sâmbătă 10 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: stire falsa

2 articole
Eveniment

UE nu cere României demolarea nici unui baraj, anunță Apele Române, infirmând o conspirație

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a transmis miercuri un comunicat oficial în care precizează clar că Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României instrucțiuni, ordine sau obligații privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național. Instituția reacționează astfel la informațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora o presupusă directivă europeană ar impune desființarea barajelor din România. Ce înseamnă, de fapt, „barierele” invocate la nivel european ANAR subliniază că cifra de aproximativ 1,2 milioane de „bariere” existente în Europa, invocată frecvent în dezbaterile publice, nu se referă la baraje mari sau strategice. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Aceste structuri nu includ baraje de importanță națională precum Porțile de Fier, Vidraru, Izvorul Muntelui–Bicaz sau Paltinu. Potrivit datelor ICOLD (Comisia Internațională a Marilor Baraje) și EuroCOLD, în Europa există doar aproximativ 4.000–5.000 de baraje mari, diferența majoră față de cifra de 1,2 milioane demonstrând că termenul „bariere” vizează alte tipuri de lucrări. Lucrări hidrotehnice minore, nu baraje strategice Reprezentanții „Apelor Române” explică faptul că așa-numitele „bariere” sunt, în principal, lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate, fără utilitate actuală pentru societate. Este vorba despre praguri transversale mici, stăvilare vechi, podețe, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, adesea abandonate sau nefuncționale. Aceste structuri au, de regulă, dimensiuni reduse, nu îndeplinesc funcții esențiale și nu pot fi considerate baraje, indiferent de categoria de importanță. Soluțiile promovate: adaptare, nu demolare generalizată ANAR precizează că intervențiile avute în vedere la nivel european vizează în principal soluții de adaptare constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești. Demolarea este luată în calcul doar în cazul unor praguri mici, degradate sau care și-au epuizat durata de viață, fiind înlocuite cu soluții moderne ce îmbunătățesc regimul de curgere, mediul și siguranța populației. Exemplu din Galați: riscurile lucrărilor minore neîntreținute Ca exemplu, „Apele Române” indică un caz din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma unor viituri cauzate de precipitații abundente. Aceste lucrări nu erau administrate de ANAR, aveau deficiențe de întreținere și erau destinate exclusiv pisciculturii. Potrivit instituției, inclusiv rapoarte ale Curții de Conturi confirmă faptul că vulnerabilitățile apar mai ales la lucrările hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate conform unor standarde stricte și monitorizate permanent. Câte baraje există în România și cine le administrează În prezent, Administrația Națională „Apele Române” administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de importanță mai mică. Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante, în timp ce peste 1.500 de baraje mici, de importanță locală, aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice, fiind utilizate în special pentru piscicultură și agrement. Deciziile privind barajele aparțin exclusiv autorităților române ANAR subliniază că deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, în baza legislației naționale și a analizelor realizate de specialiști. Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluările se realizează conform normativului NTLH-033/2002, adoptat anterior aderării României la UE și revizuit în 2025 pentru a permite soluții moderne de postutilizare, la solicitarea și pe cheltuiala deținătorilor. Nu există obligații europene de demolare Reprezentanții „Apelor Române” reafirmă că nu există nicio obligație europeană de demolare a vreunui baraj din România. Așa-numitele „directive europene” au, în principal, caracter de recomandare și se referă la bariere minore, degradate sau cu durata de viață depășită, care pot afecta regimul natural al râurilor, siguranța populației și ecosistemele naturale.

Zvonurile despre baraje, dezmințite de Apele Române (sursa: Facebook/Apele Române)
Post controlat de Voiculescu va plăti daune morale către Culiță Sterp Foto: Facebook Culiță Sterp
Eveniment

Post controlat Voiculescu va plăti daune morale către Culiță Sterp

Un post controlat de fostul turnător al Securității Dan Voiculescu, Antena 1, va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Tribunalul Hunedoara a luat această măsură după ce, în decembrie 2022, Antena 1 a susținut că manelistul a adormit la volan și a ucis un om. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Pentru difuzarea aceleiași știri false, postul RTV a fost condamnat, în octombrie 2023, la plata a 100.000 de lei, daune morale. În realitate, era un alt bărbat cu același nume, a arătat CluJust. Post controlat de Voiculescu va plăti daune morale către Culiță Sterp „Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Sterp Nicolae (…), în contradictoriu cu pârâta ANTENA TV GROUP S.A., în calitate de proprietar al site-ului www.observatornews.ro și titulară a licenței audiovizuale a televiziunii Antena 1 şi în consecinţă: Constată caracterul ilicit al afirmaţiilor referitoare la reclamantul Sterp Nicolae făcute de pârâtă prin: a) publicarea articolului „Cum a încercat familia lui Culiță Sterp să-i cumpere libertatea, în 2016, atunci când a adormit la volan si a ucis un om: „Hai să ne înțelegem cumva” pe site-ul www.observatornews.ro, la data de 03.12.2022, ora 19:50 și pe pagina oficială Observator de pe rețeaua de socializare www.facebook.com; b) difuzarea știrii „Dezvăluiri despre accidentul mortal al lui Culiți Sterp” pe postul de televiziune Antena 1, la data de 03.12.2022, în jurul orei 19:04; Obligă pe pârâtă, la plata către reclamant a sumei de 75.000 lei, cu titlu de daune morale pentru atingerea adusă drepturilor la onoare, demnitate, reputaţie şi imagine, drepturi încălcate prin articolele publicate şi ştirile difuzate”, se arată în decizia Tribunalului Hunedoara, publicată de CluJust. Antena 1 va achita și cheltuielile de judecată „Informațiile nereale făcute publice de către pârâtă sunt de natură a determina o lezare a demnității umane și o deteriorare a percepției celorlalți asupra persoanei defăimate, cu consecințe privind statutul său în societate, precum și a imaginii pe care reclamantul și-a creat-o la nivelul domeniului în care activează și pentru care a devenit cunoscut. Cu alte cuvinte, chiar dacă imaginea reclamantului a fost adusă publicului prin prisma altor evenimente rutiere în care a fost implicat, această împrejurare nu exclude de plano posibilitatea sancționării persoanelor care procedează la divulgarea către publicul larg a unor informații care nu prezintă caracter real și care contribuie, în esență, la distrugerea dreptului reclamantului la imagine”, mai arată această instanță. Antena 1 urmează să plătească și cheltuielile de judecată, 10.000 de lei, și dobânzi penalizatoare la despăgubirile morale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră