sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: șpagă

90 articole
Eveniment

Inspector ISC, șpagă în aer condiționat

Inspector ISC, șpagă în aer condiționat. Bărbatul a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției și s-a ales cu o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare, cu suspendarea executării. Inspector ISC, șpagă în aer condiționat El a stat în închisoare doar 30 de zile. Judecătorii i-au interzis să mai lucreze în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Tătărușanu, care lucra în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții din 2021, a fost acuzat că ceruse de la un investitor imobiliar șase aparate de aer condiționat, cu modulele Wi-Fi aferente, pentru a semna procesul-verbal de recepție finală a unui bloc de locuințe cu două etaje din Hlincea. Investitorul a respins inițial solicitarea lui Tătărușanu, invocând faptul că toate actele erau în regulă, iar valoarea șpăgii cerute, de 20.000 lei, era exagerată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inspector ISC, șpagă în aer condiționat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri (sursa: Facebook/Scripcariu Constantin Dumitru)
Eveniment

Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri

Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri. Trei poliţişti de la Rutieră şi un altul pensionat au fost puşi sub urmărire penală de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzaţi că au primit în mai multe rânduri sume de bani de la şoferi prinşi în trafic cu diverse abateri. Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri Conform unui comunicat al Parchetului, N.M., în prezent pensionat, la data săvârşirii faptelor agent de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, este acuzat de săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită şi a două infracţiuni de luare de mită în formă continuată. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI "În sarcina acestuia s-a reţinut că în datele de 22.06.2022, 25.06.2022, 20.07.2022, 23.07.2022, 24.07.2022, 08.08.2022, 09.08.2022, 19.10.2022 şi 20.10.2022, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de lucrător de poliţie rutieră în cadrul DGPMB-Brigada Rutieră, a pretins şi primit sume de bani cuprinse între 200 şi 800 de lei de la conducătorii auto care încălcau dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi pentru a nu le aplica sancţiunile prevăzute de lege", spun procurorii. Mite între 200 și 1.300 de lei B.V.D., agent de poliţie în cadrul Brigăzii Rutiere, este acuzat de săvârşirea a patru infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi două infracţiuni de înşelăciune. "În sarcina acestuia s-a reţinut că la datele de 25.06.2022, 29.07.2022, 05.08.2022 şi 19.12.2022, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de lucrător de poliţie rutieră în cadrul DGPMB-Brigada Rutieră, a pretins şi primit sume de bani cuprinse între 200 şi 1.300 de lei de la conducătorii auto care încălcau dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi pentru a nu le aplica sancţiunile prevăzute de lege. De asemenea la datele de 29.10.2022 şi 07.02.2023, în două ocazii diferite, a determinat reprezentantul legal al unei societăţi comerciale cu obiect de activitate prestare de servicii turistice să emită o factură falsă, pe care ulterior a folosit-o pentru a induce în eroare angajatorul DGPMB şi a obţine un folos patrimonial necuvenit constând în suma de 1.450 de lei (voucherul de vacanţă)", precizează Parchetul. Control judiciar D.D.M., agent de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, a fost pus sub urmărire penală pentru săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită. "În sarcina acestuia s-a reţinut că la data de 19.12.2022, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de lucrător de poliţie rutieră în cadrul DGPMB-Brigada Rutieră, a pretins şi primit suma de 1.300 de lei de la un conducător auto care a încălcat dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi pentru a nu-i aplica sancţiunile prevăzute de lege", afirmă procurorii. De asemenea, B.P.I., agent de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită. În sarcina acestuia s-a reţinut că, la data de 05.08.2022, a pretins şi primit suma de 200 de lei de la un conducător auto, pentru a nu-i aplica o amendă, după ce şoferul încălcase dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Faţă de primii trei inculpaţi a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet

Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit "Șpăguță", a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul "baron" liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA. În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul e foarte norococ. Astfel, primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022. O firmă cumpără un teren Liberalul Iulian Dumitrescu are un nou dosar de corupție după ce anchetatorii au găsit, în urma perchezițiilor informatice, mai multe informații relevante despre traseul șpăgilor între politicienii de la PSD și PNL. Procurorii DNA menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93, controlată pe atunci de denunțătorul Ionel Pirpiliu, a cumpărat un teren de 11 hectare în Lehliu Gară. În anul 2013, terenul valora în jur de 200.000 de euro. Tot în acel an, terenul a fost preluat de o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Interpușii lui Iulian Dumitrescu vând de cinci ori mai scump Terenul a fost vândut ulterior firmei Bucegi Invest, patronată de Angelia Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, și Vasile Viorel Grigore, un interpus al baronului liberal. De la cei doi, terenul a fost cumpărat cu 1,1 milioane de euro de o firmă care voia să construiască o hală pentru panouri termoizolante. Pentru a putea obține aprobarea pentru PUZ, Iulian Dumitrescu i-a promis primarului pesedist Iulian Iacomi un comision de 30% din prețul terenului. Bani pe care i-a dat în 50 de tranșe. Astfel, Iacomi a primit în total 923.350 lei și 74.000 de euro. Din convorbiri, rezultă că primarul Iulian Iacomi era poreclit "Șpăguță". Din Dor Mărunt, la Lehliu Gară Pesedistul Iulian Iacomi (57 de ani) are un CV complex. Primul loc de muncă declarat oficial l-a obținut în anul 2000, la vârsta de 33 de ani. Atunci, a fost ales primar al localității Dor Mărunt din județul Călărași. Era și președinte al filialei locale a PSD. În anul 2008, i-a trădat pe social democrați și s-a înregimentat la PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Tot în același an, a candidat și câștigat funcția de primar la Lehliu Gară. Apoi, în 2012, înainte de a câștiga cel de-al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, Iulian Iacomi a revenit în PSD. Partidul l-a făcut vicepreședinte PSD Călărași. Ulterior, în 2016, a câștigat un mandat de deputat pe listele PSD. Salariu minuscul, avere mare Conform declarației de avere din decembrie 2016, Iulian Iacomi deținea împreună cu Daniela Brăileanu un teren agricol de 9.000 mp în localitatea Dor Mărunt. Pe numele său avea 15.000 mp de pădure și 31.000 mp de teren intravilan. La capitolul "clădiri", a menționat atunci un apartament de 98 mp în București, aflat pe numele Sarei Iacomi. Iulian Iacomi mai deține două vile (de 200 mp, respectiv 100 mp) în Dor Mărunt. Mai avea o casă de vacanță și un spațiu comercial în Lehliu Gară. Totodată, mai declara două mașini (VW Passat, Audi). Dar avea și datorii. Avea de restituit trei împrumuturi, în cuantum total de 140.000 lei. Mai făcea un ban din din închirierea apartamentului din București și a spațiului comercial din Lehliu Gară, de pe urma cărora încasa anual în jur de 7.500 de euro. Soția sa, Lidia Iacomi, câștiga un salariu de doar 24.000 lei anual, iar el, o indemnizație de primar de 36.304 lei. Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet După primul an de Parlament, în aprilie 2017, a dat un "tun" la pariuri sportive: a menționat că ar fi câștigat 215.600 de la Superbet. Cel de-al doilea mare câștig l-a avut în urma nunții. Declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi nu mai sunt disponibile pentru perioada 2018 – 2021. Potrivit declarației de avere din 2022, soții Iacomi au mai cumpărat un teren intravilan de 990 mp și o vilă de 200 mp în Lehliu Gară. Iar Lidia Iacomi a devenit consilier la Camera Deputaților, pe un salariu anual de 30.000 lei. Iar soarta a fost și mai generoasă cu primarul Iacomi: a declarat că a câștigat alți 300.000 lei la jocuri de noroc. În declarația de avere depusă în 2023, primarul Iulian Iacomi a menționat un nou câștig la jocuri de noroc: 110.689 lei.

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Eveniment

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi. Primarul oraşului Lehliu Gară, Iulian Iacomi, s-a prezentat vineri la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu. Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi Audierea vine după ce în referatul de extindere penală pe numele lui Iulian Dumitrescu apar detalii despre o afacere de corupţie cu terenuri în oraşul Lehliu. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Astfel, conform unor stenograme apărute în presă, Iulian Dumitrescu i-ar fi dat primarului din Lehliu mari sume de bani, pentru ca edilul să aprobe ridicarea unei hale de producţie a panourilor termoizolante, pe un teren de şapte hectare deţinut de firme controlate de preşedintele CJ Prahova. În stenograme, primarul Iulian Iacomi apare cu apelativul "Şpăguţă". Joi, DNA a anunţat că a extins urmărirea penală pe numele lui Iulian Dumitrescu, pentru alte peste 65 de fapte, printre care dare de mită în formă continuată (50 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale), luare de mită în formă continuată (8 acte materiale), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Combinațiile lui Dumitrescu Conform DNA, în perioada 22 octombrie 2021 - 8 noiembrie 2022, Iulian Dumitrescu, persoană cu rol decizional în cadrul unei societăţi comerciale care era proprietara unui teren şi beneficiar real al sumelor de bani care alimentau un cont bancar având ca titular societatea comercială respectivă, ar fi dat unui funcţionar public, în numerar, suma totală de 923.350 lei (în 43 de tranşe) şi 74.000 euro (în 7 tranşe). "Banii ar fi fost daţi în legătură cu îndeplinirea de către funcţionar a unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu în domeniul urbanismului cu privire la terenul respectiv. Suma primită ar fi fost o parte a unui procent calculat din suma de 1.120.000 euro, reprezentând preţul vânzării terenului ce s-a încasat în contul ce avea ca beneficiar real pe Iulian Dumitrescu", arată anchetatorii.

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi. Poliția Română se află în centrul unui nou scandal, după ce procurorii DNA au prins o nouă "cârtiță" cu epoleți la Brigada de Combatere a Combatere a Criminalității Organizate București. Datorii de 700.000 de lei Comisarul șef Marius Andrică Coriolan, de la Crimă Organizată, a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio și telefonice dintr-un dosar penal și le-a înmânat afaceristului Dan Constantin Grigoriu pentru a scăpa de un împrumut de peste 100.000 de euro. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Controversatul Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, l-a denunțat imediat pe comisarul șef care a sustras înregistrările de la Crimă Organizată. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale comisarului șef Marius Andrică Coriolan din care rezultă că avea datorii de peste 700.000 de lei. Inclusiv un împrumut de aproape 36.000 de euro de la o firmă a familiei Grigoriu care a raportat pierderi de peste 1,34 milioane lei anul trecut. Scotea informații din dosarul la care lucra Procurorii DNA au anunțat că l-au reținut pe comisarul șef Marius Andrică Coriolan, ofițer în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov. Acuzațiile: permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în formă continuată, și transferul neautorizat de date informatice. Concret, spun procurorii, comisarul șef Marius Andrică Coriolan a fost delegat să efectueze cercetări în dosarul penal 629/19/P/2024. Dar, în loc să își facă treaba, a încercat să vândă informațiile din anchetă. Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi Adică a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio ale convorbirilor telefonice purtate de Daniel Emil von Hillebrandt, zis "Neamțu'", un focșănean trimis în judecată pentru escrocherii cu mașini de lux și imobiliare. Ulterior i-a dat hard disk-ul afaceristului Dan Constantin Grigoriu, în contul unui împrumut de 101.000 de euro. Bani pe care îi primise anterior. Dan Constantin Grigoriu a luat hard-ul și s-a dus la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde a depus un denunț pe numele comisarului șef Marius Andrică Coriolan în data de 15 aprilie 2024. Acesta nu este singurul caz în care ofițerii de la Crimă Organizată vând informațiile din dosarele penale. Doi polițiști, două împrumuturi, 121.000 de euro Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, le-a spus procurorilor DNA că polițistul Marius Andrică Coriolan a cerut un împrumut de 56.000 de euro, plus alți 65.000 de euro pentru polițistul pensionar Nicolae Roșca. Din suma totală de 121.000 de euro, "cârtița" cu epoleți a restituit suma de 20.000 de euro. Din ordonanța procurorilor DNA 53/1/P/2024 rezultă că cei doi polițiști au încercat să îi propună lui Dan Constantin Grigoriu diverse afaceri penale pentru a scăpa de datoria de 101.000 euro. De exemplu, în contul datoriei, i-au propus să preia diverse terenuri care nu erau înregistrate la Cadastru. O altă afacere ilegală propusă de Coriolan a fost să îl intercepteze pe Daniel Emil von Hillebrandt, înregistrări pe care denunțătorul Dan Constantin Grigoriu le-a primit cu o săptămână înainte de a depune denunțul. Convorbirile telefonice au fost înregistrare în urma punerii în aplicare a unor mandate de supraveghere tehnică. Patru împrumuturi de returnat DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de comisarul șef Marius Andrică Coriolan, în calitate de ofițer la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București. Din documente rezultă că, în anul 2021, acesta a luat un credit de 130.000 de lei de la BRD, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2026. Un an mai târziu, adică în 2022, și-a cumpărat un apartament de 57 mp în București cu ajutorul unui credit de aproape 350.000 lei. Banii au fost împrumutați pe o perioadă de 17 ani de la BCR. În anul 2023, polițistul a mai luat două împrumuturi. Unul de la CAR Concordia Pitești IFN, în cuantum de 50.000 lei. Cel de-al doilea, în valoare de 35.910 euro, a fost luat de la firma Neo Media Events. Bani de la o firmă a lui Grigoriu cu pierderi Documentele de la Registrul Comerțului arată că această firmă este deținută Mihnea Petru Grigoriu (10%), Elena Grigoriu (80%) și Sebastian Telbisz (10%). Obiectul principal de activitate al acestei firme este "consultanță pentru afaceri și management", dar și comerț cu mașini sub 3,5 tone. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,93 milioane lei și o pierdere netă de peste 1,34 milioane lei. Cu toate acestea, i-a acordat un împrumut pe o perioadă de un an comisarului șef Marius Andrică Coriolan. Am încercat să obținem un punct de vedere de la firma familiei Grigoriu în legătură cu împrumut acordat comisarului șef Marius Andrică Coriolan, dar la telefonul firmei a răspuns o doamnă care a precizat că nu are nici o legătură cu societatea.

Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri (sursa: Facebook/Autoritatea Aeronautica Civila Romana AACR)
Eveniment

Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri

Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri. Afaceristul Cezar Verziu a fost reținut de procurorii DNA pentru că ar fi cerut o șpagă de 70.000 de euro pentru a-i convinge pe șefii Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) să emită un aviz pentru construcția unui bloc. Nicolae Stoica, șeful AACR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu îl cunoaște pe afaceristul Cezar Verziu și nici speța intrumentată de procurorii anticorupție. Șpagă la Autoritatea Aeronautică pentru blocuri Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a reținut pentru 24 de ore pe afaceristul Cezar Verziu pentru trafic de influență în formă continuată. El ar fi pretins în luna iunie 2023 de la un alt om de afaceri suma de 33.500 de euro pentru obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, aviz necesar pentru construirea unui bloc de 79,5 metri în București. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Conform ordonanței procurorilor, suma de bani cerută reprezenta câte 1.000 de euro pentru fiecare metru de înălțime al blocului de la înălțimea de 46 de metri până a 79,5 metri. "Ulterior, pretențiile inculpatului ar fi crescut, astfel că, în perioada 01-03 iulie 2024, acesta ar fi pretins de la aceeași persoană suma de 70.000 euro, bani pe care i-ar fi primit în data de 03 iulie 2024, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante", se meționează în comunicatul de presă al DNA. Cezar Verziu urmează să fie prezentat judecătorilor de la Tribunalul București, acolo unde procurorii vor cere arestarea preventivă pentru 30 de zile. Șeful AACR spune că nu știe nimic Reținerea afaceristului Cezar Verziu i-a bulversat pe angajații Autorității Aeronautice Civile Române, care se pregătesc să fie luate la puricat de procurorii DNA toate avizele emise pentru proiecte imobiliare. Mai mult, surse din cadrul AACR susțin că afaceristul Cezar Verziu ar putea denunța mai mulți angajați implicați în emiterea de avize. DeFapt.ro l-a întrebat pe Nicolae Stoica, șeful AACR, dacă are vreo legătură cu afaceristul Cezar Verziu și dacă DNA a făcut percheziții la instituția condusă de el, precum și subalternii săi implicați în emiterea avizelor. "Nu cunosc persoana la care faceți referire și nu cunosc speța cercetată de DNA. Pentru mai multe detalii, vă rog să vă adresați DNA", a spus directorul Nicolae Stoica.

Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe (sursa: Facebook/Poliția Locală Sector 1)
Eveniment

Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe

Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe. Dragoş George Voinea, şeful Compartimentului Control Activităţi Comerciale din Direcţia Control Urban din Poliţia Locală Sector 1, şi alţi doi poliţişti au fost arestaţi preventiv, pentru 30 de zile, într-un dosar în care sunt acuzaţi, printre altele, de luare de mită, potrivit unor surse judiciare. Un pomelnic de infracțiuni Anterior, DNA anunţase că procurorii de la Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu zilele de marţi şi miercuri, a lui Dragoş George Voinea, poliţist local în cadrul Poliţiei Locale Sector 1, şef al Compartimentului Control Activităţi Comerciale din Direcţia Control Urban, pentru luare de mită în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de fals intelectual. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan explică relația sa cu Ciucă: în ce moment au colaborat bine. Legătura cu Burduja, dincolo de camerele de luat vederi Dar şi a Marianei Roxana Avram, poliţist local în cadrul Poliţiei Locale Sector 1 - Direcţia Control Urban - Compartimentul Control Activităţi Comerciale, pentru luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, instigare la infracţiunea de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Polițiști locali (Sectorul 1), șpăgi uriașe În acelaşi dosar a fost reţinută şi Florentina Iordache, poliţist local în cadrul Poliţiei Locale Sector 1 - Direcţia Control Urban - Compartimentul Control Activităţi Comerciale, pentru luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată (două acte materiale). Conform unui comunicat al DNA transmis miercuri la prânz, în perioada 2023 - 2024, în contextul efectuării unor controale la mai multe societăţi comerciale cu puncte de lucru în Sectorul 1 al Capitalei, cei trei ar fi pretins de la reprezentanţii acestora sume de bani cuprinse între 2.500 euro şi 14.000 euro (în total 26.500 euro) şi ar fi primit, în total, sumele de 18.000 euro şi 2.500 lei. Confiscări de sute de mii de lei "Banii respectivi ar fi fost pretinşi şi primiţi de inculpaţi, printre altele, pentru a confisca o sumă de bani inferioară celei realizate ilicit de una dintre societăţile controlate (s-ar fi dispus confiscarea doar a sumei de 214.708 lei, nicidecum a încasărilor totale - aproximativ 1.353.000 lei), a aplica rapid sancţiuni contravenţionale astfel încât societatea controlată să nu acumuleze încasări prea mari în perioada suspendării activităţii, iar sumele obţinute ilicit de societate, în perioada suspendării, să fie confiscate doar parţial şi a nu aplica sancţiuni contravenţionale pentru lipsă autorizaţie de funcţionare", se precizează în comunicat. De asemenea, anchetatorii spun că, în perioada 11 - 20 ianuarie 2023, Marina-Roxana Avram şi Florentina Iordache ar fi pretins şi primit de la un om de afaceri (cercetat într-un dosar penal pe linie de disciplină în construcţii) suma de 6.000 euro lăsând să se creadă că ar avea influenţă asupra unui lucrător din cadrul Secţiei 1 Poliţie şi că, printr-un intermediar, îl va determina pe acesta să dispună în cauza respectivă o soluţie favorabilă.

Pentru ce se mai ia șpagă în spitalele de stat Foto: News.ro
Justiție

Pentru ce se ia șpagă în spitalele de stat

Pentru ce se mai ia șpagă în spitalele de stat: trei asistenți medicali de la Spitalul Judeţean Constanţa luau mită pentru a urgenta formalităţile de predare a persoanelor decedate. Cei trei au fost reținuți pentru „luare de mită în formă continuată”. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole Pentru ce se ia șpagă în spitalele de stat „Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că în perioada aprilie-mai 2024, inculpaţii, asistenţi medicali la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol» Andrei Constanţa, Secţia de anatomie patologică sau Serviciul Judeţean de Medicină Legală, ar fi primit de la un investigator sub acoperire, autorizat de procuror în acest sens, diferite sume de bani pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu legate de manipularea cadavrelor (îmbălsămare, toaletare, îmbrăcare şi predare către aparţinători a corpurilor persoanelor decedate în spital, scutite de autopsie sau asupra cărora fuseseră efectuate autopsii anatomo-patologice ori medico-legale), în special pentru urgentarea formalităţilor necesare predării defuncţilor către aparţinători”, au transmis procurorii din Constanța, citați de news.ro. Ei au precizat că un asistent medical a primit câte 200 de lei în zilele de 10 aprilie, 12 aprilie, 23 aprilie şi 8 mai, pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu. De asemenea, al doilea asistent medical a primit câte 400 de lei în zilele de 15 mai şi 16 mai, iar cel de-al treilea, câte 500 de lei în zilele de 20 mai şi 21 mai, tot pentru a-şi îndeplini atribuţiile. ”În cursul zilei curente au fost efectuate percheziţii la domiciliile celor trei inculpaţi, la prosectura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Aposto Andrei» Constanţa şi la Morga Cimitirului Central Constanţa – punct de lucru pentru autopsii medico-legale, de unde au fost ridicate diferite sume de bani”, a mai transmis sursa citată. Cei trei asistenţi medicali au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

Candidatul PSD Marcel Gafu, prins când șpăguia polițiștii
Politică

Candidatul PSD, prins când șpăguia polițiștii

Marcel Gâfu, candidatul PSD la funcția de primar acomunei Pogana, din Vaslui, a fost prins în flagrant când șpăguia polițiștii veniți în control la magazinul soției, scrie Vremea Nouă. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului Potrivit acestui site de știri, Gâfu le-a promis polițiștilor care verificau magazinul o șpagă de 2000 de lei, dar până la momentul flagrantului, acesta a mai pus o mie de lei la suma inițială. Candidatul PSD, prins când șpăguia polițiștii „Numai că în sediul Poliției din Pogana, în locul înțelegerii cu polițiștii, a avut loc un flagrant, care a dus la reținerea candidatului PSD la Primăria Pogana, sub acuzația de «dare de mită»”, relatează Vremea Nouă. „Doi ofițeri de poliție din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice – Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui au respins mita oferită de un lucrător economic cu ocazia unui control și au formulat denunț la DGA – SJA Vaslui privind săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Ca urmare a acestei situații, duminică, 19 mai 2024, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, au organizat și prins în flagrant un bărbat în timp ce oferea suma de 3000 de lei celor doi ofițeri de poliție. În fapt, în cursul zilei de ieri, în jurul orei 11.40, polițiștii au efectuat un control la o societate comercială situată în comuna Pogana, județul Vaslui, administrată de soția celui în cauză, iar pentru a nu se lua măsurile legale față de neregulile constatate, acesta a promis că le va remite polițiștilor suma de 2000 de lei. În urma activităților desfășurate procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana prinsă în flagrant pentru dare de mită și reținerea acesteia pentru 24 de ore”, a comunicat Direcția Generală Anticorupție. Gâfu a mai fost primar în Pogana.

Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar

Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar. Angajată de peste 20 de ani în cadrul registraturii primăriei Pașcani, Monica Oneață a fost trimisă în judecată în noiembrie 2022 pentru 13 infracțiuni de trafic de influență. Șpăgi de funcționar: 1.000 euro lunar În decurs de doi ani, ea obținuse 37.100 euro și 37.900 lei de la mai multe persoane interesate de un loc de muncă călduț la stat. Citește și: Rafila a gătit sufleu de broccoli, „rețeta copilăriei sale”, la Antena 3. Pe vremea lui Ceaușescu nu se găseau alimente esențiale, dar Rafila este fiul unui ofițer de Securitate Adică în cadrul Poliției Locale sau a municipalității pășcănene, precum și de la unii care doreau emiterea unor autorizații de construire. Afacerea a ieșit la iveală și s-a transformat într-un dosar penal atunci când un cuplu, soț și soție, au reclamat faptul că femeia le luase banii, fără să rezolve și angajările. Continuatra, în Ziarul de Iași.

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați în afaceri cu același paravan care a făcut denunț la DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita, Iulian Dumitrescu)
Investigații

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați

În lumea afacerilor cu bani publici din România, carnetul de partid nu contează - prin paravane și intermediari, doi "baroni" au devenit parteneri într-o mare afacere: liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați. În centru acestei afaceri se află Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu și denunțătorul lui Iulian Dumitrescu, devenit celebru pentru vacanțele de lux plătite din șpăgi. potrivit DNA. Denunț la DNA Liberalul Iulian Dumitrescu a fost dat pe mâna procurorilor anticorupție de afaceristul Ionel Pirpiliu, denunțător și colaborator autorizat al Direcției Naționale Anticorupție. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Potrivit anchetatorilor, Iulian Dumitrescu i-a cerut afaceristului Ionel Pirpiliu să cumpere firma Bertoni Construct, patronată de cumnatul său Daniel Adrian Lambrea, cu suma de 47,5 milioane lei, deși aceasta valora în jur de 32 de milioane lei. În schimb i-a promis contracte din bani publici de la Consiliul Județean Prahova. Firma Bertoni Construct a fost preluată de Ionel Pirpiliu în noiembrie 2022, prin intermediul societății Laborator și Consultanță Construcții SRL, iar contractele au început să curgă. La finalul anului fiscal 2022, Bertoni Construct avea o cifră de afaceri de 51,88 milioane lei și un profit net de peste 1,15 milioane lei, la un număr mediu de 113 angajați. Alexandra Ulmamei, paravanul lui Pirpiliu Unul dintre contractele suspectate de procurori ca fiind trucate are o valoare de 85 de milioane lei și a fost atribuit de Consiliul Județean Prahova unei asocieri de firme formată din Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. În firma Drum Concept îi găsim ca asociați pe Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Cifra de afaceri a firmei în anul fisca 2022 a fost de aproximativ 215 milioane lei, în timp ce profitul net a fost de peste 19,67 milioane lei. Alexandra Ulmamei a trecut prin mai multe firme deținute de familia Pirpiliu. De exemplu, a fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. În prezent, firma a fost trecută pe numele Mihaelei Untescu, iar de administrare societății se ocupă în continuare Ionel Pirpiliu. Pirpiliu, asociat cu firma Primăriei lui Robert Negoiță Firma lui Pirpiliu, Ram Cons Assets, deține în prezent 20% din societatea Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SRL. Restul părților sociale sunt deținute de societățile Bizcube Invest SRL și Administrare Străzi S3 SRL, una din firmele înființate de Consiliul Local al Sectorului 3 la cererea primarului Robert Negoiță. Cum a ajuns primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, să intre în afaceri cu Pirpiliu? La începutul anului 2016, Ionel Pirpiliu a preluat 10% din părțile sociale ale firmei Delta ACM de la Florea Diaconu pentru o sumă de aproape 10,5 milioane lei. Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați Doi ani mai târziu, în august 2018, primarul Robert Negoiță a cerut Consiliului Local să aprobe o hotărâre prin care societatea Administrare Active Sector 3 să cumpere cu cinci milioane de euro fabrica de borduri și pavele deținută de Delta ACM 3, societate deținută atunci de Florea Diaconu (90%) și Ionel Pirpiliu (10%). Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 august 2018, primarul Robert Negoiță a anunțat că firma primăriei, Administrare Străzi S3 SRL, a cumpărat 51% din Delta ACM 93 contra unei sume de 1 (unu) leu. O sumă simbolică în contextul în care firma începuse să înregistreze datorii. Hop și sponsori ai PMP, ediția Băsescu - Udrea Pe Alexandra Ulmamei o mai regăsim asociată în alte 11 societăți. În firma Carpați Business Management este parteneră de afaceri cu Florin Diaconu, fiul lui Florea Diaconu, și cu Mihaela Untescu. De administrarea societății se ocupă giurgiuveanul Ion Mare. Cei trei mai apar ca asociați în diferite configurații: fie toți trei, fie Ulmamei în asociere ori cu Diaconu, ori cu Untescu. Într-o altă firmă, Centru Vista Logistic, Alexandra Ulmamei și Mihaela Untescu sunt asociate cu Be Home Landscape SRL, patronată de Edward Constatin Dicu. Conform Monitorului Oficial din 31 martie 2015, Edward Constatin Dicu și soția sa, Ionela Laura Dicu, au sponsorizat Partidul Mișcarea Populară, cu 125.000 lei, respectiv 50.000 lei. cele două sponsorizări au fost făcute în septembrie și octombrie 2014. Pe atunci Partidul Mișcarea Populară (PMP) se afla sub influența Elenei Udrea și a președintelui Traian Băsescu. Bloc de zece etaje în loc de două Edward Constatin Dicu, Ionela Laura Dicu și Mihai Valentin Chiriac au primit în anul 2013 o autorizație de construire a unui bloc cu zece etaje pe strada Luncșoara din Sectorul 2 al Capitalei. Documentele aferente începerii construcției au fost emise în mandatul de primar al lui Neculai Onțanu. Actualul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține că blocul construit ilegal pe strada Luncșoara a primit o autorizație de construire de P+10 într-o zonă în care avea dreptul la doar P+2. "Este de spus că această autorizație a fost emisă în 2014 și a fost atacată de Prefect în instanță. Procesul a fost câștigat definitiv de către Prefectură în 2018, autorizația de construire a fost anulată. Între momentul atacării autorizației, când constructorul era la P+4 și momentul finalizării procesului, acest bloc a ajuns la P+10", a explicat primarul Radu Mihaiu, citat de HotNews.ro. Instanța a mai decis ca blocul de zece etaje să fie demolat de către proprietar, dar primarul Radu Mihaiu a dat de înțeles că asta nu se va întâmpla prea curând. Pe de-o parte, soții Dicu nu au nici un interes să demoleze blocul, în timp ce Primăria Sector 2 a avut calitate de pârât în proces pentru că a emis ilegal autorizația. În acest context, spune primarul Mihaiu, un principiu de drept nu ar permite ca un pârât să se îndrepte împotriva altui pârât.

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă. După aproape zece ani, un dosar de șpagă încasată la UMF s-a finalizat doar cu o condamnare simbolică. Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă Nimeni nu a ajuns după gratii pentru că se strângeau bani de la studenți pentru promovarea examenelor la două "cuie". Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Ancheta a durat aproape patru ani, iar procesul se prelungea deja de alți cinci. În final, ce a fost mai grav s-a prescris. Ancheta procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunal a început în 2015 de la informația că un asistent universitar din cadrul Facultății de Medicină Dentară, titular al disciplinei de "Clinica și terapia edentației totale", ia mită de la studenți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O familie s-a mobilizat pentru șpagă la angajare la spitalul județean Foto: Botosani News
Eveniment

O familie s-a mobilizat pentru șpagă la angajare la spitalul județean

O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani, arată referatul în care DNA cere arestarea managerului acestui spital, Monica Adăscăliței. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Potrivit acestui document, publicat de site-ul stiripesurse.ro, șpaga pentru angajarea într-un post de asistentă a fost de 10.000 de lei. Întrucât angajările erau blocate, în 2023, prin ordonanță de urgență, problema s-a rezilvat printr-un contract de prestări servicii. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, medicul Monica Adăscăliţei, care a fost reţinută, marţea trecută, într-un dosar de corupţie instrumentat de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), va rămâne în arest la domiciliu, potrivit unei decizii luate, luni, de Curtea de Apel Suceava. O familie s-a mobilizat pentru șpagă la angajare la spitalul județean „Femeia s-a consultat cu nașa ei despre șansele de a se angaja ca asistent medical la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, având în vedere că în cursul anului 2023, a fost emisă o ordonanță de urgența a Guvernului prin care s-au blocat angajările la spitale, pentru o perioadă. Nașa fetei i-a spus că o să se intereseze și o să revină cu un răspuns. Ulterior, nașa i-a spus acesteia să-și depună documentele pentru înregistrarea unui PFA, la ANAF Botoșani, având ca obiect prestări servicii de asistent medical generalist, spunându-i că deține informații că vor fi făcute angajări la Spitalul Județean Botoșani în baza unor contracte de prestări servicii. Nașa fetei i-a spus acesteia, în același context că a aflat despre acele informații de la managera SJU Botoșani, pe care a invocat că o cunoștea, rezultând din discuțiile purtate cu nana ei, că era prietenă cu Adăscăliței. De asemenea i-a spus fetei interesate că persoana care o va putea ajuta să încheie un contract de prestări servicii la Spitalul Județean Botoșani era managerul Adăscăliței, cu care a asigurat-o că a vorbit despre ea. Martora Tudosă Diana-Ștefania i-a povestit prietenului său, despre discuțiile avute cu nașa lor și despre suma de bani cerută de aceasta în scopul facilitării încheierii unui contract de prestări serviciu cu Spitalul Județean Botoșani, deoarece ea nu dispunea de acea sumă de bani și trebuia să o ajute cineva să facă rost de bani. Prietenul ei i-a spus că nu avea încotro și trebuia să facă rost de cei 2.000 de euro, obținând de la el, suma de 7.000 de lei, bani pe care îi avea în casă, strânși din salariu, iar diferența de 3.000 de lei, până la suma de 10.000 lei, echivalentul a 2.000 de euro, fiind împrumutată de la sora sa, care locuiește împreună cu mama ei, în Curtești și care avea banii strânși tot din salariu, lucrând ca bucătar. Sora sa știa scopul pentru care i-a dat cu împrumut cei 3.000 de lei, pentru că martora i-a povestit că avea nevoie de bani, nașa lor, pentru a-i da mai departe, ca să-i faciliteze încheierea contractului de prestări servicii cu spitalul (...) Fata nu mai ținea minte exact la audieri data exactă când i-a dat suma de 10.000 de lei, nașei sale, dar știe sigur că acest lucru s-a întâmplat în luna octombrie 2023, înainte de încheierea contractului de prestări servicii, din 1 noiembrie 2023. Ulterior fata a depus dosarul acolo unde a fost indicat de către Adăscăliței, acesta a fost admis iar ea și-a început activitatea în cadrul SJU Botoșani”, se arată în referatul DNA, citat de stiripesurse.ro.

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei Foto: Captură video Botoșani 24
Eveniment

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei

Șefa spitalului județean de urgență (SJU) Botoșani, Monica Adăscăliței, i-ar fi cerut șpagă prietenei ei, Coca Stela Crâșmaru, fostă directoare a spitalului, ca să-i transfere fratele de la o filială din Săveni la laboratorul din municipiul reședință de județ. Citeșteși: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Atât Adăscăliței, cât și Crîșmaru, au fost reținute în dosarul DNA privind angajările pe șpăgi la SJU Botoșani. Cele două se cunoșteau din 2005. Monica Adăscăliței ar fi primit 500 de euro pentru a-l muta pe fratele Cocăi Crâșmaru, asistent-medical generalist de la Camera de Gardă Săveni, la Laboratorul de Radiologie Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei „Despre fratele său, în vârstă de 54 de ani, fosta directoare a povestit că acesta și-a început activitatea ca asistent-medical, în anul 2018, la Camera de Gardă Săveni, unde a fost angajat prin concurs, după terminarea studiilor. După un timp bărbatul s-a văitat că nu mai dorea să facă naveta de la domiciliul său din Botoșani la locul de muncă din localitatea Săveni și a rugat-o să-l ajute să se transfere pe un post de asistent-medical, la o secție din Botoșani, aparținând Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Având în vedere că prin prisma funcției deținute, cea de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru deținea informațiile necesare cu privire la secțiile unde fratele său putea fi delegat, a aflat că în acea perioadă, era un post vacant de asistent-medical la Serviciului de Medicină Legală Botoșani, context în care medicul-șef al SML Botoșani, a înaintat conducerii Spitalului Județean Botoșani, o solicitare de angajare a unui asistent medical, pentru preluarea și transportul decedaților din județ (...) În calitate de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru a discutat cu managerul spitalului, în perioada 2020-2022, despre posibilitatea aprobării delegării fratelui său, la SML Botoșani, pentru o perioadă de 60 de zile, managera fiind de acord, delegarea fiind în interes de serviciu. În consecință, fratele inculpatei a fost delegat la Serviciul de Medicină Legală Botoșani, începând cu decembrie 2021 până în luna mai 2022, fiecare delegare fiind pentru o durată de 60 de zile”, se arată în referatul DNA în care propune arestarea lui Adăscăliței, citat de Știri pe surse. O mie de euro, plus tradiționala „pungă de cafea” În referat se mai regăsește relatarea unui caz în care o economistă a SJU Botoșani a dat șpagă pentru ca fiul ei, care picase examenul de rezidențiat, să fie angajat, pe baza unui contract de prestări servicii, la seția de oncologie a spitalului. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Șpaga în acest caz a fost de 1.000 de euro și o tradițională pungă de cafea, vechi obicei din regimul comunist, când nu se găsea cafea.

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. În imagine, șeful DNA prezintă raportul anual de activitate pe 2023 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. Bucura, unul din marii evazioniști din România, era informat ilegal de Paul Petrof, șeful Regionalei Vamale București, despre anchetele Direcției de Investigare a Criminalității Economice care vizau firmele sale. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Mai mult, vameșii i-au cerut evazionistului să contribuie la plata hainelor de lux comandate de șeful lor, Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române și actual secretar general adjunct la ANAF. Vameșii corupți de la Regionala Vamală București au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, dar evazionistul Cătălin Bucura nu a fost pus sub acuzare. Direcția Națională Anticorupție a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că afaceristul Cătălin Bucura nu are nici o calitate în dosarul de corupție. Megadosarul "Murfatlar" Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut percheziții în 28 de locuri din mai multe județe. La finalul perchezițiilor, au decis reținerea pentru 24 de ore a afaceriștilor Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, toți asociați la mai multe firme care produceau și vindeau băuturi alcoolice. Cei patru afaceriști au fost acuzați atunci de DNA că au produs un prejudiciu statului român de aproape 132 de milioane de euro în dosarul Murfatlar. "Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat de presă al DNA. Protecție din Finanțe și ANAF Practic, evazioniștii erau protejați la cel mai înalt nivel de șefii din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Vamă. Printre angajații statului care protejau afacerile celor patru evazioniști se aflau Cristian George Toma, directorul de atunci al Direcției politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din Ministerul Finanțelor, Irina Tănase, șefa Direcției Autorizări din cadrul Autorității Vamale Române, și Ioana Toma, șefa Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF. O zi mai târziu, pe 18 octombrie 2016, au fost puși sub control judiciar alți cinci șefi din Ministerul Finanțelor și ANAF: Ciprian Badea, Daniel Diaconescu, Ana Jarda, Mariana Vizoli, Monica Negruțiu. Opt ani fără nici o consecință De atunci au trecut aproape opt ani, timp în care evazionistul Cătălin Bucura a beneficiat în continuare de protecția șefilor din Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Un raport de audit al Curții de Conturi arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă până decembrie 2023 de Ionuț Mișa, proteja firmele la care era asociat sau administrator evazionistul Cătălin Bucura. O altă anchetă a procurorilor DNA care a dus la arestarea preventivă a cinci vameși corupți în frunte cu Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, arată că evazionistul Cătălin Bucura era protejat în continuare de angajații Autorității Vamale Române. Primea de la vameși date confidențiale din dosare De exemplu, la data de 10 ianuarie 2024, evazionistul Cătălin Bucura se afla în biroul vameșului șef Paul Petrof. Tot în birou se afla și vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. Cei doi vameși l-au informat pe Cătălin Bucura că Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române îl are din nou în vizor. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Vameșii "îi prezintă numitului BUCURA CĂTĂLIN conținutului ordonanței nr. 262/P/2023 din data de 15.12.2023 emise de I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în care sunt solicitate înscrisuri în legătură cu unele societăți care aparțin sau în care este implicat BUCURA CĂTĂLIN, pentru îngreunarea cercetărilor penale în dosarul susmenționat și pentru obținerea de foloase necuvenite pentru altul", se menționează în referatul DNA. Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA DeFapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice ce calitate are evazionistul Cătălin Bucura în dosarul care a dus la arestarea preventivă a vameșilor, în contextul în care omul de afaceri a fost informat ilegal despre investigațiile aflate în curs. În plus, Bucura a contribuit cu 5.000 de lei pentru achitare hainelor de lux comandate de Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române. Răspunsul sec al DNA, potrivit căruia afaceristul nu are nici o calitate în dosarul care a dus la arestarea celor cinci vameși, arată că Bucura a colaborat cu procurorii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră