sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

Capturarea președintelui Venezuelei, Maduro, o operațiune Delta Force - surse

Capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost o operațiune Delta Force, omologii din forțele armatei terestre a SUA ai Navy SEAL Team Six, afirmă CBS News. Nu există informații despre pierderi de vieți în rândul militarilor americani, până la ora actuală.  Citește și: BREAKING Maduro și soția sa au fost capturați de forțele americane și scoși din Venezuela, anunță Trump Capturarea președintelui Venezuelei, Maduro, o operațiune Delta Force  Maduro, pe capul căruia exista o recompensă de 50 de milioane de dolari, pusă de SUA, ar fi fost deja scos din Venezuela.  Administrația Trump îl acuză pe Maduro de complicitate la traficul de droguri în SUA prin intermediul unor grupuri precum Cartel de los Soles și Tren de Aragua, desemnate ca organizații teroriste. Procurorii susțin că Maduro a folosit cocaina ca armă împotriva SUA, ceea ce a dus la o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru arestarea sa începând din 2020. Ceea ce a reușit acum Delta Force, prin capturarea lui Maduro, au încercat și forțele speciale ale Rusiei, în februarie 2022, când au invadat Ucraina, dar au eșuat.  Pe de altă parte, ministrul apărării din Venezuela, Padriono Lopez, este în viață și a emis o declarație sfidătoare la adresa SUA.  Anterior, rapoartele indicau că reședința sa fusese lovită în timpul bombardamentului.  „Nu vom negocia, nu ne vom preda și, în cele din urmă, vom învinge”, a declarat oficialul militar. Nu se știe soarta altor lideri ai regimului de la Caracas, iar Lopez pare a fi liderul de facto al guvernării. 

Capturarea președintelui Venezuelei, Maduro, o operațiune Delta Force - surse
BREAKING Maduro și soția sa au fost capturați de forțele americane și scoși din Venezuela, anunță Trump
Internațional

BREAKING Maduro și soția sa au fost capturați de forțele americane și scoși din Venezuela, anunță Trump

Președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și soția sa au fost capturați de forțe americane și scoși din țară, a anunțat Donald Trump. Trump a postat  "Statele Unite ale Americii au desfășurat cu succes un atac de amploare împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolas Maduro, care a fost, împreună cu soția sa, capturat și transportat în afara țării. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Această operațiune a fost realizată în colaborare cu forțele de ordine americane. Detalii vor urma. Va avea loc o conferință de presă astăzi, la ora 11:00, la Mar-a-Lago. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestui subiect! Președintele DONALD J. TRUMP", a scris președintele american pe Truth Social.

BREAKING VIDEO Explozii puternice la Caracas, SUA au bombardat unități militare lângă reședința lui Maduro
Internațional

BREAKING VIDEO Explozii puternice la Caracas, SUA au bombardat unități militare lângă reședința lui Maduro

Explozii puternice, însoțite de zgomote asemănătoare unor survolări aeriene, au fost auzite în jurul orei locale 02:00 în capitala Venezuelei, Caracas. Potrivit surselor locale, sudul orașului, aflat în apropierea unei importante baze militare, a rămas fără alimentare cu energie electrică. Exploziile au continuat să fie auzite și după ora 02:15. Decretarea stării de urgență Autoritățile venezuelene au denunțat o „agresiune militară foarte gravă” a Statelor Unite, după exploziile din timpul nopții. Citește și: Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Președintele Nicolás Maduro a declarat stare de urgență și a cerut mobilizarea structurilor politice și sociale pentru „respingerea atacului”. Într-un comunicat oficial, guvernul de la Caracas afirmă că atacurile ar fi vizat zone civile și militare din Caracas, statele Miranda, Aragua, La Guaira. Caracas acuză Washingtonul Autoritățile venezuelene susțin că atacurile ar pune în pericol pacea internațională și viața a milioane de oameni. Potrivit comunicatului, obiectivul ar fi „acapararea resurselor strategice ale Venezuelei, în special petrolul și mineralele”, prin încălcarea suveranității naționale. Amenințări și mesajele lui Donald Trump Exploziile apar în contextul în care președintele american Donald Trump a menționat posibilitatea unor acțiuni terestre împotriva Venezuelei. Trump a afirmat că „zilele lui Nicolás Maduro sunt numărate”, după dislocarea unei flotile navale americane în zona Caraibelor. Reacția președintelui Columbiei: apel la OEA și ONU Președintele columbian Gustavo Petro a condamnat ceea ce a numit „un atac cu rachete” asupra Caracasului, după exploziile raportate în capitala venezueleană. Acesta a cerut convocarea de urgență a Organizației Statelor Americane și implicarea Organizației Națiunilor Unite. Scopul, potrivit lui Petro, este stabilirea „legalității internaționale” în legătură cu presupusa agresiune asupra Venezuelei. SUA, lovituri militare împotriva Venezuelei Potrivit unor oficiali americani Statele Unite ar desfășura lovituri militare împotriva Venezuelei. Presa americană relatează că armata SUA ar fi lansat sâmbătă dimineață atacuri în zona capitalei Caracas, informațiile fiind menționate de CBS News, care citează surse din administrația Trump. Casa Albă și Pentagonul nu au comentat deocamdată exploziile raportate sau informațiile privind survolurile aeriene din capitala venezueleană.

Atacuri aeriene ale SUA în Nigeria, cu acordul președintelui țării: tabere afiliate ISIS lovite în statul Sokoto
Internațional

Atacuri aeriene ale SUA în Nigeria, cu acordul președintelui țării: tabere afiliate ISIS lovite în statul Sokoto

Statele Unite au efectuat atacuri aeriene în nord-vestul Nigeriei, vizând două tabere asociate grupării Stat Islamic (ISIS) din pădurea Bauni, în statul Sokoto. Operațiunile au avut ca țintă luptători străini care se infiltrau din zona Sahel, a anunțat guvernul nigerian. Operațiune aprobată de președintele Nigeriei Atacurile au avut loc joi și au fost aprobate de președintele nigerian Bola Tinubu. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit Ministerului Informațiilor, misiunea a fost lansată de pe platforme maritime aflate în Golful Guineei, după o etapă amplă de strângere de informații, planificare operațională și misiuni de recunoaștere Anunțul președintelui SUA Președintele american Donald Trump a declarat pe rețeaua sa Truth Social că forțele americane au efectuat atacuri „la cererea” guvernului nigerian, împotriva militanților Statului Islamic din nord-vestul Nigeriei. Acesta a afirmat că gruparea a vizat comunități creștine din regiune. 16 muniții ghidate GPS, utilizate împotriva țintelor ISIS Potrivit comunicatului guvernului nigerian, în timpul operațiunii au fost folosite 16 muniții de precizie ghidate GPS. De asemenea, au fost utilizate platforme aeriene fără pilot de tip MQ-9 Reaper și au fost neutralizate elemente ISIS care încercau să pătrundă în Nigeria din coridorul Sahel Autoritățile afirmă că taberele vizate găzduiau luptători străini care colaborau cu afiliați locali pentru planificarea unor atacuri la scară largă. Avertisment privind posibile operațiuni viitoare Donald Trump a descris operațiunea drept „numeroase atacuri perfecte” și a transmis că ar putea urma „mai multe” astfel de intervenții. Guvernul nigerian a subliniat că rămâne „pe deplin angajat în protejarea vieților și proprietății” și a promis noi acțiuni împotriva rețelelor extremiste transnaționale. Nigeria, confruntată cu insurgența islamistă Nigeria se luptă de mai bine de zece ani cu insurgența islamistă. Apariția luptătorilor străini cu legături directe cu ISIS reprezintă, potrivit autorităților, o escaladare a amenințării de securitate la nivel regional.

Comediantul și starul TV Jimmy Kimmel, cu referire la Trump: „Tirania prosperă în SUA”
Internațional

Comediantul și starul TV Jimmy Kimmel, cu referire la Trump: „Tirania prosperă în SUA”

Umoristul american Jimmy Kimmel a declarat că anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru fascism în Statele Unite. Mesajul a fost transmis într-o alocuțiune difuzată de postul britanic Channel 4, joi seara. Declarațiile vin după o perioadă tensionată pentru prezentator, a cărui emisiune a fost suspendată temporar în septembrie. Discurs alternativ de Crăciun pe Channel 4 Din 1993, Channel 4 difuzează anual un mesaj de Crăciun alternativ celui susținut de monarhul britanic. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Anul acesta, postul public l-a invitat pe Jimmy Kimmel, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori de „late night show” din Statele Unite. Suspendarea emisiunii după acuzații la adresa dreptei americane Emisiunea „Jimmy Kimmel Live!” a fost suspendată în septembrie, după ce prezentatorul a acuzat dreapta americană că exploatează politic asasinarea influencerului susținător al lui Donald Trump, Charlie Kirk. În mesajul său, Kimmel a făcut referire la acest episod și la acuzațiile de cenzură, amintind că a revenit pe post o săptămână mai târziu. „Tirania prosperă aici” „Tirania prosperă aici”, a declarat Jimmy Kimmel, afirmând că, din perspectiva derapajelor autoritare, anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru Statele Unite. El a subliniat că nu știe exact ce se întâmplă în Regatul Unit, dar „știe foarte bine ce se petrece în America”. Ironii la adresa președintelui american: „Regele Donnie al VIII-lea” Kimmel l-a numit în mod ironic pe președintele american „regele Donnie al VIII-lea”, făcând o trimitere la Henric al VIII-lea. Prezentatorul a adăugat că liderul de la Casa Albă „a pierdut”, amintind că emisiunea sa a fost prelungită până la jumătatea anului 2027. Mesaj pentru britanici: „Nu ne abandonați” În finalul discursului, Jimmy Kimmel a făcut apel la publicul britanic să nu îi abandoneze pe americani: „Traversăm o perioadă dificilă în acest moment, dar vom ieși din ea”, a spus acesta. Printre personalitățile care au rostit în trecut mesajul alternativ de Crăciun pe Channel 4 se numără și actorul și scriitorul Stephen Fry (2023), sau Edward Snowden, în 2013.

Planul american pentru pace prinde contur: Zelenski discută „detalii importante” cu emisarii SUA
Internațional

Planul american pentru pace prinde contur: Zelenski discută „detalii importante” cu emisarii SUA

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că a avut o discuție telefonică cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, la o zi după ce a prezentat detalii privind noua versiune a planului Statelor Unite pentru încheierea războiului cu Rusia. „Idei bune pentru o pace durabilă” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Zelenski a precizat că au fost discutate „câteva detalii importante ale eforturilor în curs”. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Potrivit acestuia, există „idei bune” care ar putea contribui la atingerea unui rezultat comun și la obținerea unei păci durabile. Liderul ucrainean a vorbit despre o „discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea constructivă, munca intensă și cuvintele amabile”. Zelenski și-a exprimat speranța că acordurile și ideile discutate de Crăciun se vor dovedi utile în continuarea demersurilor diplomatice. Noua versiune a planului american pentru încetarea războiului Miercuri, președintele ucrainean a prezentat noua versiune a planului american de pace, elaborat în ultimele săptămâni în urma negocierilor dintre Washington și Kiev. Documentul are ca obiectiv încetarea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina. Planul prevede înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului, fără a oferi o soluție imediată pentru teritoriile aflate sub ocupație rusă, care însumează peste 19% din suprafața Ucrainei. Diferențe față de versiunea inițială a planului Noua variantă a documentului elimină două cerințe majore formulate anterior de Moscova: retragerea forțelor ucrainene din zonele Donbas aflate încă sub controlul Kievului angajamentul juridic al Ucrainei de neaderare la NATO În lipsa acestor prevederi, acceptarea planului de către Rusia pare puțin probabilă. Reacția Kremlinului: poziția Moscovei este în curs de formulare Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Moscova „își formulează poziția” față de noua propunere americană, fără a oferi detalii suplimentare. Pentru moment, perspectivele unui acord rămân incerte, însă discuțiile dintre Kiev și reprezentanții americani indică continuarea demersurilor diplomatice pentru identificarea unei soluții de pace.

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

Cel mai mare premiu la Loterie din lume: 1,7 miliarde de dolari în ajunul Crăciunului
Internațional

Cel mai mare premiu la Loterie din lume: 1,7 miliarde de dolari în ajunul Crăciunului

Jackpotul loteriei Powerball din Statele Unite a ajuns la aproximativ 1,7 miliarde de dolari înainte de extragerea programată miercuri seară, în Ajunul Crăciunului. Premiul se numără printre cele mai mari câștiguri din istoria loteriilor americane. Nicio combinație câștigătoare la ultima extragere Numerele extrase luni seară – 3, 18, 36, 41, 54 și 7 (numărul Powerball) – nu au fost ghicite de niciun jucător. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Totuși, la nivel național, nouă bilete au adus câștiguri individuale de câte 1 milion de dolari. Opțiunile câștigătorului: plată eșalonată sau sumă unică Câștigătorul extragerii de miercuri va putea alege între două variante: încasarea sumei totale de 1,7 miliarde de dolari, sub formă de plăți anuale eșalonate pe 29 de ani; o plată unică de aproximativ 781,3 milioane de dolari, înainte de impozitare. Al patrulea cel mai mare jackpot Powerball Jackpotul actual este al patrulea cel mai mare din istoria loteriei Powerball. Recordul absolut rămâne premiul de 2,04 miliarde de dolari, câștigat în California în anul 2022. Șansele de câștig rămân extrem de reduse Extragerea este programată pentru miercuri, la ora locală 22:59 (03:59 GMT, joi). Șansa de a câștiga jackpotul este de 1 la 292,2 milioane, potrivit organizatorilor loteriei. Jackpoturile uriașe cresc vânzările de bilete Premiile de asemenea dimensiuni stimulează, de regulă, vânzările de bilete, ceea ce duce la creșterea veniturilor fondurilor loteriilor de stat. Aceste sume sunt utilizate pentru finanțarea educației și a altor cheltuieli publice în Statele Unite.

Trump insistă că SUA "au nevoie de Groenlanda pentru securitate națională"
Internațional

Trump insistă că SUA "au nevoie de Groenlanda pentru securitate națională"

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională, susținând că acest teritoriu este esențial pentru protecția strategică a țării sale. Liderul de la Washington a reiterat public că interesul american față de insulă este unul strict legat de apărarea națională. Critici dure la adresa Danemarcei În același context, Trump a criticat Danemarca, afirmând că autoritățile daneze nu investesc suficient în Groenlanda și că nu dispun de o capacitate militară adecvată pentru a gestiona securitatea regiunii. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Declarațiile au relansat tensiunile diplomatice dintre Washington și Copenhaga. Emisar special pentru Groenlanda Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la reședința sa din Mar-a-Lago, la scurt timp după ce Trump l-a numit pe guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, drept emisar special al SUA pentru Groenlanda. Misiunea acestuia vizează gestionarea relațiilor și intereselor americane legate de insulă. Reacții ferme de la Copenhaga și Nuuk Desemnarea emisarului a provocat reacții puternice atât la Copenhaga, cât și la Nuuk, unde autoritățile daneze și guvernul autonom al Groenlandei au subliniat că teritoriul nu este de vânzare. Oficiali locali au cerut respectarea suveranității și au respins ferm orice discuție privind schimbarea jurisdicției insulei, în ciuda interesului constant manifestat de administrația Trump.

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda
Internațional

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda

Danemarca îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite la Copenhaga, în urma anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind numirea unui trimis special pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Reacția Copenhagăi: „Total inacceptabil” Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat pentru TV2 Danemarca că este „profund indignat” de această decizie, pe care o consideră inacceptabilă. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, Ministerul de Externe va solicita explicații oficiale din partea ambasadorului SUA în zilele următoare. Rasmussen a subliniat că numirea unui trimis special „confirmă interesul continuu al Statelor Unite pentru Groenlanda”, însă a insistat că toate statele, inclusiv SUA, trebuie să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei. Cine este trimisul special pentru Groenlanda Donald Trump a anunțat numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, în funcția de trimis special al Statelor Unite pentru Groenlanda. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA. Interes strategic și declarații controversate Președintele american a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând motive de securitate. Declarațiile sale au fost percepute drept o amenințare la adresa suveranității daneze și au provocat reacții critice în Europa. Poziția Groenlandei: „Nu suntem de vânzare” Autoritățile din Groenlanda au reacționat ferm, precizând că teritoriul nu este de vânzare și că viitorul său va fi decis exclusiv de populația locală. Insula are aproximativ 57.000 de locuitori și beneficiază de autonomie largă în cadrul Regatului Danemarcei. Mesajul lui Jeff Landry și sprijinul pentru anexare Într-un mesaj publicat pe X, Jeff Landry i-a mulțumit lui Donald Trump pentru numire, afirmând inițial că este o onoare să îndeplinească această funcție „pentru a face din Groenlanda o parte a Statelor Unite”. Ulterior, el a precizat că rolul său de guvernator al Louisianei nu este afectat. La începutul anului, Landry susținuse public ideea anexării Groenlandei, calificând-o drept benefică atât pentru SUA, cât și pentru locuitorii insulei. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun aderării la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin o astfel de opțiune. Tensiuni anterioare și miza strategică Interesul Washingtonului pentru Groenlanda este legat de resursele sale minerale și de poziția strategică între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. La finalul lunii martie, vicepreședintele american JD Vance a provocat controverse după ce a planificat o vizită neinvitată pe insulă, ulterior limitată la baza aeriană americană de la Pituffik. Vizita a fost folosită pentru a critica Danemarca, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice. În plus, presa daneză a relatat recent despre presupuse operațiuni de influență desfășurate în Groenlanda de persoane cu legături apropiate cu Donald Trump.

Piratul Trump: forțe ale SUA au confiscat un al doilea petrolier în largul coastelor Venezuelei
Internațional

Piratul Trump: forțe ale SUA au confiscat un al doilea petrolier în largul coastelor Venezuelei

Statele Unite au confiscat sâmbătă un al doilea petrolier în largul Venezuelei, invocând lupta împotriva traficului de droguri. Autoritățile de la Caracas au reacționat dur, calificând acțiunea drept „furt” și „piraterie navală”, într-un nou episod de escaladare a tensiunilor dintre cele două state. Blocadă totală anunțată de administrația Trump La începutul săptămânii, președintele Donald Trump a anunțat instituirea unei „blocade totale” împotriva petrolierelor sancționate care călătoresc spre sau dinspre Venezuela. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată Vineri, liderul de la Casa Albă a mers mai departe, declarând că nu exclude un conflict armat cu statul sud-american bogat în petrol, condus de Nicolas Maduro, adversar declarat al Washingtonului. Caracasul acuză un pretext pentru schimbarea regimului Autoritățile venezuelene susțin că acuzațiile de trafic de droguri sunt fabricate și folosite ca instrument politic pentru răsturnarea regimului Maduro și pentru preluarea controlului asupra rezervelor de petrol ale țării. Venezuela se află sub embargou petrolier american din 2019, iar exporturile sale sunt vândute la prețuri sub cele ale pieței, în special către China. Garda de Coastă a SUA a interceptat petrolierul „Centuries” Secretarul american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a anunțat pe platforma X că Garda de Coastă a SUA, cu sprijinul Pentagonului, a interceptat în zorii zilei de 20 decembrie un petrolier care acostase ultima dată în Venezuela. Anunțul a fost însoțit de un material video cu imagini aeriene ce surprind un elicopter survolând nava și un militar american debarcând pe punte. Casa Albă invocă „flota din umbră” a Venezuelei Departamentul pentru Securitate Internă a identificat nava drept „Centuries”, susținând că aceasta transporta petrol aflat sub sancțiuni americane. Potrivit platformei TankerTrackers, petrolierul navighează sub pavilion panamez și a încărcat aproximativ 1,8 milioane de barili de țiței într-un port venezuelean, în numele unei companii chineze. Totuși, nava nu figurează pe lista oficială a persoanelor sau entităților sancționate de Trezoreria SUA. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a susținut că petrolierul conținea petrol aparținând companiei de stat PDVSA și naviga sub „pavilion fals”, făcând parte din așa-numita „flotă din umbră” a Venezuelei, acuzată că finanțează un „regim narcoterorist”. Reacție dură de la Caracas: „piraterie navală” Guvernul venezuelean a denunțat confiscarea navei și „dispariția forțată a echipajului”, acuzând direct armata americană. Este a doua astfel de intervenție, după ce un prim petrolier a fost confiscat pe 10 decembrie, un act catalogat atunci de președintele Maduro drept „piraterie navală”. Caracasul a avertizat că aceste acțiuni „nu vor rămâne nepedepsite” și a anunțat intenția de a sesiza Consiliul de Securitate al ONU. Legalitatea operațiunilor SUA, pusă sub semnul întrebării Din această vară, Statele Unite au desfășurat o forță militară semnificativă în Caraibe și au bombardat nave provenite din Venezuela, invocând combaterea traficului de droguri. Potrivit experților, ONG-urilor și unor oficiali ai ONU, legalitatea acestor operațiuni este discutabilă. Conform datelor disponibile, aceste acțiuni au provocat moartea a cel puțin 104 persoane în Caraibe și Pacific, fără ca Washingtonul să prezinte dovezi clare privind implicarea navelor vizate în activități ilegale. Reacții internaționale: avertismente și susțineri La summitul Mercosur desfășurat la Foz do Iguacu, în Brazilia, președintele brazilian Lula a avertizat asupra riscului unei „catastrofe umanitare” în cazul unui conflict armat în Venezuela. În schimb, președintele argentinian Javier Milei a salutat presiunea exercitată de Statele Unite. Iranul își exprimă sprijinul pentru Venezuela Venezuela a anunțat că Iranul și-a oferit cooperarea „în toate domeniile” pentru a combate ceea ce Caracasul numește „pirateria și terorismul internațional” ale SUA. Deși Teheranul nu a detaliat măsuri concrete, Iranul rămâne unul dintre principalii aliați ai regimului condus de Nicolas Maduro, într-un context geopolitic tot mai tensionat în regiune.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să retragă trupe din Europa și nici să abandoneze Ucraina
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să retragă trupe din Europa și nici să abandoneze Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu
Internațional

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va recurge la forță militară pentru a prelua ceea ce el numește „teritorii rusești istorice” din Ucraina, în cazul în care demersurile diplomatice vor eșua. Afirmațiile vizează cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova și au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu conducerea armatei și a Ministerului Apărării. Kremlinul condiționează pacea de „eliberarea” teritoriilor anexate Potrivit lui Putin, Moscova preferă o soluție diplomatică care să „elimine cauzele originare ale conflictului”, însă avertizează că, dacă adversarii și „sponsorii lor străini” refuză negocierile, Rusia va acționa militar. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Liderul de la Kremlin a insistat că obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” vor fi atinse „fără îndoială”. Rusia revendică succese pe front, experții le contestă Vladimir Putin a susținut că trupele ruse au „eliberat” peste 300 de localități în acest an și că armata menține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului. Evaluările independente contrazic însă aceste afirmații: Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul ucrainean în aceeași perioadă. Putin laudă armata rusă și acuză sprijinul NATO pentru Kiev Șeful statului rus a elogiat „nivelul ridicat de luptă” al soldaților ruși, afirmând că aceștia se confruntă cu forțe ucrainene sprijinite de NATO, „cel mai mare bloc politico-militar din lume”. El a susținut că unități de elită ucrainene, instruite în Occident și echipate cu armament modern, sunt „zdrobite” pe câmpul de luptă. Extinderea „zonei de securitate” în estul Ucrainei Putin a anunțat că Rusia va continua extinderea așa-numitei zone de securitate în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî, semnalând o posibilă escaladare a operațiunilor militare dincolo de teritoriile deja ocupate. Liderul de la Kremlin a pledat pentru o cooperare „pe picior de egalitate” cu Statele Unite și statele europene, în vederea creării unui sistem unic de securitate eurasiatic. Totuși, Putin a remarcat „progresul” dialogului cu noua administrație americană, criticând în schimb actualii lideri ai majorității țărilor europene. Racheta hipersonică Oreșnik intră în dotarea armatei ruse Putin a anunțat că noua rachetă balistică hipersonică Oreșnik va fi desfășurată înainte de sfârșitul anului. Capabilă să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu o marjă redusă de eroare, racheta este prezentată de Kremlin drept un pilon al echilibrului nuclear global. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată la finalul anului 2024, într-un atac asupra unei fabrici militare din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Belarus va primi rachete Oreșnik de la Moscova Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliat apropiat al Rusiei, va desfășura rachete Oreșnik furnizate de Moscova până la finalul acestui an. Anterior, în 2023, Rusia a amplasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus. Putin mulțumește Coreei de Nord pentru sprijin militar În discursul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru trimiterea de militari în regiunea rusă Kursk, după incursiunea ucraineană din august anul trecut. Trupele nord-coreene au participat atât la lupte, cât și la operațiuni de deminare. Conform autorităților nord-coreene, Phenianul a trimis inclusiv genişti și mii de lucrători militari pentru reconstrucția infrastructurii distruse, în baza Acordului de Parteneriat Strategic semnat cu Rusia în iunie 2024. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni, implicați în conflict Surse sud-coreene și occidentale estimează că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk. Mii de soldați ar fi fost uciși sau răniți în confruntările cu armata ucraineană. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Kremlinul a reiterat miercuri opoziția fermă față de desfășurarea oricăror trupe europene sau NATO în Ucraina, chiar și în cadrul unui eventual acord de pace mediat de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că poziția Moscovei este „bine-cunoscută”, deși subiectul ar putea fi discutat teoretic. Planul de pace american și reacția Moscovei Potrivit unor informații apărute în presa internațională, planul de pace american prevede garanții de securitate pentru Ucraina și staționarea unei forțe europene în vestul țării. Rusia respinge categoric această variantă și avertizează că orice trupe străine ar fi considerate ținte legitime. Armistițiul, acceptabil doar cu retragerea Ucrainei din Donbas Moscova a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor de pace, inclusiv propunerea unui armistițiu de Crăciun. Singura condiție invocată de Putin este retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, unde Rusia controlează majoritatea teritoriului din Donețk și aproape integral provincia Lugansk. Pentru Kremlin, preluarea completă a Donbasului rămâne o condiție esențială pentru încheierea oricărui acord de pace.

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție
Internațional

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că au fost înregistrate „progrese” în negocierile cu Statele Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, după două zile intense de discuții desfășurate la Berlin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a precizat că a analizat detaliile propunerii americane și că acestea „arată destul de bine”, chiar dacă documentul se află încă într-o fază preliminară. Potrivit acestuia, este vorba despre o primă schiță care conturează un cadru de securitate solid pentru Ucraina. Germania vede o „șansă reală” pentru un proces de pace Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că discuțiile purtate duminică și luni între delegațiile americană și ucraineană oferă o „șansă reală pentru un proces de pace” cu Rusia. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu El a descris setul de garanții de securitate prezentat de Washington drept „remarcabil”. Merz a mai anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmau să participe luni seară la o întâlnire a liderilor europeni cu Volodimir Zelenski, organizată tot la Berlin. SUA propun garanții de securitate similare Articolului 5 din NATO Negociatorii americani au confirmat că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, considerate de Washington drept acceptabile și pentru Rusia. Un înalt oficial american a declarat că aceste garanții sunt comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează apărarea colectivă. „Tot ceea ce credem că ucrainenii au nevoie pentru a se simți în siguranță este inclus în componenta de securitate a proiectului de acord”, a afirmat oficialul american în cadrul unei conferințe de presă. Avertisment de la Washington: garanțiile nu sunt nelimitate în timp Un alt negociator american a avertizat însă că aceste garanții de securitate „nu vor fi pe masă la nesfârșit”, sugerând existența unei ferestre limitate de oportunitate pentru finalizarea unui acord. Potrivit surselor americane, Donald Trump urma să îi contacteze luni pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni, în timpul unei cine organizate în capitala Germaniei. Moscova, reticentă față de garanțiile de securitate pentru Ucraina Problema garanțiilor de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru Rusia, care a respins constant aderarea Ucrainei la NATO și includerea acesteia în mecanismul de apărare reciprocă al Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, oficialii americani implicați în negocieri consideră că Moscova ar putea accepta actualul pachet de garanții propus. Discuții „pozitive” și progrese pe dosare sensibile Oficialii americani au descris discuțiile de la Berlin drept „cu adevărat pozitive”. Steve Witkoff și Jared Kushner au avut, în total, aproape opt ore de negocieri cu Volodimir Zelenski pe parcursul celor două zile. „Sperăm că suntem pe calea spre pace”, a declarat unul dintre oficialii americani, adăugând că părțile au ajuns la un acord asupra a aproximativ 90% din problemele aflate pe masă. Centrala de la Zaporojie și disputele teritoriale, aproape de un compromis Sursele americane au mai indicat că discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor privind centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia, precum și asupra problemelor teritoriale. Deși Ucraina a reiterat că nu va ceda teritorii, oficialii au precizat că aceste aspecte vor fi soluționate direct între părțile beligerante. Un grup de lucru a elaborat un document de trei pagini privind chestiunile teritoriale, care urmează să fie analizat de Zelenski și echipa sa, înainte ca partea americană să discute propunerile cu Rusia. Următoarele etape ale negocierilor Grupurile de lucru sunt așteptate să se întâlnească în Statele Unite în weekend, posibil la Miami. Oficialii americani susțin că diferențele dintre Ucraina și Rusia au fost „considerabil reduse” și că există mai multe soluții pentru depășirea blocajelor rămase. Kievul confirmă: negocieri constructive și productive Partea ucraineană a calificat discuțiile de la Berlin drept „constructive și productive”. Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerow, a transmis pe platforma X că există speranțe pentru un acord care să apropie părțile de pace. Totuși, acesta a avertizat asupra numeroaselor speculații apărute în presă și i-a lăudat pe negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner pentru abordarea „extrem de constructivă” în căutarea unui acord de pace durabil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră