joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: stat major

4 articole
Investigații

EXCLUSIV Șeful Statului Major a ignorat avertizări interne despre breșele IT. Hackerii ruși au lovit

Un atac informatic atribuit serviciului rus de informații militare, GRU, a compromis zeci de adrese de e-mail aparținând Ministerului Apărării Naționale (MApN), inclusiv conturi asociate Forțelor Aeriene Române. Potrivit surselor DeFapt.ro, existența breșelor de securitate IT din Apărare i-a fost semnalată repetat generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, dar acesta le-a ignorat. Conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene, sparte de hackeri asociați cu GRU Potrivit informațiilor publicate de presă și confirmate de autorități, atacul a vizat cel puțin 67 de conturi de e-mail ale unor angajați din cadrul Forțelor Aeriene. Operațiunea a făcut parte dintr-o campanie mai amplă, desfășurată pe termen lung, atribuită unor grupări asociate GRU, care au utilizat tehnici de tip spear-phishing pentru a obține acces la conturi instituționale. Aceste metode presupun trimiterea unor e-mail-uri aparent legitime, menite să determine utilizatorii să își dezvăluie datele de autentificare sau să acceseze link-uri periculoase. Investigația care a dus la destructurarea rețelei a implicat cooperarea dintre FBI, SRI și alte agenții europene.  Ce a făcut Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major? Deși atacul a fost în cele din urmă contracarat prin colaborare internațională, acesta a avut loc în ciuda existenței unei structuri dedicate apărării cibernetice în cadrul armatei române. Este vorba despre Comandamentul Apărării Cibernetice, înființat prin lege în anul 2018 și aflat în subordinea Statului Major al Apărării. Rolul acestui comandament este de a asigura protecția infrastructurilor informatice militare, de a preveni și detecta atacuri cibernetice și de a coordona răspunsul în cazul unor incidente de securitate. Conform prezentării oficiale, Comandamentul Apărării Cibernetice are misiunea de a dezvolta capabilități moderne de apărare în domeniul cibernetic, de a monitoriza amenințările și de a contribui la securitatea națională în contextul noilor tipuri de conflict. Structura ar trebui să funcționeze ca un pilon esențial în arhitectura de securitate a României, în condițiile în care atacurile informatice au devenit tot mai sofisticate și mai frecvente. Subfinanțare cronică Cu toate acestea, incidentul recent sugerează că aceste obiective nu sunt pe deplin atinse. Surse din interiorul sistemului indică, paradoxal, faptul că structurile de protecție cibernetică ale MApN au identificat de mai mult timp breșele exploatate de atacatori. Totuși, implicarea limitată a acestor structuri în procesul de investigare, care a fost coordonat în principal de SRI și parteneri externi, ridică semne de întrebare. Una dintre explicațiile invocate pentru această situație este subfinanțarea cronică a Comandamentului Apărării Cibernetice. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, resursele alocate Comandamentului nu sunt suficiente pentru a susține un nivel adecvat de protecție: lipsa investițiilor afectează atât capacitatea de prevenție, cât și pe cea de reacție în fața unor atacuri complexe. Generalul Vlad, șeful Statului Major, fusese avertizat. Nu a reacționat În acest context, responsabilitatea pentru alocarea resurselor revine conducerii Statului Major al Apărării, adică generalului Gheorghiță Vlad, care nu a asigurat finanțarea necesară pentru dezvoltarea capabilităților cibernetice și nu a adaptat strategiile la noile tipuri de amenințări. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Această lipsă de adaptare este considerată un factor major care a contribuit la vulnerabilitatea sistemelor. Mai mult, specialiști din Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major al Apărării au semnalat în mod repetat riscurile existente și necesitatea unor măsuri urgente.  Cu toate acestea, avertismentele nu au fost urmate de acțiuni concrete menite să prevină incidentele. În lipsa unor intervenții decisive din partea generalului Vlad, vulnerabilitățile au persistat și au fost exploatate de atacatori. Hardware și software de tip hârb Un alt aspect relevant este starea infrastructurii tehnice utilizate de MApN. Potrivit unor analize, o parte semnificativă a echipamentelor și aplicațiilor software folosite în sistem sunt învechite și nu au fost actualizate corespunzător. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Această situație creează un teren favorabil pentru atacuri cibernetice, deoarece sistemele vechi sunt mai ușor de compromis și mai greu de protejat împotriva amenințărilor moderne. În cazul atacului asupra conturilor de e-mail, aceste vulnerabilități ar fi facilitat accesul neautorizat și menținerea prezenței atacatorilor în rețea pentru o perioadă extinsă. De asemenea, lipsa unor mecanisme eficiente de detecție timpurie a contribuit la întârzierea reacției și la extinderea impactului. În lipsa unor măsuri concrete dispuse de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major, riscul unor atacuri viitoare rămâne ridicat, iar securitatea informațiilor sensibile continuă să fie expusă.

Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat (sursa: Facebook/Șeful Statului Major al Apărării)
Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 300.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major (sursa: Inquam Photos/Pană Tudor)
Investigații

EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați

Generalul Gheorghiță Vlad a descoperit, imediat ce a fost numit șef al Statului Major al Apărării, că are 300.000 de lei într-un cont nedeclarat anterior. Cont de 300.000 de lei în 2022 În 2022, generalul Gheorghiță Vlad era locțiitor al șefului Statului Major al Apărării (SMAp).  Potrivit declarației de avere depuse în acel an, avea un salariu anual de aproape 156.000 de lei, iar soția lui - unul de puțin peste 100.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Într-un cont bancar deschis în anul 2000, generalul Vlad deținea 300.000 de lei. În declarația de avere din 2022, generalul Gheorghiță Vlad avea un singur cont, de 300.000 de lei (sursa: integritate.eu) 2023: contul crește la 400.000 de lei Potrivit declarației de avere depuse în 2023, salariul anual al locțiitorului șefului SMAp a crescut cu 20.000 de lei: de la aproape 156.000 de lei, la aproape 176.000 de lei. Și salariul anual al soției a crescut, dar numai cu 10.000 de lei. Ceva mai mult a crescut suma din contul deschis în anul 2000: de la 300.000 de lei, la 400.000 de lei. În declarația de avere din 2023, generalul Gheorghiță Vlad și-a mărit suma din cont până la 400.000 de lei (sursa: integritate.eu) Așadar, economii de 100.000 de lei într-un an din venituri totale ale soților Vlad de 286.000 de lei. Nimic anormal: dacă cei doi au pus la bancă 100.000 de lei din venitul comun de 286.000 de lei, au rămas cu venituri de 186.000 de lei, adică 15.500 de lei lunar, suficient pentru nevoile unei familii cu un singur copil. Venitul anual al soților Vlad: 307.000 de lei În declarația de avere din 2024, însă, au apărut creșteri masive de economii. Astfel, salariul generalului Vlad, devenit în noiembrie 2023 șef al Statului Major al Apărării, a crescut la 197.000 de lei, cu 21.000 de lei mai mult decât în anul anterior. Salariul soției a rămas același din anul anterior: 110.000 de lei. Așadar, în 2023 (an ale cărui venituri au fost declarate în 2024), soții Vlad au avut venituri cumulate de 307.000 de lei. 2024: apare un cont nou cu 330.000 de lei Dar, în același an 2023, generalului Gheorghiță Vlad i-a apărut încă un cont bancar, menționat în declarația de avere depusă în 2024. Un cont deschis în anul 2000, dar niciodată menționat anterior, în care se află 330.000 de lei. În declarația de avere din 2024, generalului Gheorghiță Vlad i-a mai apărut un cont, de 330.000 de lei. Cel menționat anterior, de 400.000 de lei, a rămas neatins (sursa: integritate.eu) Să recapitulăm: în 2023, soții Vlad au câștigat, împreună, 307.000 de lei, dar au pus deoparte 330.000 de lei. Și, asta, în condițiile în care vechiul cont bancar, de 400.000 de lei, a rămas intact. De unde sunt banii? Cum poat fi explicat acest miracol financiar? În linii mari, în două feluri: fie generalul Vlad avea banii de ceva vreme în acel cont dar a preferat să nu-i declare, fie banii au apărut peste noapte din surse fără legătură cu veniturile legitime din salarii ale soților Vlad. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Vlad pare că lasă să se înțeleagă că ar fi vorba de prima variantă. Nedeclararea unor sume de bani de-a lungul mai multor ani este o încălcare a legii iar Agenția Națională de Integritate este obligată să deschidă un dosar de cercetare a averii generalului Gheorghiță Vlad. MApN: „Venituri legale acumulate în timp” „Declarațiile de avere sunt completate anual, în conformitate cu Legea nr. 176/2010, și reflectă situația patrimonială existentă la momentul declarării. Contul la care faceți referire (cel de 330.000 de lei, menționat în declarația de avere din 2024 - n.r.) nu reprezintă un element patrimonial nou apărut în perioada 2022–2023, ci un cont deschis anterior, în care au fost acumulate, în timp, economii rezultate din venituri legale. Menționarea acestuia în declarația din ianuarie 2024 a avut loc în contextul actualizării situației patrimoniale, astfel încât aceasta să fie reflectată în mod complet și corect, conform obligațiilor legale. Interpretarea potrivit căreia suma respectivă ar fi fost constituită într-un interval de un an nu corespunde realității și rezultă din compararea formală a două declarații succesive, fără a avea în vedere natura economiilor și momentul declarării.”, se arată într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro primit de la Direcția Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării.

România n-are lege pentru a doborî drone rusești Foto: Twitter
Politică

N-are lege pentru a doborî drone rusești

În februarie 2024, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, spunea că n-are lege pentru a doborî drone rusești. După șapte luni, nu s-a schimbat nimic și, duminică, o dronă rusească s-a plimbat nederanjată timp de circa 50 de minute, pe o distanță de circa 75 de kilometri de deasupra teritoriului României. Ce spunea, pentru Europa Libera, generalul Gheorghiță Vlad despre blocajul legislativ, care nu permite României să doboare drone: N-are lege pentru a doborî drone rusești „Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față. Trebuie modificate Legea Apărării, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, trebuie aduse ajustări la Legea 122 privind regimul armelor și munițiilor. Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru, cinci etape. Știu că sună foarte tehnic...(...) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv. Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”. Activistul Radu Hossu a arătat că drona rusească a violat spațiul aerian al României de la aproximativ 02:40 până la 03:30 și a parcurs circa 75 de kilometri. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor

Șeful Statului Major rus, posibil rănit (sursa: Agerpres)
Internațional

Șeful Statului Major rus, posibil rănit

Șeful Statului Major rus, posibil rănit. Mai mulţi ofiţeri ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean asupra cartierului general stabilit de armata rusă în oraşul Izium din estul Ucrainei, afirmă oficiali guvernamentali de la Kiev, potrivit agenţiei DPA. Șeful Statului Major rus, posibil rănit Printre victime se numără ofiţeri superiori ruşi, susţine pe Telegram un consilier al ministrului de interne ucrainean, Anton Heraşcenko, informaţie neconfirmată de surse independente. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Oficialii ucraineni cred că în acel amplasament atacat ar fi trebuit să se afle şi şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov. Acesta a venit la Izium şi a preluat personal comanda ofensivei ruse în estul Ucrainei. Ucrainenii atacă peste graniță, în Rusia Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington, unităţi ruse din Districtul Militar Est şi echipamente antiaeriene sunt desfăşurate către Izium pentru a susţine unităţile ruse probabil uzate de lupte în încercarea de a avansa la sud de acest oraş. Între timp, peste graniţă în Rusia autorităţile locale din regiunea Belgorod au anunţat că o persoană a fost rănită în urma atacului asupra unei instalaţii militare ruseşti, iar în regiunea Kursk un pod feroviar a fost detonat în ceea ce guvernatorul local a descris drept un act de sabotaj. Rusia a acuzat în ultima săptămână o serie de atacuri efectuate de forţele ucrainene pe teritoriul său la Belgorod şi în alte zone de la graniţă asupra unor depozite ruseşti de muniţii şi combustibili.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră