înjurături la adresa acestuia, iar când polițistul a scos procesul-verbal de constatare, a sărit să-l lovească cu pumnii și picioarele. În timp ce patronul îl snopea în bătaie pe șeful de post, lângă cei doi a oprit o altă mașină, din care a coborât Ionel Ciorbă din Negrești-Oaș, administrator al SC SACI International SRL Brașov. Prieten bun cu Sarca, Ciorbă a sărit imediat în ajutorul acestuia, pentru a-l pune la respect pe subofițer. Cei doi au fost reținuti ieri de IJP Satu Mare, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești-Oaș a emis pe numele lor mandate de arestare preventiva pentru 5 zile sub acuzația de ultraj". Ciorbă, falit: "nu realizează venituri, nu are bunuri" În ultimii ani, Ciorbă domiciliază, oficial, în Râșnov. În calitate de locuitor al acestui oraș din Brașov, amenzile pe care le primește trebuie plătite la primăria localității. O amendă de 500 de lei luată în ianuarie 2017, de exemplu, pentru nerespectarea Codului Rutier, nu a fost plătită niciodată iar primăria nu a putut să-l execute. Motivul, după cum arată o hotărâre judecătorească prin care amenda a fost transformată în 17 ore de muncă în folosul comunității: "din referatul întocmit de Primăria Râșnov rezultă că petentul nu a achitat amenzile aplicate și nu a putut fi executat silit, deoarece nu realizează venituri și nu are bunuri care pot fi urmărite și executate silit". Această decizie judecătorească arată două lucruri: la începutul lui 2017, Ciorbă se afla în România; Ciorbă are o situație materială precară, în ciuda faptului că patronează o companie de exploatare a aurului în Republica Democratică Congo. "Ne-a spus că pleacă în Africa să caute aur" Un agent de la Poliția Locală Râșnov, responsabil de cazurile de muncă în folosul comunității, a spus pentru defapt.ro că Ionel Ciorbă nu s-a prezentat pentru a executa cele 17 ore de muncă în folosul comunității. "Nu îmi spune nimic numele. Nu am avut nici un Ciorbă Ionel la muncă în folosul comunității. Până în momentul de față, nu am avut nici o persoană cu acest nume", a spus agentul. Defapt.ro a verificat și domiciliul oficial al lui Ionel-Nicușor Ciorbă din Râșnov, strada Brândușelor. Aici locuiește familia Zinca. Cențiu Zinca a spus că nu mai știe nimic Ionel Ciorbă de aproximativ patru-cinci ani. Atunci când au vorbit ultima dată, Ionel Ciorbă a spus familiei care l-a luat în spațiu că pleacă în Africa să caute aur. (a contribuit Petru Zoltan) _______________________________________ Articol documentat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și partenerii din proiectul „Congo Hold-up”, bazat pe 3,5 milioane de documente confidențiale ale băncii BGFI, obținute de către Mediapart și ONG-ul Platforma pentru Protecția Avertizorilor de Integritate din Africa (PPLAAF) și împărțite cu 19 instituții media și cinci ONG-uri de către rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) ________________________________________ Realizarea acestei investigații a fost sprijinită cu fonduri de tip grant de către Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni (sursa: interpol.int)
Internațional

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni. Interpolul a anunţat vineri că a desfăşurat o echipă de sprijin operaţional în Republica Moldova, la cererea acestei ţări care se confruntă cu un aflux de refugiaţi de la ofensiva rusă în Ucraina, relatează AFP. Desfăşurată în capitala Chişinău şi în diverse tabere de refugiaţi, această misiune formată din experţi vizează "să ofere un sprijin pe teren forţelor de ordine şi agenţiilor umanitare care gestionează afluxul mare de refugiaţi din Ucraina", precizează organizaţia internaţională de cooperare poliţienească într-un comunicat. Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni Echipa trimisă "la solicitarea Biroului Central Naţional (BCN) al Moldovei" trebuie în special "să ajute la evaluarea situaţiei pe teren, identificând nevoile de a oferi instruire, analiză şi suport operaţional pertinente", potrivit aceleiaşi surse. Interpolul indică faptul că a primit deja "informaţii despre traficanţii de fiinţe umane şi cei care aşteaptă la diferite puncte de trecere a frontierei pentru a exploata persoane vulnerabile care sosesc din Ucraina". Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate "Copiii şi minorii neînsoţiţi sunt deosebit de vulnerabili" la acest trafic, avertizează organizaţia. "Infractorii profită de orice ocazie pentru a-şi creşte profiturile ilicite şi nu toţi cei care au ajuns la graniţa cu Ucraina în această lună au intenţii bune", avertizează secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, potrivit comunicatului care nu a furnizat detalii cu privire la dimensiunea şi componenţa misiunii desfăşurate de Interpol în Republica Moldova.

Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi

Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi. Guvernul aprobă, în şedinţa de joi, printr-o ordonanţă, modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, stabilind noi sancţiuni pentru mai multe abateri de la legislaţia rutieră, precum şi definirea şi sancţionarea comportamentului agresiv la volan. Noi sancțiuni rutiere, creșteri de amenzi Astfel, potrivit notei de fundamentare, proiectul cuprinde mai multe dispoziţii, între care: * se defineşte comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni (580 lei - 725 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, iar în cazul în care s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale se stabileşte amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (870 lei - 1.160 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile; Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a circula nejustificat cu un autovehicul pe banda de urgenţă a autostrăzii (de la 580 lei - 725 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, sancţiunea contravenţională complementară privind punctele de penalizare (3 puncte de penalizare) se înlocuieşte cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile; * se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, de a circula sau de a traversa de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile, de a circula în sens contrar direcţiei de mers pe calea unidirecţională; * se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile pentru nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii abaterea de la regulile privind depăşirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei -1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate (de la 580 lei - 725 lei la 870 lei - 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile; * se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a nerespecta regulile privind acordarea de prioritate, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei - 1.160 lei la 1.305 lei - 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile; * se reglementează un nou prag de viteză, respectiv depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, pentru care se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile; * în cazul în care prin încălcarea regulilor de circulaţie privind circulaţia pe sens opus, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice ori conducerea pe autostradă s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce să majorează cu 30 de zile; * se reglementează interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină. În şedinţa de guvern va fi aprobat, printr-un proiect de lege, contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 2021 şi la Luxemburg la 15 noiembrie 2021, destinat realizării proiectului Spitalul Regional de Urgenţă Cluj. Contractul de finanţare semnat cu BEI este în valoare de 305 milioane euro. Se modifică și Codul Fiscal Executivul va aproba şi un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Conform notei de fundamentare, proiectul de act normativ prevede preluarea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/2235, de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată şi a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce priveşte acţiunile de apărare din cadrul Uniunii, prin introducerea scutirii de TVA pentru următoarele operaţiuni: * importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale altor state membre în scopul utilizării de către forţele armate respective sau de către personalul civil care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune; * livrarea de bunuri netransportate în afara României şi/sau prestarea de servicii efectuate în România, destinate fie utilizării de către forţele armate ale altor state membre sau de către personalul civil care le însoţeşte, fie aprovizionării popotelor sau cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune; * livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii către alt stat membru decât România, destinate forţelor armate ale oricărui alt stat membru decât statul membru de destinaţie, în scopul utilizării de către forţele armate respective sau de către personalul civil care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau a cantinelor acestora, atunci când forţele armate respective participă la o acţiune de apărare desfăşurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate şi apărare comune. Câți străini vor putea munci în România Guvernul va stabili, printr-o hotărâre, contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul 2022, propunerea cuprinsă în proiectul de act normativ stabilind un număr de 100.000 de lucrători. Printr-o altă hotărâre, Executivul va decide cu privire la plafonul maxim al cheltuielilor privind locuinţa de serviciu şi al cheltuielilor de cazare şi deplasare a prefecţilor şi a subprefecţilor, aferente anului 2022. Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii "Autostrada Buzău - Focşani", judeţele Buzău şi Vrancea, lucrare de infrastructură rutieră care ar urma să fie finanţată din fonduri externe nerambursabile, prin PNRR, şi de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, arată Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră