duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tanase stamule

5 articole
Politică

PNL nu va fi de acord cu măsura impozitării progresive

PNL nu va fi niciodată de acord cu măsura „antieconomică” a impozitării progresive, a anunțat, azi, pe Facebook, Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE. „Iluzia că statul știe ce să facă mai bine cu taxele tale este doar un banc prost socialist”, a scris el. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu! Declarația sa vine după ce mai mulți lideri PSD au sugerat că intenționează la cota unică de impozitare. „Sunt adeptul impozitării progresive, ea este peste tot în lume. În Europa mai este într-un stat care este ca şi mărime cât Bucureştiul şi în Federaţia Rusă şi mi se pare în Bulgaria pe anumite segmente”, a spus Ciolacu, acum două zile. Statul „care este ca și mărime cât Bucureștiul” este probabil Estonia, aflată timp de zece ani pe locul I al Indicelui Competitivității Fiscale, alcătuit de OECD. PNL nu va fi de acord cu măsura impozitării progresive Reacția lui Stamule este neobișnuit de fermă, chiar și în contextul campaniei electorale. „Nu înțeleg insistența socialiștilor de a crește taxarea muncii prin introducerea impozitării progresive. Partidul Național Liberal nu va fi niciodată de acord cu această măsură antieconomică. Există sute de argumente pentru a combate această utopie. Voi enumera mai jos trei pe care le consider extrem de importante: 1. România nu a atins încă o masă critică de prosperitate care să poate fi redistribuită prin impozitare. Avem maxim 20% din populație care au început să dețină puțin capital, sub forma de case, terenuri, afaceri, etc. Dacă le creștem brusc taxele vom frâna masiv creșterea clasei de mijloc. 2. România nu are infrastructura fizică și nici umană pentru a fi competitivă la nivel internațional. Putem fi insă competitivi prin muncă. Cota unică stimulează oamenii să muncească mai mult, știind că nu vor fi penalizați pentru aceasta. 3. Lăsând mai mulți bani în mâna oamenilor, ei decid cel mai bine pe ce să îi cheltuiască. Iluzia că statul știe ce să facă mai bine cu taxele tale este doar un banc prost socialist. Statul providențial este o poveste tristă de stânga. Românii trebuie să decidă singuri ce să facă cu banii lor și nu să îi dea statului pe cheltuieli inutile. Oricum ar fi, Partidul Național Liberal se va opune total sărăcirii clasei de mijloc. Atâta timp cât vom fi la guvernare, impozitarea progresivă nu va fi introdusă”, a scris Stamule, pe Facebook.

PNL nu va fi de acord cu măsura impozitării progresive, spune Tănase Stamule
Critici dure către „pachetul Ciolacu” dinspre decanul FABIZ, Tănase Stamule Foto: Facebook
Economie

Critici dure către „pachetul Ciolacu”

Tănase Stamule (PNL), decanul Facultății de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ), a formulat o serie de critici dure către „pachetul Ciolacu”, prin care fiscalitatea va fi majorată substanțial: „Pachetul Ciolacu riscă să devină o piatră de moară pentru ţara noastră”, a scris el, în Ziarul Financiar. Citește și: George Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. AUR, de acord cu unele din măsuri Articolul său se intitulează „Impozitul de 1% pe cifra de afaceri din pachetul Ciolacu este o măsură antieconomică”. Critici dure către „pachetul Ciolacu” Potrivit lui Stamule, Ciolacu, „consiliat de neocomuniştii din jurul său”, riscă stabilitatea locului de muncă pentru circa un milion de români. El s-a referit la impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii, arătând că „nicio ţară din Uniunea Europeană nu are un impozit similar şi nici nu are de gând să introducă”. El arată însă, la finalul articolului publicat în Ziarul Financiar că „deşi pachetul Ciolacu este necesar pentru a rezolva criza bugetară provocată de gaura lui Câciu, este nevoie de foarte mare atenţie politică pentru a nu afecta masiv iremediabil mediul de afaceri”. Stamule face distincția între „firmele ce au ca piaţă România şi unde valoarea adăugată rămâne în ţară (...) au ca obiectiv principal profitul în România şi e firesc să fie urmărite cu atenţie pentru a ne asigura că plătesc taxe” și cele care „care produc în România pentru pieţe externe”. Economistul liberal a arătat că această a doua categorie de firme, care exportă, vor fi afectate de impozitul pe profit și există riscul să-și mute producția. Un milion de locuri de muncă ar putea fi periclitate „Ele nu îşi vând produsele în România şi valoarea adăugata pe care o realizează la noi e foarte mică. Implicit, aceste firme au marje de profit intre 0 si 3%, obiectivul lor nefiind de a face profit ci de a optimiza costurile de producţie pentru produsul final. Aceste companii vor fi direct afectate de impozitul pe cifra de afaceri, multe urmând să treacă pe pierdere. În acest fel şi atractivitatea României ca destinaţie de investiţii va scădea masiv, iar multe firme vor decide să plece in ţări vecine cu taxe mai mici. Companiile care produc in special pentru alte pieţe angajează peste 1 milion de români. Desigur că putem spune că nu ne interesează viitorul acestor oameni iar ura faţă de corporaţii e mai importantă politic decât stabilitatea locului lor de muncă”, a scris Tănase Stamule. Citește și: Anghel (PwC România): „Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate. Ritmul de creștere va încetini” „Din păcate, din cauza sfaturilor proaste primite de premier din partea consilierilor neocomunişti, România riscă să intre într-o aventură economică ce nu ştim cum se va sfârşi”, a mai afirmat el.

Senatul a șters finanțarea cercetătorilor care publică în reviste Q1 și Q2 Foto: Facebook ministrul Cercetarii, Bogdan Gruia
Eveniment

Senatul a șters finanțarea cercetătorilor

Decanul facultății de business, FABIZ, din cadrul ASE, Tănase Stamule, explică, pe Facebook, după ce universitățile românești au ieșit din Top 1000, ce se putea face și ce nu s-a făcut: miniștrii cercetării n-au făcut programe pentru reviste de cercetare Q1 și Q2, iar Senatul a șters din legea educației un articol privind finanțarea cercetătorilor care scriu in Q1 si Q2, de către universități, în afara grilei de salarizare. Revistele Q1 la care se referă Stamule, cunoscute și sub numele de reviste din "prima cuartilă", sunt cele mai bine clasate reviste de cercetare dintr-o anumită categorie sau domeniu. Acestea reprezintă primele 25% din reviste în funcție de factorul de impact al citării. Factorul de impact al citărilor este o măsură a frecvenței cu care articolele dintr-o anumită revistă sunt citate de alți cercetători. Aceste ratinguri sunt actualizate anual și, de obicei, se desfășoară pe un ciclu de trei sau patru ani (adică se evaluează revistele pe baza performanțelor lor din ultimii trei sau patru ani). Acest lucru înseamnă că revistele cu o vechime mai mică de patru ani nu sunt, de obicei, încă neevaluate, chiar dacă sunt de foarte bună calitate. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Rectorul FABIZ scrie că „în România nu prea există reviste in Q1 si Q2 ceea ce ne vulnerabilizează mult pe piața internațională a cercetării”. Senatul a șters finanțarea cercetătorilor care publică în reviste Q1 și Q2 „Am cerut ultimilor miniștri ai cercetării să facă un program special pentru revistele autohtone pe model lituanian dar aparatul din minister nu a înțeles nevoia. Nu poți crește reviste pentru a le duce in Q1 sau Q2 fără bugete consistente. Fiindcă Lituania a avut un program național de câteva zeci de milioane de Euro, împreuna cu editura Taylor Francis de a-și crește vreo 20 de reviste în Q1 și Q2, ne plimbăm cu toții pe la ei ca să vedem minunea și să publicăm acolo. In legea educației ministrul introdusese un articol prin care universitățile puteau premia cercetătorii ce scriu in Q1 si Q2 în afara grilei de salarizare. Acest articol a fost eliminat de colegii din coaliție la Senat. Astăzi îi poți oferi unui cercetător maxim 30% din salariu în plus dacă scrie articole bune. Asta înseamnă pentru un profesor plin maxim vreo 5-6000 Euro pe an. Această sumă este total insuficientă pentru efortul depus, datele necesare a fi cumpărate pentru a face o analiză de calitate sau finanțarea echipei de cercetare. (...) Dacă nu rezolvăm problemele legislative care îngrădesc plata cercetătorilor nu vom mai fi niciodată in top 1000. În România încep să fie resurse pentru a finanța cercetarea însă nu există încredere între actorii statali ca acei bani vor ajunge unde trebuie”, a scris Stamule.

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului Foto: Replica Online
Economie

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului, scrie Ziarul Financiar, citându-l pe liberalul Tănase Stamule. În consecință, pe agenda discuțiilor dintre liberali și PSD se află o listă de 40 de taxe și impozite care ar putea fi majorate. Conform informaţiilor ZF, soluţia va fi un mix între majorarea veniturilor la buget, în mod cert prin creşteri de taxe, şi reducerea de cheltuieli publice, care sunt scăpate de sub control. “Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro „Este sigur că va creşte taxarea în funcţie de nivelul cheltuielilor. Se analizează toate taxele, 40 de taxe, de la TVA la impozitul pe venit, dividende etc. În funcţie de cât reducem cheltuielile, vom vedea cât cresc taxele. Nu este corect să plătească numai PNL pentru statul gras“, a afirmat Tănase Stamule, profesor universitar de economie şi unul dintre cei care negociază reforma fiscală şi reducerea cheltuielilor bugetare. Tănase Stamule Foto: Facebook În acest moment însă, coaliţia nu a luat nicio decizie concretă, dar sunt analizate toate taxele, în număr de 40. Liberalii în acest moment negociază diminuarea cheltuielilor publice, în vreme ce social-democraţii merg mai degrabă pe creşteri de taxe. Săptămâna aceasta este decisivă şi, până la finalul ei, guvernul trebuie să vină cu OUG-ul pentru măsurile fiscale, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor „Este o realitate. Sunt 5 luni de execuţie bugetară, 2,33% din PIB deficitul bugetar, 37 de miliarde de lei. Aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân pentru că după cinci luni 2,33% deficit bugetar nu este de joacă şi tocmai de aceea încă de la audieri şi din primele zile de mandat, aceasta este a doua săptămână de când am mandatul de ministru al Finanţelor, m-am concerntrat pe acest plan de măsuri care urmează să fie agreat la nivelul coaliţiei şi să putem gesiona corespunzător riscul de deficit bugetar”, declara ministrul de Finanțe Marcel Boloş acum două săptămâni.

China s-a purtat foarte urât în pandemie Foto: Gov.ro
Politică

China s-a purtat foarte urât în pandemie

Tănase Stamule (PNL), fost consilier al premierului Orban și decan la facultatea de business cu predare în limbi străine din cadrul ASE, a relatat, la o dezbatere organizată de Uniunea Paneuropeană și Fundația Adenauer, că „China s-a purtat foarte urât în pandemie” cu România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online China s-a purtat foarte urât în pandemie „«Dacă vreți măști, trebuie să regândiți strategia 5G»”, a relatat Stamule poziția Chinei. Beijingul dorea să impună, astfel, României abandonarea unui memorandum încheiat de România cu SUA, în 2019, prin care, practic, tehnologia Huawei era exclusă din viitoarele rețele 5G, întrucât prezenta riscuri majore de securitate. În memorandum era prevăzut că guvernele celor două țări susțin nevoia respectării unor criterii de evaluare a furnizorilor de tehnologie 5G pentru a proteja rețelele în fața accesului neautorizat sau posibile interferențe. Un memorandum asemănător a încheiat și Polonia, cu SUA. „E foarte greu să faci comerț liber cu China”, a spus Tănase Stamule, explicând faptul că producătorii din această țară au prețuri competitive fiindcă beneficază de sprijin guvernamental și nu respectă deloc normele de mediu. „Să nu înlocuim dependența de Rusia cu cea de China”, a spus și europarlamentarul Cristian Bușoi. El a arătat că industria farmaceutică este dependentă de materiile prime din această țară, o situație asemănătoare fiind în ceea ce privește panourile solare. „Ar fi imposibil să facem față agresiunii rusești fără sprijinul SUA. Ne va fi greu să facem față competiției din China fără SUA”, a mai spus Bușoi, vorbind despre conceptul de „autonomie strategică”. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Uniunea Paneuropeană, care a organizat dezbaterea, este cea mai veche mișcare de unificare europeană și a psu bazele teoretice ale Uniunii Europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră