sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: șpagă

90 articole
Eveniment

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la spitalul județean Pitești (SJU Pitești), prinsă că lua șpagă pe bandă rulantă: medicul Ramona Ștefanache a câștigat, în anul fiscal 2022, puțin sub 21.500 de lei pe lună, în medie. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Ramona Ștefanache Foto: Facebook Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie Însă Ramona Ștefanache mai avea o slujbă la un spital de stat, la Curtea de Argeș, de unde mai lua, în medie, aproape 5.000 de lei pe lună. În total, ea câștiga în medie, de la stat, ușor peste 26.000 de lei pe lună. Ea mai avea contracte cu două clinici private, de la care însă a luat în total, în tot anul fiscal 2022, circa 12.000 de lei. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a reținut-o pentru 24 de ore pe şefa Secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, urmărită penal luare de mită şi dare de mită, potrivit unui comunicat al parchetului. Ea e acuzată că ar fi luat mită cu valoarea cuprinsă între 50 de lei și 600 de lei de la 147 de pacienți. Soțul Ramonei Ștefanache lucrează la spitalul din Curtea de Argeș, de unde a câștigat, în tot anul 2022, 107.669 lei. Familia deține o casă, un apartament și trei mașini. Procurorii susțin că, în perioada mai-august 2023, șefa secției de psihiatrie de la SJU Argeș ar fi primit în biroul din incinta Secţiei de Psihiatrie din cadrul spitalului, de la pacienţi sau rude ale acestora, diferite sume de bani în bancnote de la 50 la 500 de lei, precum şi bunuri. Potrivit parchetului, șefa secției împărțea mita cu alte cadre medicale. Procurorii au cerut, azi, arestarea preventivă a șefei secției de psihiatrie de la SJU Pitești pentru 30 de zile.

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la SJU Pitesti Foto: Consiliul Județean Argeș
Filosofia vameșilor români: liber la furat (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Filosofia vameșilor români: liber la furat

Filosofia vameșilor români: liber la furat. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu subalternii săi corupți au contestat decizia Tribunalului București în baza căreia au fost arestați preventiv pentru 30 de zile la cererea procurorilor DNA. Judecătorii de la Curtea de Apel București le-au respins cererea vameșilor de a fi cercetați în stare de libertate. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Stenogramele din dosarul procurorilor DNA arată că Paul Petrof i-a cerut afaceristului italian Gianluca Carpineta să dea o șpagă de 50.000 de euro mascată sub forma unui avans pentru achiziționarea unui apartament. Mai mult, vameșii arestați preventiv se lăudau că "s-a dat liber la furat" și la Autoritatea Vamală Română și la Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Adică să se colecteze ilegal cât mai mulți bani de la afaceriștii din România. Filosofia vameșilor români: liber la furat La data 1 august 2023, vameșii Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu discutau despre ordinele ilegale primite sau pe care urma să le primească de vameșii de la Autoritatea Vamală și inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală de la vârful Agenției Naționale de Administrare Fiscală și de la cei mai influenți funcționari din Ministerul Finanțelor. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori CERNAT ALEXANDRU: Da! Băi, tocmai! TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă! CERNAT ALEXANDRU: Încă nu... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: E liber la furat pentru colectare! CERNAT ALEXANDRU: ... (neinteligibil)... Nu s-au aranjat unii de la noi, încă se bat! Ar fi bine să rămână așa și să se dea liber! Că nu-i mai... Nu mai schimbă nimeni nimic... Ia gândește-te... O dată ce începi să... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Dariusică, noi care zburăm la un nivel jos... Nu cred că... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine, Fane, da’ uite... Uite, nu stă de tine, da’ stă dă "ochi de gheață" și o belești aiurea, ai înțeles?! (...) TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Până-ți demonstrezi tu așa... Te ține-n judecată ani de zile... Șpăgi și favorizarea infractorilor Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au anunțat pe 14 februarie 2024 că Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu vameșii Nicolae Ștefan Teianu, Alexandru Cernat, Marian Vladimir Vulcan și Răzvan Cosmin Stamatescu au fost prezentați judecătorilor de la Tribunalul București pentru a fi arestați preventiv pentru 30 de zile. Paul Petrof, vameșul șef, a fost acuzat de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; luare de mită. Vameșii Teianu, Cernat și Vulcan au fost acuzați de luare de mită în formă continuată. Cel din urmă, Răzvan Cosmin Stamatescu, este acuzat de procurorii DNA de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; trafic de influență în formă continuată. Cei cinci vameși au încercat să scape de mandatele de arestare preventivă pentru 30 zile. În acest sens, au depus contestații la Curtea de Apel București, dar judecătorii le-au respins definitiv doleanța.

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută. Răzvan Cosmin Stamatescu, unul din cei șase vameși de la Autoritatea Vamală Română arestați preventiv pentru corupție pe o perioadă 30 de zile la cererea procurilor DNA, colecta șpăgile încasate de subordonații săi, inspectori vamali, de la chinezii din Dragonul Roșu. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Pe lângă ce aduna de la subordonații săi, vameșul Stamatescu a mai primit de la un afacerist turc câte 1.000 de euro pentru fiecare din cele 25 de tiruri încărcate cu gaz freon care au intrat ilegal în țară. Însă percepea o taxă de zece ori mai mare pentru fiecare TIR care intra în țară cu haine și parfumuri contrafăcute. Mai mult, pe evazioniștii protejați la cel mai înalt nivel de funcționarii din ANAF și Ministerul Finanțelor, cum este cazul afaceristului Cătălin Bucura, îi informa direct despre anchetele procurorilor aflate în derulare. Structura piramidală a șpăgii din Vamă Autoritatea Vamală Română, una din instituțiile Ministerului de Finanțe, funcționa ca o structură de tip mafiot în care vameșii aveau roluri bine determinate în colectarea șpăgilor de la agenții economici. Asta rezultă din referatul DNA de arestare în cazul a șase vameși corupți de la Direcția Regională Vamală București. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Primul palier era format din inspectorii vamali care percepeau taxa de protecție de la afaceriștii străini, în special importatori de mărfuri din China, Turcia și Polonia. Apoi, o parte din bani colectați erau predați șefului lor, vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. La rândul lui, acesta îi redistribuia către șefii din Autoritatea Vamală, respectiv din Ministerul Finanțelor. Rolul lui Răzvan Cosmin Stamatescu Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu este unul dintre funcționarii publici corupți care a condus una dintre cele mai importante structuri ale Autorității Vamale Române. Datele publice arată că, cel puțin din 2010 până în prezent, a coordonat echipele mobile de inspectori vamali din cadrul Direcției Regionale Vamale București. Din această postură, conform atribuțiilor de serviciu, putea să verifice de la TIR-urile care intrau și ieșeau din țară până la marile depozite de mărfuri și produse petroliere din sud-estul României. Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută Inspectorii vamali Marius Marin, Alexandru Cernat, Nicolae Ștefan Teianu, Demetrius Gheorghe și Marian Vladimir Vulcan luau șpăgi uriașe de la afaceriștii chinezi din complexurile comerciale din București și Ilfov pentru a închide ochii la evaziunea fiscală și comerțul cu produse contrafăcute. De exemplu, în vara anului trecut, vameșii Marius Marin și Nicolae Teianu au fost în control în Complexul Dragonul Roșu la o firmă a chinezului Jincheng Zhu. Au încasat pe persoană fizică o șpagă de 35.000 lei și 51 de baxuri de ghete contrafăcute Nike. De la un alt afacerist chinez, Zhenling Zhang, din Complexul Orient, vameșii Marius Marin și Alexandru Cernat au primit o șpagă de 17.600 lei. Cei doi au fost în control și la un afacerist turc care vindea parfumuri în Complexul Moroeni City. Au primit o mită de 11.500 de dolari și 1.000 de parfumuri. Vameșii Marius Marin și Demetrius Gheorghe s-au dus în control la complexul Casa de Vis. Acolo, de la unul dintre patronii chinezi, Yuerong Fan, au cerut o taxă de protecție de doar 1.000 de lei. Acestea sunt doar câteva din șpăgile primite de inspectorii vamali. Însă fenomenul corupției printre vameși este mult mai extins. Un tir cu freon, 5.000 de euro șpagă Vameșul Demetrius Gheorghe le-a spus anchetatorilor că unul dintre destinatarii sumelor colectate de inspectorii vamali este Răzvan Cosmin Stamatescu, șef birou la Regionala Vamală București. Pe restul nu i-a deconspirat încă. Anchetatorii au descoperit că aceasta nu era singura sursă de bani obținuți ilegal de vameșul Stănescu. De exemplu, vameșul Dragoș Ionuț Vișan, șeful Biroului vamal Ploiești, încasa de la turcul Ertugul Sonmez câte 4.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon introduse ilegal în România prin intermediul firmei sale, Diesel Tehnic. De ce ilegal? Pentru că firma turcului nu deținea autorizațiile de mediu necesare pentru transportul și comercializarea gazului freon. Intermediarul acestei afaceri a fost vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu care la rândul lui a primit câte 1.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon. Tirul de haine contrafăcute, 10.000 de euro Dar turcul Ertugul Sonmez voia să aducă ilegal în România și haine și parfumuri contrafăcute. În acest sens, a organizat o întâlnire în vama Giurgiu cu vameșul Demetrius Gheorghe și "fratele său" Liviu Berhardt. Cei trei s-au arătat dispuși să faciliteze trecerea frontierei cu mărfurile contrafăcute în schimbul sumei de 10.000 de euro pentru fiecare tir. Tot angajații statului i-au spus turcului să acopere marfa contrafăcută cu cereale sau nisip. Adică să folosească celebra metodă "capac". Pe lângă bani, turcul Sonmez i-a făcut cadou vameșului Stamatescu patru perechi de blugi Jacob. O astfel de pereche de blugi originală, nu contrafăcută, costă cel puțin 300 de euro. Acum turcul Ertugul Sonmez este unul dintre principalii denunțători. Stamatescu și Petrof scurgeau date din dosare penale Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu împreună cu șeful său, Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, erau conectați și la marile rețele de evazioniști. Anchetatorii susțin, de exemplu, că cei doi vameși nu au nici o reținere "să abuzeze în interes personal" de funcțiile pe care le dețin. "Astfel, se constată cinismul cu care recurge la mijloace de obținere de câștiguri bănești facile și dezinvoltura cu care îi arată lui Bucura Cătălin ordonanța emisă în dosarul 262/P/2022 când acesta tocmai a fost trimis în judecată (în decembrie 2023) pentru comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 51 milioane de lei. De asemenea trebuie punctată funcția de conducere ce potențează atât responsabilitatea inculpatului față de funcția publică dar și gravitatea corupției", susțin anchetatorii. Cazul Bucura Cătălin Bucura, liderul unei grupări de evazioniști, a fost unul dintre personajele reținute de DNA în dosarul Murflatar. Conform ordonanței, în perioada 2010 - 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane lei bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. DeFapt.ro a mai dezvăluit că cei doi vameși, Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu, i-au cerut evazionistului Cătălin Bucura să contribuie cu 5.000 lei pentru plata hainelor achiziționate de Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, actual secretar general adjunct al ANAF.

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Acum, Ion Cupă, fostul șef, e adjunct ANAF (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fostul șef al Vămilor și actualul secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, i-a cerut subalternului său corupt, vameșul Paul Petrof, să-i plătească o notă de plată de aproape 2.000 de euro pentru hainele pe care le comandase de la CANALI. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ca orice vameș care se respectă, Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, i-a cerut la rândul său evazionistului Cătălin Bucura, trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 51 milioane lei, să suporte jumătate din nota de plată. Informațiile apar în dosarul de corupție al vameșilor de la Direcția Regionala Vamală București arestați preventiv pentru 30 de zile, dar până în prezent traseistul Ion Cupă nu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție. Relevant la această speță este traseul șpăgilor în Autoritatea Vamală Română. Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați Ion Cupă a condus Autoritatea Vamală Română în perioada iunie 2023 – ianuarie 2024. În timpul mandatului său de președinte cu rang de secretar de stat, Ion Cupă a fost prins în mrejele corupției. Informațiile apar în referatul de arestare al vameșilor corupți de la Direcția Regională Vamală București, conduși de vameșul șef Paul Petrof. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori La data de 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul său împreună cu subalternii Răzvan Cosmin Stamatescu, Marius Maris, Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu. Ulterior, în birou a venit și controversatul afacerist Cătălin Bucura. În timpul discuțiilor, Paul Petrof se plângea subalternilor săi și afaceristului Cătălin Bucura că trebuie să "suporte" mai multe cheltuieli făcute de către șeful său, președintele Ion Cupă, poreclit "Păduraru'". Ultima notă de plată pe care urma să o achite era în cuantum de 9.496 lei, adică în jur de 2.000 de euro, pentru hainele comandate de președintele Ion Cupă: un costum, o cămașă, pantofi, fular și curea. Toate, de la CANALI. "Nepotu'" a cotizat cu 5.000 de lei Vameșul șef Paul Petrof și subalternul său Răzvan Cosmin Stamatescu i-au cerut direct afaceristului Cătălin Bucura, zis "Nepotu'", să contribuie la nota de plată cu suma de 5.000 de lei. Conform anchetatorilor, Cătălin Bucura a fost de acord să plătească jumătate din valoarea hainelor comandate de Ion Cupă, dar a impus o singură condiție: să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. "De asemenea, din aceste discuții reiese că BUCURA CĂTĂLIN (

Șeful Vămii negocia șpaga în birou (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Șeful Vămii negocia șpaga în birou

Șeful Vămii negocia șpaga în birou. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, a fost arestat preventiv pentru că a cerut unui afacerist italian o șpagă de 50.000 de euro pentru achiziționarea unui apartament și haine de lux de la Consiglieri. În schimbul șpăgilor, firma italianului a primit autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Acesta este doar un mic caz de corupție în care este implicat vameșul șef Paul Petrof, în contextul în care acesta avea în subordine toate birourile vamale din sud-estul României, inclusiv cele de pe aeroporturile Băneasa, Otopeni, Kogălniceanu, chiar și cele din Portul Constanța. Pe numele lui Paul Petrof mai exista un dosar de corupție din anul 2017, atunci când DNA l-a acuzat de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu. Un alt dosar DNA, deschis în 2017 În vara anului 2017, în urma unei anchete a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), procurorii anticorupție l-au acuzat pe Paul Petrof, pe atunci tot director executiv al Direcției Regionale Vamale București, de favorizarea făptuitorului și instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Conform procurorilor, afaceriștii Marin Ciupitu și Alexandru Emilian Mirea au falsificat șapte declarații vamale de import pentru a trage o țeapă de aproape 900.000 lei bugetului Uniunii Europene și al statului român. Marin Ciupitu a aplelat la Paul Petrof, care a decis să facă două noi controale pentru a șterge urmele fraudei. Apoi Paul Petrof le-a cerut subalternilor, Luminița Eleonora Carmen Rotaru și Nicolae Pasmangiu, să infirme rezultatele anchetei OLAF și să susțină că nu s-a fraudat nici bugetul UE, nici cel al României. De atunci au trecut aproape șapte ani, timp în care dosarul de corupție al lui Paul Petrof au fost uitat în fișetul procurorilor. Ce a primit șpăgarul la schimb O nouă anchetă a procurorilor DNA arată că vameșul Paul Petrof și-a continuat nestingherit combinațiile în calitate de șef al Direcției Regionale Vamale București, instituție care are în subordine birourile vamale de interior din Ilfov, București, aeroportul Băneasa, aeroportul Otopeni, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Prahova și aeroportul Mihail Kogălniceanu. Adică principalele porți prin care intră mărfurile în România. De data aceasta, procurorii anticorupție îl acuză pe vameșul șef Paul Petrof că i-a cerut italianului Gianluca Carpineta "plata unui avans pentru un apartament în sumă de 50.000 euro și produse de vestimentație de lux de la Consiglieri". În schimbul șpăgilor, vameșul Paul Petrof a emis autorizații de antrepozitar fiscal și de expeditor înregistrat pentru PBM Quality Investment Consulting SRL. Această societate este deținută de Turtle Capital SA (35%), înregistrată în Elveția, Cătălin Buga (15), Ovidiu Buga (15%) și italianul Gianluca Carpineta (35%). Numele italianului Gianluca Carpineta, acuzat de procurorii DNA de dare de mită, apare și în societățile Bio Fuel Green Energy SRL și GLC Consulting Global Solutions. Șeful Vămii negocia șpaga în birou Paul Petrof a fost monitorizat îndeaproape de procurorii DNA. În biroul acestuia de la Direcția Regională Vamală București au fost montate echipamente audio-video care au înregistrat discuții despre șpăgi cu italianul Gianluca Carpineta. Vameșul șef îi spune italianul într-una dintre discuții că vrea să își cumpere un apartament. PETROF PAUL: Vreau să cumpăr undeva. Dai avans și după asta, așa... CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Ai undeva? Stăm împreună, unde stăm? CARPINETA GIANLUCA: A Florin acolo, questo... de unde a cumpărat el (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Caută-mi și mie undeva CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Io cu Ina. Si vreau mut io și Bogdan stai la mine. Și io dau rata, știi. CARPINETA GIANLUCA: Da, așa face. Io mereu face așa. Io... eu unul dintre puținele avansuri (n.n. neinteligibil) se poate. (n.n. neinteligibil) (n.n. arată două degete ale mâinii stângi, respectiv degetul arătător și degetul mijlociu) CARPINETA GIANLUCA: Mai important e, acuma, mai important... apartament. PETROF PAUL: Da, eu vreau să (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Asta... nu există... PETROF PAUL: Asta vreau. CARPINETA GIANLUCA: Asta, asta tot, aproape. PETROF PAUL: Dar este drumu’ acolo sau e câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu... PETROF PAUL: Este drum sau câmp? CARPINETA GIANLUCA: Nu, tot perfecto. PETROF PAUL: Da? CARPINETA GIANLUCA: Da, perfecto. PETROF PAUL: Da? (n.n. neinteligibil) au venit? CARPINETA GIANLUCA: Frumos e... frumos, da. PETROF PAUL: Foarte bine! Normal, nu cu scară, nu cu nimic.... CARPINETA GIANLUCA: Da, da, da, da. PETROF PAUL: Terasă (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Mică nu e... 90 de metri. PETROF PAUL: 90? CARPINETA GIANLUCA: Da. PETROF PAUL: Ok. CARPINETA GIANLUCA: (n.n. neinteligibil) de plătire. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ce, jumate in mana, e jumate in doi ani (n.n. neinteligibil) cheie, asta imediat. (n.n. neinteligibil) tu ai apartament. Tu nu plătești închiriare (n.n. neinteligibil) așa. PETROF PAUL: Am înțeles, da. Vreau să rămână ceva, că asta tot cheltui, cheltui, cheltui banii... CARPINETA GIANLUCA: Da, așa mai bine (n.n. neinteligibil) cu tine (n.n. neinteligibil) facem asta. PETROF PAUL: Da, ok. CARPINETA GIANLUCA: Asta pentru mine, asta pentru... e apartamentu’, gata. Asta e obiectiv. PETROF PAUL: Uite CUI – u’ (n.n. neinteligibil) (n.n. arătându-i telefonul mobil) CARPINETA GIANLUCA: De ce vorbim, ce vorbim, nimic... PETROF PAUL: (n.n. râde, după care ia un bilet tip post-it de pe birou și începe să scrie pe el) PBM, da? CARPINETA GIANLUCA: Da PETROF PAUL: La mine imediat ai gata. Ai auzit? Fiul: "Aha! Bravo! Eu nu mă bag" Procurorii DNA au surprins o altă discuție între vameșul Paul Petrof și fiul său, Bogdan Cristian Petrof. În această discuție, Petrof senior îi confirmă fiului său că italianul Gianluca Carpineta va plăti avansul de 50.000 de euro pentru apartament. PETROF PAUL: Bă! Care-i problema? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Păi dacă e ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: Deci, ăsta plătește 50 de mii avansul. PETROF BOGDAN CRISTIAN: O nesimțire. PETROF PAUL: Acuma, GIANLUCA la ce i-am făcut io acuma tre’ plătească avansul. Și pe urmă noi ratele. Aveai tu de un’ să dai avans? PETROF BOGDAN CRISTIAN: Doamne, ferește! PETROF PAUL: Avansul, dă GIANLUCA 50 de mii. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Aha! Bravo! Eu nu mă bag, nu știu nimic. Ăla e al tău ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: N-ai, nu știe. Că dacă știe de tine, moare. PETROF BOGDAN CRISTIAN: Nu știe nici mă... Și cu GICĂ, știe la fel. Că nu mă văd cu el și cu GIANLUCA. Nu că am prins cardeala ...[neinteligibil]... PETROF PAUL: E, și-acuma el... Costume de lux de la Consiglieri Relația dintre vameșul șef Paul Petrof și italianul Gianluca Carpineta pare că este mult mai profundă. De exemplu, italianul se oferă să îi cumpere îmbrăcăminte de lux de la Consiglieri. CARPINETA GIANLUCA: Băi, vrei, cadou e la... cadou. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: De la Consiglieri, vrei? PETROF PAUL: Da! CARPINETA GIANLUCA: Aduce (n.n. neinteligibil) mâine dimineață. PETROF PAUL: Păi, dă-mi unde să mă duc. CARPINETA GIANLUCA: Scriu... Consiglieri. PETROF PAUL: Da. CARPINETA GIANLUCA: Ok, mă duc mâine dimineață și (n.n. neinteligibil) PETROF PAUL: Și-mi dai pe unde este să mă duc (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Păi, e aproape de casa ta. BUGA OVIDIU: Aleea Alexandru, lângă palatu' lu' Gigi Becali, acolo (n.n. neinteligibil) CARPINETA GIANLUCA: Da, acolo...în spatele lu’ Gigi Becali. PETROF PAUL: Tre' să semnez toate... ca să ia salariile că d-aia așteaptă toți (n.n. indicând mai multe documente pe care le are pe birou)

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice
Eveniment

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice

Medicii de la Marius Nasta împărțeau șpaga corect, prin metode electronice moderne, de secolul XXI: banii erau primiți cash, dar primul beneficiar îi contabiliza și îi redistribuia la întreaga echipă prin intermediul aplicației Revolut. Informațiile apar în dosarul medicului rezident Jan Palade, care și-a recunoscut vina și a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Citeșteși: Sondaj INSCOP: Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, Ciolacu, iar Șoșoacă l-a depășit pe Simion Medicii au fost prinşi după ce anchetatorii au montat aparatură video de înregistrare în cabinetele lor. Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice „La data de 25.04.2023, inculpatul (...) discută cu fiica pacientului (...) despre programarea acestuia la operaţie pentru a doua zi. În cadrul discuţiei, (...) îl întreabă pe doctor când mai poate vorbi cu el, iar acesta îi spune că 'după', atrăgându-i atenţia că telefoanele mobile înregistrează şi când sunt oprite şi că trebuie să fie foarte atentă în această situaţie, întrucât există riscul 'să ne caute, să ne bage la puşcărie', subliniind la finalul discuţiei 'cu mine vorbiţi după, niciodată înainte', iar în acest context refuză să primească bancnotele pe care (...) a vrut să i le remită. La data de 27.04.2023, fiica pacientului a revenit în biroul inculpatului şi îi remite acestuia un plic alb, ce conţinea suma de aproximativ 700 de lei, pe care medicul îl ia şi îl depune sub o agendă, continuând discuţia cu privire la operaţia din data de 26.04.2023 efectuată asupra pacientului. Ulterior, se observă că pune plicul în sertarul din partea stângă a biroului. În jurul orelor 10,29, medicul a scos din sertarul biroului său un plic de culoare albă pe care l-a desfăcut şi s-a uitat în interiorul lui, apoi l-a pus în acelaşi loc. La sfârşitul programului de lucru, el a scos un plic alb din sertar din care a extras o sumă de bani formată din mai multe bancnote pe care le-a răsfirat pentru a le număra şi pe care le-a pus apoi într-un alt plic aflat în geanta neagră personală. Alături de această sumă a mai pus şi o altă sumă de bani, formată din mai multe bancnote, pe care a scos-o dintr-un alt plic alb îndoit, ce se afla în geanta sa neagră. De asemenea, lângă plicul îndoit mai era depozitată o altă bancnotă, pe care a pus-o în plicul alb în care a colectat toate sumele de bani. Ulterior, l-a sunat pe inculpatul (...) căruia i-a transmis că atât lui, cât şi medicului rezident (...) le-a trimis pe Revolut 'ceva' în legătură cu pacientul (...)", se arată în documentele de la instanţă. Acceaşi "procedură" este urmată de colectivul de medici de la "Marius Nasta" şi în cazul operaţiei la care a fost supus un pacient pe 25 mai 2023. Citește și: Medicii șpăgari de la Marius Nasta luau haina de pe pacienți sau cuponul de pensie – surse presă. Se primeau și sticle de alcool, vândute apoi la barul din satul natal 1.000 de lei pentru o operație "La data de 25.05.2023, la sfârşitul programului de lucru, în jurul orelor 13,53, inculpatul (...), care încă poartă pe cap o cască specifică pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale, trage cu mâna sertarul din partea stângă al biroului şi scoate un plic de culoare albă. Îl desface şi scoate din acesta o sumă de bani, apoi pune plicul gol înapoi în sertar şi închide sertarul. După ce a pus pus plicul gol în sertar, inculpatul selectează sub birou o sumă de bani din cea luată din plic şi îl întreabă pe inculpatul (...) cine a participat împreună cu el 'la pneumonectomie'. Stabilesc împreună că cel mai bine este ca suma selectată să fie împărţită la toţi cei trei rezidenţi, motiv pentru care inculpatul îi remite o sumă de bani formată din trei bancnote în cupiură de 200 de lei, adică 600 de lei, pentru ca acesta să împartă şi cu ceilalţi doi, iar restul de bancnote le-a pus înapoi în sertar. Câteva minute mai târziu, la ora 13,56, intră în birou medicul rezident (...), căruia inculpatul (...) îi dă o bancnotă în cupiură de 200 de lei, pe care acesta o pliază şi o pune în buzunarul din partea stângă sus a bluzei. Din declaraţia suspectei (...) reiese că aceasta a remis inculpatului (...) suma de 1.000 de lei cu titlu de mită, la o săptămână după intervenţia chirurgicală efectuată de acesta asupra soţului său", arată datele de la dosar. De asemenea, pe 29 mai, un medic primeşte de o pacientă un plic cu suma de 2.000 de lei, după care trimite banii colegilor săi din echipa medicală tot prin intermediul Revolut. 2.000 de lei controlul postoperator "La data de 29.05.2023, în jurul orelor 10,30, numita Caravia (...), pacienta medicului (...), i-a remis acestuia un plic alb, cu suma de 2.000 de lei, cu ocazia controlului postoperator, înainte de externare. După discuţii cu privire la starea de sănătate a acesteia, medicul o întreabă cine a fost medicul anestezist şi dacă 'a rezolvat cu ea', făcând cu mâna gestul specific referitor la bani. Aceasta îi răspunde că a fost medicul (...) şi că nu a discutat cu aceasta aceste aspecte, motiv pentru care medicul îi propune să rezolve el 'acuma, dacă e', indicând cu mâna zona de pe biroul său unde se află plicul. Caravia iese din cabinetul medicului şi revine în scurt timp cu un alt plic alb, pe care îl pune pe birou, iar acesta, după ce face o menţiune pe plic, îl pune în sertarul din partea stângă a biroului său. După ce pleacă pacienta, medicul se uită în primul plic alb remis de pacienta Caravia, ce îi fusese destinat, scoate suma de bani, pe care o ţine răsfirată în mână ca să o poată număra. (...) Ulterior, inculpatul (...) îl întreabă pe inculpatul (...) cine l-a ajutat la pacienta Caravia şi i-a spus că le trimite sume de bani prin intermediul aplicaţiei Revolut, spunându-le 'vă trimit şi vouă nişte bani', 'când avem de unde, avem'. La sfârşitul programului de lucru, medicul deschide sertarul din partea stângă a biroului şi scoate o sumă de bani pe care o pune în palma stângă, apoi scoate şi un plic alb pe care-l pune peste suma de bani din palma stângă, pronunţând 'i-am plătit pe toţi'", se mai arată în documente.

Ce șpagă se dădea la Spitalul Județean Botoșani pentru angajarea unui electrician
Eveniment

Ce șpagă se dădea Spitalul Botoșani angajarea electrician

Ce șpagă se dădea la Spitalul Județean Botoșani pentru angajarea unui electrician sau a unui „muncitor necalificat supraveghere bolnavi psihici periculoși”: sumele încasate pentru trucarea concursurilor variau între 500 de lei și 10.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe. Rata profiturilor cultivatorilor de cereale, peste IT și cu 250% peste media națională Ieri, DNA a extins un dosar deschis în decembrie 2023 și a pus sub control judiciar încă trei angajați ai Spitalului Județean de Urgență (SJU) Botoșani - cel în care o tânără mămică a murit după ore de chinuri, așteptând în zadar un medic. Spitalul este oficial în subordinea Consiliului Județean, dominat de PSD și condus de Doina Federovici. Ce șpagă se dădea la Spitalul Județean Botoșani pentru angajarea unui electrician „În perioada 2020-2022, inculpații Titiliuc Mirela, Surugiu Anca și Anichei Claudiu, ar fi deținut diferite calități în cadrul comisiilor de examinare înființate la nivelul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani pentru ocuparea unor posturi de electrician, muncitor necalificat supraveghere bolnavi psihici periculoși, asistent medical debutant pe durată determinată și infirmier. În acel context, inculpații Surugiu Anca și Anichei Claudiu ar fi furnizat unor candidați subiectele stabilite de comisie, ce urmau să fie date la probele de concurs, în scopul facilitării promovării acestora, prin obținerea unei note minime, respectiv nota 7,00. În aceleași împrejurări, inculpatele Titiliuc Mirela și Surugiu Anca ar fi pretins și primit, direct sau prin intermediari, de la alți candidați bunuri și sume de bani cuprinse între 500 lei și 10.000 lei”, a explicat DNA. În decembrie 2023, 11 persoane au fost reținute de procurorii DNA în dosarul privind presupuse fraudări ale concursurilor pentru ocuparea unor posturi în acest spital în perioada 2018-2023. Conform DNA, în perioada 2018-2023, cei implicați ar fi solicitat și primit sume substanțiale de bani, bijuterii, și alte avantaje pentru favorizarea unor candidați în cadrul concursurilor pentru posturi la spital. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Concursurile fraudate erau pentru slujbe de îngrijitoare, brancardieri, asistenți medicali, dar și de medici sau chiar posturi de conducere.

Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Foto: Captură video
Eveniment

Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani

Pe rețelele sociale circulă un scurt videoclip în care George Simion este filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, fără cuvinte, îi strecoară în buzunar. Nu este clar când și unde a fost realizată filmarea. Cum însă mai multe persoane purtau măști sanitare, este posibil ca ea să fi fost realizată în perioada în care erau în vigoare restricțiile pentru limitarea răspândirii virusului. Pe fondul sonor se aude o muzică de petrecere. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu Liderul AUR s-a lăudat, recent, că nu are card și face toate plățile în numerar. Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani Acțiunea propriu-zisă durează doar patru secunde: Simion dă mâna dreaptă cu un cetățean de pe stradă, pe care pare că îl cunoaște, acesta îi pasează cu stânga ceea ce pare a fi un teanc de bani, Simion ia banii, tot cu mâna stângă, îi bagă în buzunarul de la palton, rapid și uitându-se în altă parte, și își continuă acțiunea electorală. Sa fie primit. bădabouesti . Sanatate si multi bani. pic.twitter.com/M9K9bnWtt5— Vader (@byzak68) January 6, 2024 Liderul AUR se laudă că își donează salariul de deputat, dar nu a explicat niciodată din ce trăiesc el și soția sa. Recent, el s-a plâns că nu mai poate dona 90% din acest salariu fiindcă a fost amendat. „Mi-au luat din bani 30 %. 7.625 de lei. Dragi prieteni, cu reţinere 30 % din salariu mi se opreşte, pentru că am făcut protest în timpul pandemiei. Vreau să vă arăt fluturaşul de salariu, cum vi-l arăt în fiecare lună, de 5 luni încoace nu mai pot dona 10.000 de lei, adică 90 % din acest salariu, pentru că mi se reţin şi am 7600”, a spus liderul AUR într-o filmare pe Facebook. Foto: Captură video El a spus că va dona în luna decembrie 6000 de lei din cei 7.600 de lei. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Întrebat, în august 2023, câţi bani sunt în contul partidului, George Simion a răspuns: „Cred că vreo 8 milioane de euro, am dat drumul la caravana medicală”.

Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, minimalizează fenomenul corupției: el susține că se dă bacșiș la frizer, medici și profesori, acestea fiind limitele fenomenului. „Eh, un străin nu le înțelege”, crede președintele Academiei. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Șpaga la medici se dă „de plăcere”, mai crede Pop. El a făcut aceste afirmații la podcastul unui fost ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu. „Am stat cu președintele Academiei, e o încântare să vorbești cu el. E om de stânga care gândește complet”, afirma, în noiembrie 2023, președintele PSD, Marcel Ciolacu. Președintele AUR, George Simion, a afirmat de mai multe ori că ar susține o candidatură a lui Pop la președinția României. Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop „Am dobândit aceste lucruri de o oarecare lentoare orientală, de nerespectare a cuvântului dat, de promovare a unor idei ale noastre și ale unor dorințe, prin bacșiș, prin dare - astea nu pot fi scoase din mintea noastră, pentru că unele au intrat așa de adânc, încât un om care vrea să fie convins, să zicem, să nu îi dea unui medic ceva, dacă vrei să îl convingi, se consideră jignit și spune: «Domnule, e plăcerea și bucuria mea!». Eh, un străin nu le înțelege. De aia noi apărem și la corupție. Nu pentru că nu am avea corupție - avem într-un grad foarte mare - dar vin occidentalii, cum veneau tinerii aceia după Revoluție și voiau să ne evanghelizeze, vă aduceți aminte, îmbrăcați în costume negre cu cămăși albe, și trebuia să le spui că noi suntem demult evanghelizați. Eh, vin și ne întreabă dacă noi am dat bacșiș la frizer - eh, bine, la frizer dau și eu - dar medicilor, în primul rând, sau la profesori, dacă doamnelor profesoare sau educatoare le duc copii cadouri, flori și încă ceva... Și românul zice da. El se duce și notează gradul de corupție, în funcție de treburile astea. Astea intră în mentalul nostru”, a spus Pop. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” „Și mă întreb mereu de ce astăzi, când Europa este în parte unită, și noi facem parte din acest club select – e adevărat că suntem mereu ultimii în acest club, și suntem dați mereu exemplu cu Bulgaria, și unii occidentali, rău voitori, spun: «Două țări ortodoxe, ortodocșii sunt mereu înapoiați». Eu când aud acele lucruri, sigur că mă revolt, pentru că sunt generalizări proaste”, a mai afirmat președintele Academiei.

Soacra lui Cherecheș era falită Foto: Pro TV
Politică

Soacra lui Cherecheș era falită

Soacra lui Cătălin Cherecheș, primarul Băii Mari, era falită: casa ei din Reghin era executată silit, arată documente prezentate de presa locală. Întrebarea pe care și-o pune acum presa locală este de unde a avut soacra lui Cherechș 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? Citește și: Soacra lui Cherecheș a ascuns șpaga de 50.000 de euro cash într-o pungă de cadouri și a asortat la bani trei kilograme de prăjituri: „Cu blândețe, adică achitare” Soacra lui Cherecheș era falită Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș s-a dezis de soacra care dorea să-l salveze de pușcărie: „Dacă a făcut așa ceva, oricum nu a făcut-o în numele meu, să i se aplice prevederile legale cât de drastice, pentru că lucrurile astea mi se par niște cretinități”, a spus el la Antena 3. Socrii primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, au fost arestați preventiv. Foto: Pro TV Documentul este un Proces Verbal de Licitație, încheiat de un executor judecătoresc aflat în circumscripția Curții de Apel Târgu Mureș. Data de pe document este 10 octombrie 2023. Documentul arată că părinții Tabitei Cherecheș - fostă Gliga - ar fi avut un contract de ipotecă și unul de credit la care nu au plătit creditul, dobânzile și comisioanele bancare restante. Pentru recuperarea datoriilor, s-a ajuns la vânzarea prin licitație publică a „imobilului teren intravilan în suprafață de 613 mp pe care se afla edificată o casă de locuit cu fundație de beton” situată în localitatea Reghin din județul Mureș, arată Ziarul de Maramureș. Foto: Ziarul de Maramureș Licitația a pornit de la 277.000 lei, reprezentând 50% din prețul de evaluare a imobilului. La licitație au participat doi ofertanți. Unul din aceștia a avut o ofertă de 140.000 lei, iar celălalt 100.000 de lei. Însă soacra lui Cherecheș deține o firmă, unde este și administrator, Elenstab Brod SRL, care are obiect de activitate fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie și care a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 452.000 de lei și un profit de aproape 200.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR Pe numele companiei există o cofetărie în Piața Victoriei din orașul Târgu Mureș.

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Eveniment

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri. Claudia Gliga, soacra primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost interceptată în mai multe rânduri de anchetatori în timp ce discută cu mama unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj, despre pronunţarea unei soluţii "mai blânde" sau chiar achitarea primarului în dosarul acestuia de corupţie. O soluţie "mai blândă" Totul, în schimbul unei mite cuprinse între 50.000 şi 100.000 euro, mascată sub forma preluării unei firme. Potrivit documentelor depuse în instanţă, pe 5 noiembrie, la DNA - Serviciul teritorial Cluj a fost înregistrat un denunţ făcut de Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, judecătoare la Curtea de Apel Cluj, şi mama acesteia, Rodica Farcaş Hîngan. Potrivit denunțului, la sfârşitul lunii octombrie 2023, o persoană cu numele Claudia, care s-a recomandat ca fiind soacra primarului din Baia Mare, Cherecheş Cătălin, a promis să cumpere cu o sumă cuprinsă între 50.000 - 100.000 euro afacerea deţinută de Rodica Farcaş Hîngan, pentru ca fiica acesteia să de o soluţie "mai blândă" în dosarul în care primarul are o condamnare în primă instanţă de cinci ani închisoare pentru corupţie. Un tort de două kilograme Femeia i-ar fi propus mamei judecătoarei să-i cumpere afacerea, fie să se revanşeze în orice modalitate, întrucât atât ea cât şi familia ginerelui său dispun de sume considerabile în bani. Ulterior, Claudia s-a prezentat la sediul firmei deţinute de Rodica Farcaş Hîngan şi i-a dat acesteia o cutie cu tort de peste două kilograme, spunându-i că "nu îşi doreşte nimic, decât blândeţe". Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Aceasta i-a mai spus că a discutat cu părinţii primarului din Baia Mare, care i-au transmis că sunt în stare de orice pentru a-l salva pe fiul lor, în contextul unei decizii mai blânde, întrucât este nevinovat. În urma investigaţiilor efectuate, procurorii au identificat-o pe Claudia ca fiind Claudia Gliga, soacra lui Cherecheş. 50.000 de euro la mall La sugestia procurorilor, pe data de 6 noiembrie, Rodica Farcaş Hîngan se întâlneşte cu Claudia Gliga în incinta unei cofetării deţinute de aceasta din urmă în municipiul Târgu Mureş. Pe 8 noiembrie, soacra lui Cherecheş este prinsă în flagrant în timp ce îi înmâna mamei judecătoarei suma de 50.000 de euro şi o cutie cu produse de cofetărie (prăjituri asortate - circa trei kilograme), într-un restaurant din incinta Iulius Mall din Cluj. La ultima întâlnire de la restaurant, Claudia Gliga a venit cu soţul ei, Dorin Petru Gliga, ambii fiind reţinuţi de procurori şi apoi arestaţi preventiv. Dorin Petru Gliga este acuzat de procurori că a avut cunoştinţă atât de faptul că s-a promis o sumă de bani judecătoarei Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, cât şi despre faptul că în cursul zilei de 8 noiembrie urma să se remită suma de 50.000 euro. "Totul este între noi trei, mamele, bătrânele" De asemenea, spun anchetatorii, ulterior discuţiei din 6 noiembrie, Claudia Gliga şi Dorin Petru Gliga s-au deplasat cu autoturismul la Baia Mare, cel mai probabil pentru a ridica suma de bani, existând suspiciunea că această sumă a fost pusă la dispoziţia Claudiei Gliga de către membrii familiei Cherecheş. La dosarul depus în instanţă, se află mai multe înregistrări de la întâlnirile avute de Claudia Gliga cu Rodica Farcaş Hîngan: "GLIGA CLAUDIA: (neinteligibil) să-mi ziceţi cum să fac. Io aşa fac. Dar totul este între noi trei, mamele, bătrânele. Tineretul nu ştie nimic. Cum ziceţi dumneavoastră, eu aşa fac. Dacă consideraţi şi credeţi că pot să mă duc astăzi la ei şi să le spun... Ziceţi-mi, jumate din sumă acuma... FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi... GLIGA CLAUDIA: Şi jumate când... Şi acuma...asta-i şansa în care ele ar putea să îl achite... "Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne" FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Şi... Păi...da ea m-o întrebat şi i-am zis că nu ştiu ce cum. Adică ce blândeţe, cum să fii. GLIGA CLAUDIA: În sensul ca să...să nu-l condamne. FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Ioi. GLIGA CLAUDIA: Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne. Că asta este o variantă: ori îl achită, ori îl condamnă. Deci, două. N-are nimic, prelungire, nu-i termen, nu...Îs două, din câte am înţeles eu.". Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri La dosar există şi discuţia din momentul înmânării banilor, băgaţi într-o cutie, în incinta unui restaurant din Complexul Comercial Iulius Mall. "GLIGA CLAUDIA: Un cadou. Da. Da v-am făcut un platou de prăjituri. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Cum? GLIGA CLAUDIA: V-am făcut un platou de prăjituri. Ăla mi în portbagaj. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi trebuia să aduci şi să pui acolo. GLIGA CLAUDIA: În prăjituri? Da m-am gândit şi la varianta, da îi o pungă de cadou şi îi o cutie cu cadou. Nu se vede nimica. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Îhî. Nu? GLIGA CLAUDIA: No (neinteligibil) să vă culcaţi liniştită. Aşa cum am zis noi două. Da. Următoarea tranşă, în 27, când a fi, puneţi cifrele în faţă dumneavoastră. Acuma am pus noi cifra şi după aia puneţi dumneavoastră cifra. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Da ăştia de aicea sunt euro? Sau lei? GLIGA CLAUDIA: Da. 50 FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Deci euro, nu lei? GLIGA CLAUDIA: Nu...Doamne feri... FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: No păi... GLIGA CLAUDIA: No. Da...".

Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă Foto: Facebook
Eveniment

Vaslui, județul minune unde nici un medic cerut șpagă

Vaslui, județul minune unde, în octombrie, nici un medic nu a cerut șpagă, potrivit datelor ministerului Sănătății, centralizate de Dragoș Vana, fondatorul Graphs.ro. În septembrie, procentul pacienților care reclamau către ministerul Sănătății această situație era de era de 2,26%, în Vaslui. În schimb, în Tulcea era zero. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Vana a centralizat datele publice din mecanismul de feedback al pacientului, de pe site-ul ministerului Sănătății. Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă „Procentul de șpagă la nivel național a continuat să scadă și în luna Octombrie, ajugand la 1.59% (de la un maxim în anul acesta de 2.06% - luna August). În mod surprinzător în ultima luna, județul Vaslui conduce cu 0%, din peste 200 de răspunsuri ceea ce nu e chiar puțin. Urmat de bine-cunoscutele Bistrița (0.39%), Albă (0.46%), Brașov (0.58%), Cluj (0.90%). La polul opus, prietenii noștrii: Brăila (5.26%) la egalitate cu Giurgiu (5.26%) și Teleorman (5.17%). Bucureștiul aproape de media țării cu 1.36%”, scrie Dragoș Vana. Hartă: Dragoș Vana/ Graphs.ro Însă el arată că ministerul condus de Alexandru Rafila (PSD) vrea să modifice întrebările din mecanismul de feed-back astfel încât să-i descurajeze pe cei cărora li s-a certu șpagă. Astfel, în loc de întrebările 9 și 10 despre șpagă - „Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?" și „Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?" - apare acum o singură întrebare, „Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?”. Citește și: Cum risipește Justiția banii: o judecătorie a rămas fără nici un judecător, dar are alți 13 angajați, acum inutili. Președintele instanței, posesor a trei palate de peste 1.000 mp, s-a pensionat „Vorbind cu medici și sociologi, nouă întrebare 8. e clar formulată astfel încât să reducă rată de răspuns «DA», combinând două acțiuni într-una singură (șpagă și sesizarea). Astfel să pară artificial că lucrurile se îmbunătățesc”, explică Vana.

Judecătoarea drogată șpăgară rămâne în arest (sursa: TVR, defapt.ro)
Justiție

Judecătoarea drogată șpăgară rămâne în arest

Judecătoarea drogată șpăgară rămâne în arest. Ana Maria Chirilă, judecătoarea drogată șpăgară din Suceava, a primit de la judecători încă o lună de arest. Judecătoarea drogată șpăgară rămâne în arest Împreună cu ea, dar în altă celulă, va sta și Ciprian Cotoară, iubitul ei traficant care-i furniza cocaină. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Și Mihai Pînzari, mituitorul judecătoarei, va petrece încă o lună în arest. Pînzari era și beneficiarul informațiilor confidențiale din dosarele DIICOT cu ajutorul cărora se ferea de oamenii legii. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Curtea de Apel București a decis "1. Prelungirea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 11.11.2023 şi până la data de 10.12.2023 a măsurii arestării preventive a inculpatului PÎNZARI MIHAI, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (...) și dare de mită (...); Pomelnic de infracțiuni pe numele judecătoarei 2. Prelungirea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 11.11.2023 şi până la data de 10.12.2023 a măsurii arestării preventive a inculpatei CHIRILĂ ANA MARIA – judecător în cadrul Tribunalului Suceava, cercetată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (...) și favorizarea infractorului (...), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (...) și favorizarea infractorului (...), luare de mită (...), complicitate la trafic de influență (...); Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă 3. Prelungirea pe o perioadă de 25 de zile, începând cu data de 16.11.2023 şi până la data de 10.12.2023, a măsurii arestării preventive a inculpatului COTOARĂ CIPRIAN, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență (...). Respinge, ca nefondate, cererile inculpaţilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă (...) (controlul judiciar sau arestul la domiciliu)."

Medicul psihiatru șpăgar - conturi, vilă, Mercedes (sursa: Facebook/Carmen Zaharia)
Eveniment

Medicul psihiatru șpăgar - conturi, vilă, Mercedes

Medicul psihiatru șpăgar - conturi, vilă, Mercedes. Din 2021 până în prezent, Carmen Zaharia, medicul șpăgar din Sibiu, s-a îmbogățit cu o vilă de 171 de metri pătrați, două conturi bancare (aproximativ 110.000 de lei) și un Mercedes. Medicul psihiatru șpăgar - conturi, vilă, Mercedes Totul, dintr-un salariu de sub 20.000 de lei pe lună. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru Dacă ar fi cheltuit numai 5.000 de lei lunar, medicul Carmen Zaharia ar fi reușit să pună deoparte 180.000 de lei anual. Adică 360.000 de lei în doi ani. Or, vila de 171 de metri pătrați din Focșani, cu teren inclus, poate avea un cost de aproximativ 100.000 de euro, echivalentul a cel puțin 450.000 de lei. Un Mercedes, fabricat în 2018 și cumpărat în 2022, nu poate avea un cost de sub 10.000 de euro, adică 50.000 de lei. Practic, vila, autoturismul și cele două conturi însumează aproximativ 610.000 de lei iar medicul Carmen Zaharia nu ar fi putut economisi mai mult de 360.000 de lei, doar puțin peste jumătate din 610.000 de lei.

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj Foto: Facebook
Justiție

Primarul Cherecheș, mai aproape de sentința definitivă

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, este tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă acum la Cluj și în care este acuzat de fapte de corupție. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta La 19 septembrie, edilul-șef a cerut strămutarea procesului și s-a plâns că nu mai are apărător, întrucât și-a concediat avocații. Curtea de Apel a decis să-i ofere un avocat din oficiu, de la Baroul Cluj. Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă În acest dosar de corupție, Cherecheș a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Însă până la prescrierea faptelor mai sunt 192 de zile. „2355/1/2023 – Cu majoritate, respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2537/117/2016 al CA Cluj. Cu opinie separată în sensul admiterii cereri de strămutare”, se arată în decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul de judecători a fost format din Marinela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean. Nu se știe cine din aceștia a făcut opinie separată. În procesul de la Curtea de Apel Cluj, următorul termen este la 19 octombrie 2023. La 29 septembrie, primarul din Baia Mare a fost pus sub control judiciar de către judecătorii de la această instanță. Presa locală estimează că, la 19 octombrie, Curtea de Apel va rămâne în pronunțare. Acest proces a început la 5 iunie 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș pentru că ar fi cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu suma de 25.000 de lei. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat După condamnarea de cinci ani de închisoare, cu executare, decisă de Tribunalul Cluj în primă instanță, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj la 2 martie 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră