ANALIZĂ Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Georgescu
Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Călin Georgescu din competiția pentru Cotroceni: „Democrația a murit în Europa”, este una din ele. Mesajele urmăresc, în linii mari, direcția propagandiștilor americani care susțin o rupere de NATO și Uniunea Europeană. Citește și: Cum își bătea joc Georgescu de tentativa de asasinat împotriva lui Trump: „PR hollywoodian”. Plus un atac antisemit la JD Vance Propaganda suveranistă evită orice asociere cu Moscova și pretinde că ar fi sprijinită de actuala conducere republicaă de la Casa Albă, ale cărei politici le-ar urma. Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste 1) Interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu va distruge parteneriatul strategic cu SUA: este fals, nici un oficial de la Washington nu a pus sub semnul întrebării acest parteneriat sau prezența trupelor americane în România. În plus, așa cum arată imaginile difuzate recent, Călin Georgescu este profund antiamerican, îl disprețuiește pe Donald Trump și îl atacă pe JD Vance pentru faptul că și-a schimbat numele din Baumann - o referire evident antisemită. 2) „Democrația a murit în Europa”: nu este clar de ce „democrația” ar fi murit în zeci de state din Uniunea Europeană care organizează alegeri în mod impecabil, iar libertatea de expresie este sfântă. Însă suveraniștii nu vorbesc despre „democrația” din Rusia sau Belarus. 3) „Georgescu a fost eliminat la presiunea UE”: nu există nici măcar dovezi circumstanțiale pentru așa ceva. Doar serviciul rusesc de spionaj susține că ar avea „informații”, a căror sursă evident nu a făcut-o publică. 4) „Proteste masive pro-Georgescu”: au fost câteva sute de protestatari violenți după interzicerea de BEC a candidaturii acestuia. La cele mai mari mitinguri suveraniste au venit cel mult câteva mii, aduși de AUR, care acum are infrastructură și bani pentru a mobiliza alegătorii. Georgescu sau POT nu au această capacitate. 5) „România a distrus democrația, prin forță”: Curtea Constituțională are acest drept legal, de a decide cine candidează. Deciziile ei nu pot fi atacate, așa cum nici în SUA deciziile Curții Supreme nu mai pot fi atacate. De exemplu, decizia privind avorturile, din vara lui 2022, a fost criticată și pe baza faptului că majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă au fost numiți de președinți republicani. Democrații au exploatat politic masiv această decizie. Pe de altă parte, presa din România a criticat constant numirile dubioase de la CCR, precum și sistemul de pensii speciale de care beneficiază și pe care îl protejează.
