vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

150 articole
Eveniment

Zelenski îl trolează pe Elon Musk

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl trolează pe Elon Musk, pe Twitter, după ce acesta a propus ca Crimeea să rămână alipită Rusiei. Zelenski strânsese, până la ora redactării acestei știri, peste 90.000 de like-uri la postarea sa și circa 750.000 de voturi. Musk, care a postat cu două ore mai devreme, avea 40.000 de like-uri și peste 1,4 milioane de voturi. Însă o majoritate zdrobitoare a spus „Nu” propunerilor lui Musk. De altfel, mesajul lui Zelenski a fost trolat de sute de utilizatori ai Twitter, care inițiau diverse sondaje ironice în care întrebau, de exemplu, dacă sunt de acord ca averea miliardarului să fie confiscată. Citește și: BREAKING Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului din Ucraina. Statele NATO, avertizate că Rusia ar putea testa o torpilă nucleară în Marea Neagră Zelenski îl trolează pe Elon Musk Iată ce a propus patronul Tesla: Ukraine-Russia Peace:- Redo elections of annexed regions under UN supervision. Russia leaves if that is will of the people.- Crimea formally part of Russia, as it has been since 1783 (until Khrushchev’s mistake).- Water supply to Crimea assured.- Ukraine remains neutral.— Elon Musk (@elonmusk) October 3, 2022 „Pacea Ucraina-Rusia: Refacerea alegerilor din regiunile anexate sub supravegherea ONU. Rusia pleacă dacă aceasta este voia poporului.Crimeea face parte oficial din Rusia, așa cum a fost din 1783 (până la greșeala lui Hrușciov).Aprovizionarea cu apă în Crimeea asigurată.Ucraina rămâne neutră” Peste 63% din cele peste 1,4 milioane de voturi au fost împotriva propunerilor sale. De fapt, mai mulți comentatori i-au atras atenția că, cel puțin în privința Crimeei, reia argumentele Rusiei. După un val de critici, Musk a postat un nou sondaj, în care propune ca oamenii din Donbas și Crimeea să aleagă dacă vor să fie parte a Ucrainei sau a Rusiei. Circa 54% din cei care au votat - aproape un milion de voturi la ora redactprii acestei știri, dar numărul lor creștea extrem de rapid - erau de acord ca locuitorii din aceste regiuni anexate de Rusia să decidă în ce țară vor să trăiască. „Rusia a trecut la o mobilizare parțială. Ei vor trece la mobilizare completă de război dacă Crimeea este în pericol. Moartea de ambele părți va fi devastatoare. Rusia are de peste trei ori populația Ucrainei, așa că victoria Ucrainei este puțin probabilă într-un război total. Dacă vă pasă de poporul Ucrainei, căutați pacea”, s-a explicat Musk. Răspunsul sec a lui Zelenski a fost: „Care @elonmusk îți place mai mult?- Unul care sprijină Ucraina- Unul care susține Rusia” Which @elonmusk do you like more?— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 3, 2022 Peste 85% din cei care au votat îl preferau pe acel Musk care susține Ucraina.

Zelenski îl trolează pe Elon Musk Grupaj foto: Twitter Jewish Community
Popularitatea lui Putin scade la 77% (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Popularitatea lui Putin scade la 77

Popularitatea lui Putin scade la 77%. Cota de popularitate a preşedintelui rus Vladimir Putin a scăzut cu şase puncte procentuale, de la 83% la 77%, după ce liderul de la Kremlin a decretat mobilizarea militară parţială în Federaţia Rusă, potrivit unui sondaj dat publicităţii joi de Centrul Levada (independent), transmite EFE. Popularitatea lui Putin scade la 77% Conform sondajului, 21% din ruşi nu aprobă modul de acţiune al lui Putin. Centrul Levada, declarat agent străin în Rusia, notează totuşi că sprijinul pentru Putin se menţine la una dintre cele mai înalte cote de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Astfel, înainte de ceea ce autorităţile ruse numesc "operaţiune militară specială", activitatea liderului rus era sprijinită de 71% din populaţie, procent care a urcat la 83% în martie 2022 şi s-a menţinut la acelaşi nivel până în septembrie. Mobilizarea parţială pentru întărirea forţelor ruse din Ucraina a fost decretată de Putin la 21 septembrie, dată după care mii de ruşi au fugit din ţară în încercarea de a evita să fie încorporaţi. Unul din doi ruși: anxietate, îngrijorare, spaimă Ulterior, autorităţile ruse au recunoscut existenţa unor iregularităţi în prima etapă de recrutare, iar Kremlinul a promis că aceste erori vor fi corectate. Sondajul Levada mai dezvăluie că mai bine de jumătate dintre ruşi au resimţit teamă sau anxietate după decretarea mobilizării parţiale de către Putin, scrie Reuters. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins În sondaj, realizat în perioada 22-28 septembrie, 47% dintre respondenţi au declarat că au simţit anxietate, îngrijorare sau de-a dreptul spaimă după anunţul făcut de Putin în 21 septembrie. Circa 13% au declarat că au simţit furie, iar 23% s-au declarat mândri de Rusia. Sondajul a fost realizat în peste 50 de regiuni ruse pe un eşantion de 1.631 de ruşi cu vârste de la 18 ani în sus.

35% dintre ruși consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului Foto: Kremlin.ru
Eveniment

35% consideră Soarele învârte în jurul Pământului

Țara lui Putin: 35% dintre locuitorii Federației Ruse consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului, arată un studiu publicat de Centrul pentru cercetarea opiniei publice din Rusia (Всероссийским центром изучения общественного мнения (ВЦИОМ)) și citat de portalul pro-Kremlin RT. Informațiile au fost traduse de newsmaker.md. 35% consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului Astfel, mai mult de o treime din cei intervievați consideră că pîmântul se învârte în jurul soarelui (35%). Circa 61% nu au fost de acord cu afirmația aceasta, iar 4% nu au putut răspunde la întrebare. Pentru comparație, în 2007, doar 28% dintre respondenți au fost de acord cu afirmația că soarele se învârte în jurul părmântului, iar în 2011 – 32%. Cu toate acestea, studiul concluzionează că „nivelul general de cunoaștere științifică al populației crește gradual”. #Russian Public Opinion Research Center found out that 35% of #Russians believe that the sun revolves around the earth and not the other way round. pic.twitter.com/MDsbsQMQqB— NEXTA (@nexta_tv) August 2, 2022 Studiul mai arată că fiecare al cincilea cetățean rus consideră că primii oameni au trăit în același timp cu dinozaurii (21%). De asemenea, 44% dintre locuitorii țării consideră că produsele modificate genetic provoacă boli oncologice. Sondajul a fost efectuat telefonic, iar la el au participat 1.600 de cetățeni ruși. 35% of Russians believe that the Sun revolves around the Earth, and not vice versa ??‍♀️ #russiaisaterrorisstate #Russian #Russia #stupid pic.twitter.com/p7HTG1Ks5h— Elina (@Elina_UKR) August 2, 2022 În 2010, un studiu intitulat „Publicul românesc şi ştiinţa” arăta că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. Nu mai puțin de 35% dintre români erau convinşi că dacă beau apă după o persoană infectatată cu HIV se pot îmbolnăvi, iar 66% considerau că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii cât şi bacteriile. Citiți și: Cine este Alexei Miller, șeful Gazprom: simbolul corupției și al dependenței Rusiei de exporturile de materii prime 66% considerau că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii cât şi bacteriile.

Premierul Ungariei, extrem de popular în România Foto: Facebook
Politică

Premierul Ungariei, extrem de popular în România

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este extrem de popular în România, susține un sondaj publicat în presa maghiară și efectuat de Institutul "Nézőpont" din Budapesta. Premierul Ungariei, extrem de popular în România Potrivit sondajului, citat de hirado.hu, în România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar, şi doar 30% au o părere mai degrabă negativă despre el. Sondajul a fost realizat prin intervievarea telefonică a 1000 de persoane, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, în funcţie de sex, vârstă, regiune, tip de aşezare şi nivel de educaţie. Un articol despre rezultatele cercetării a fost publicat în ediţia de vineri a cotidianului "Magyar Nemzet" din Ungaria. Hirado.hu apreciază că în România, opinia cu privire la Viktor Orbán s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimul an, şi că în timpul războiului şi al crizei energetice, acesta a devenit un politician popular. „Anul acesta, în România, Viktor Orbán este simpatizat de peste două ori mai mulţi oameni decât în urmă cu un an, iar comparativ cu 2020, popularitatea premierului maghiar a crescut de peste trei ori”, scrie site-ul agenției de presă oficiale a Ungariei. Potrivit institutului “Nézőpont”, schimbarea pozitivă a percepţiei cu privire la Viktor Orbán în România a fost remarcată deja anul trecut: atunci, o părere pozitivă despre el aveau cu 10% mai mulţi români decât în anul 2020, când a avut o popularitate de numai 17%. Plafonarea prețurilor la benzină l-ar fi făcut popular Cu toate acestea, adevăratul punct de cotitură a apărut în ultimul an, subliniază Institutul “Nézőpont”. În această perioadă, numărul persoanelor care simpatizează şeful guvernului de la Budapesta s-a dublat: anul trecut, cei cu o opinie negativă despre el erau, încă, majoritari: 65% faţă de 27%, însă din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a efectelor sale economice, acest raport s-a inversat, arată cei de la institut. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său „În spatele acestei cotituri pozitive – care poate fi surprinzătoare pentru opinia publică din Ungaria – se pot afla, cel mai probabil, măsurile populare ale Guvernului Ungariei, măsuri cunoscute şi în România, dar care nu au fost adoptate la Bucureşti. În noiembrie 2021, Viktor Orbán a anunţat plafonarea preţurilor carburanţilor la suma de 480 de forinţi per litru, măsură aflată în vigoare şi astăzi pentru şoferii cu permis de conducere eliberat de autorităţile din Ungaria”, mai scrie Hirado.

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Românii nu vad cu ochi buni situația țării (sursa> Pixabay)
Internațional

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării. Majoritatea românilor consideră că situaţia ţării este mai rea acum decât în urmă cu peste 30 de ani, însă majoritatea tinerilor de 18-29 de ani crede că situaţia ţării este mai bună acum, potrivit sondajului de opinie intitulat "Agenda România 2050. Întrebaţi ce cred despre situaţia generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenţi spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund. Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării Pe de altă parte, peste 43% dintre români este de părere că situaţia generală a României va fi mai bună peste aproape 30 de ani, în 2050 (57% dintre tinerii de 18-29 de ani cred că situaţia ţării va fi mai bună în 2050), 14,3% că va fi la fel, iar 34,5% că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,7%. Conform sondajului, cei care cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia în România este mai bună decât în 1989 sunt: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe şi persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia din România este mai rea decât în 1989. 59,9% dintre respondenţi declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu ştiu sau nu răspund. Nu sunt variaţii semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi priveşte pe cei care consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Locuitorii Capitalei şi ai regiunii Bucureşti Ilfov sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice faţă de ideea că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Tinerii sub 30 de ani tind să aibă o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că ar avea o părere proastă despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe se înregistrează în rândul inactivilor pasivi şi ai celor care nu au cont pe reţele sociale, potrivit Agerpres. Datele au fost culese în perioada 23 mai - 14 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion simplu, stratificat de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
Politică

Procentul românilor nu cred Rusia vinovată

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

32% dintre studenți vor să emigreze Foto: News.ro
Politică

32% dintre studenți vor să emigreze

Un sondaj efectuat de mai multe asociații studențești arată că 32% dintre studenți vor să emigreze. În plus, studenţii români spun că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii sunt unele dintre problemele cu care se confruntă generaţia lor, iar 9% au avut gânduri suicidale în perioada pandemiei, scrie news.ro. Sondajul a fost făcut de 34 de asociaţii studenţeşti din România. 32% dintre studenți vor să emigreze Conform răspunsurilor, 82% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii, arată sondajul, iar 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. De asemenea, în perioada pandemiei, 72,3% dintre respondenţi au declarat că au nivelul de stres şi anxietate crescut, iar 9% au avut gânduri suicidale. 53,4% dintre ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog sau o persoana specializată despre problemele lor de sănătate mintală iar 46,4% dintre ei au suferit de pe urma anxietăţii provocate de fake news, 10,2% de pe urma abuzului verbal, şi 5.9% a bullyingului online. Potrivit sondajului, 50,8% dintre studenţi doresc ca universităţile să ofere posibilitatea de a urma toate cursurile lor online şi după terminarea pandemiei. La întrebarea „Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generaţia ta?”, 37,7% dintre studenţi au spus că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii, 13,9% dintre ei au menţionat lipsa accesului la locuinţe cu preţuri rezonabile, 12,9 % lipsa accesului la job-uri bune, 12% dintre studenţi au subliniat lipsa accesului la educaţie pentru tinerii fără venituri. 82,1% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii şi 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. În plus, 60,1% sunt optimişti sau foarte optimişti în legătură cu situaţia lor materială în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai mare prioritate o are sănătatea, 57,9%, urmată de siguranţa financiară, 56,4%, şi cariera profesională, 55,5%. Creștere a consumului de alcool, în pandemie Mai mult de două treimi (71,9%) au avut probleme cu sănătatea mintală, dar serviciile de consiliere psihologică nu par a fi deosebit de disponibile - peste jumătate din ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog despre problemele lor (53,4%). Abuzul de substanţe este în creştere printre studenţii din România: în ceea ce priveşte băuturile alcoolice (16,7% consumă mai mult alcool ca înaintea pandemiei), ţigările (20,5% fumează mai multe ţigări), la care se adaugă alimentaţia nesănătoasă (42,2% mănâncă mai nesănătos). Numărul de studenţi care îşi doresc puţin sau foarte puţin să emigreze este de 35,9%, puţin mai mare decât numărul celor care îşi doresc mult sau foarte mult să emigreze, de 31.9%. „Viaţa studenţilor în pandemie” este un prim proiect al Stării Naţiunii Studenţeşti. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit Foto: Facebook
Politică

PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit

Un sondaj CURS arată că PSD este, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit, iar USR este staționar. În ceea ce privește partidul lui George Simion, acest sondaj confirmă alte cercetări sociologice care arată că formațiunea s-a prăbușit după invazia rusă din Ucraina. Perioada de colectare a datelor s-a întins și pe perioada congresului PNL, deci este greu de estimat ce impact va avea schimbarea președintelui partidului. PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi şi de AUR - 12%, relevă datele unui sondaj CURS realizat în intervalul 28 martie - 11 aprilie. Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde 2 procente, în timp ce PNL creşte cu 3 procente. De asemenea, PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament, arată news.ro. PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi şi de AUR - 12%, relevă datele unui sondaj CURS realizat în intervalul 28 martie - 11 aprilie. Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde 2 procente, în timp ce PNL creşte cu 3 procente. De asemenea, PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament. Partidul fostul premier Victor Ponta, Pro România, ar obţine 3% din voturi, în timp ce Partidul Umanist social-liberal, are 2%, iar partidul lui Liviu Dragnea, Alianţa pentru Patrie, şi cel al lui Ludovic Orban, Forţa Dreptei, au câte 1%. Sondajul a fost realizat la comanda PNL în perioada 28 martie - 11 aprilie, pe un eşantion probabilist, multistadial, stratificat, de 2.750 de repondenţi în vârstă 18 ani şi peste, faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion: +/-1,9% la un nivel de încredere de 95%. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Foto: Facebook George Simion
Eveniment

Efectele războiului: AUR scade puternic

Efectele războiului din Ucraina, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic, PNL crește, iar PSD și USR înregistrează variații minore. Efectele războiului: AUR scade puternic Sondajul arată că majoritatea zdrobitoare a celor chestionați consideră că Rusia este vinovată de declanșarea conflictului și trebuie sancționată. Sondajul a fost realizat în perioada 2-7 martie 2022, pe un eșantion de 1.077 respondenți și are o eroare de +/3%. Interviurile au fost realizate telefonic. Sondajul arată că, dacă duminica viitoare ar fi alegeri, votul ar fi astfel distribuit: PSD: 32%PNL: 19,9%AUR: 18,9%USR: 10,8% AUR a pierdut 2,5 procente, față de februarie, iar PNL a crescut cu 2,3%. PSD a scăzut foarte ușor, iar USR a crescut cu 0,5%. Datele culese de INSCOP arată că 63,8% din cei chestionați au încredere în NATO și 57.7% în UE. Crește încrederea în România A crescut spectaculos procentul celor care cred că România merge într-o direcție bună, de la 19,9% în februarie la 35,5% în martie. Ușor peste 55% consideră că țara merge într-o direcție greșită, față de 77,1% în februarie. De altfel, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, scrie pe pagina sa de Facebook: „Desi in ultimele luni, o direcție bună era indicată de o parte tot mai mică a populației, agresiunea Rusiei ne-a adus aminte multora dintre noi cât de importantă este apartenența noastra la NATO&UE care ne protejează pacea, linișitea, viața și ce înseamna aceasta umbrela de scuritate și dezvoltare pentru direcția corectă a țării. Tocmai de aceea, PONDEREA ROMÂNILOR CARE PERCEP O DIRECȚIE BUNĂ A ȚĂRII DUPĂ DECLANȘAREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA APROAPE CĂ S-A DUBLAT!! Pare paradoxal, însa bănuiala mea e că tocmai comparatia cu situatia disperata a Ucrainei a trezit ceva în noi și a dus la perceperea mai clară de către populația României a avantajelor noastre reale. În plus, cu totii am vazut infinite dovezi de bunatate si mobilizare excepțională ale oamenilor in sprijinul refugiatilor ceea ce este posibil să fi influențat pozitiv modul în care românii își evaluează astăzi propria țară”. Potrivit datelor culese de INSCOP, 75% dintre cei chestionați consideră Rusia vinovată de conflict, doar 4% arată spre Ucraina. Peste 79% dintre repondenți sprijină sancțiunile împotriva Rusiei, doar 14% se opun. Alegătorii AUR sunt cel mai puțin tentați să blameze Rusia și se opun sancțiunilor, dar chiar și în acest eșantion majoritatea sunt împotriva regimului de la Moscova, arată datele INSCOP. Însă 77,8% este foarte îngrijorată sau oarecum îngrijorată de un război cu Rusia. Doar 21,7% spun că nu sunt deloc îngrijorați sau oarecum neîngrijorați. Încrederea în președintele Iohannis a sărit de la peste 18%, în februarie, la 22,5%, în martie. În cazul premierului Ciucă, încrederea a sărit de la 27,9% la 30,1%. Citește și: Lista companiilor importante care au rămas în Rusia, potrivit Universității Yale: McDonald’s, Coca-Cola, Pepsi, Herbalife sau Ferragamo

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Asta arată un sondaj citat miercuri de postul de televiziune CNN. Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rândul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la armată împotriva Ucrainei. Alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a "reuni" cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat. Dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea. Firesc, ucrainenii resping războiul Aşa cum era de aşteptat, ancheta relevă că majoritatea ucrainenilor resping utilizarea forţei de către Rusia. Şapte din zece intervievaţi ucraineni au declarat că ar fi greşit ca Rusia să utilizeze forţa militară pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO (70%) sau pentru a reuni cele două ţări (73%). Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Majoritatea ucrainenilor resping afirmaţia pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o într-un discurs rostit luni, potrivit căruia Ucraina nu are nicio bază istorică şi este în esenţă o creaţie a Uniunii Sovietice. În general, majoritatea celor chestionaţi pe ansamblul ţării şi de toate vârstele în Ucraina declară că nu se simt "un singur popor" cu ruşii şi că cele două ţări nu ar trebui să fie unite. Ucraina se simte apărată de NATO și SUA și nu prea Doar unul din cinci ucraineni consideră că tensiunile cu Rusia vor fi soluţionate pe cale paşnică, comparativ cu două treimi dintre ruşi (21% faţă de 65%). Numai un sfert (26%) dintre ucraineni speră într-o apărare militară a Ucrainei din partea NATO şi SUA, dar într-un procent mai mare se aşteaptă la sancţiuni economice împotriva liderilor ruşi (46%) sau a companiilor ruse (34%). Sondajul a fost realizat online între 7 şi 15 februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, de către compania Savanta ComRes. Datele au fost culese înaintea discursului lui Putin de luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, potrivit Agerpres.

Pandemia a fost provocată de elitele globale Foto: captură video
Eveniment

Pandemia a fost provocată de elitele globale

Peste 65% dintre români cred că pandemia a fost provocată de „elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii”, arată un sondaj INSCOP. Sub o treime (28.4%) crede că pandemia de Covid19 a apărut în mod natural așa cum s-a întâmplat și cu alte pandemii din istoria omenirii. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5.9% dintre respondenți. „Pandemia a fost provocată de elitele globale” „Această ultimă cifră nu reflectă o negare a pandemiei și a efectelor sale grave, ci tentația unei foarte mari părți a populației pentru interpretări conspiraționiste, alimentată în timp de dezinformări, știri false, unele răspândite chiar de către diverse voci influente din România sau din lume, în dauna explicațiilor rezonabile, acceptate de comunitatea științifică cu privire la cauzele naturale ale apariției virusului COVID19”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Potrivit sondajului, 28,5% dintre respondenți cred că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare, în timp ce 66% resping această teorie, iar 5,5% nu știu sau nu răspund. Neîncredere în Rusia Pe de altă parte, 27,3% dintre români cred că Rusia este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România (față de 18,1% în septembrie 2021, 25,2% în iunie 2021, 24% în martie 2021). Uniunea Europeană este văzută drept principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România de către 17% dintre respondenți (față de 18,5% în septembrie 2021, 13,8% în iunie 2021, 18,5% în martie 2021), la mică distanță de China cu 17,7% (față de 14,3% în septembrie 2021, 12,2% în iunie 2021, 14,9% în martie 2021). Foto: Strategic Thinking Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara (sursă: gov.ro)
Eveniment

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara, potrivit unui sondaj de opinie. Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false", publicat vineri de INSCOP Research.Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroDirecţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată "mai bună" de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta "mai grea" şi pentru "nu ştiu/nu răspund" au optat 1,8%. Românii sunt pesimiști de direcția în care merg țara și lumea La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund."Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei", a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AURVice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că "depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei". Impact asupra calității vieții "Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale", a adăugat Andronache.Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 - 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

AUR a ajuns pe locul II Foto Facebook George Simion
Politică

AUR a ajuns pe locul II

AUR a ajuns pe locul II, ca intenție de vot, arată un sondaj INSCOP. Sondajul a fost realizat în perioada 11-18 ianuarie, prin metoda CATI, și are o eroare de 2,9%. AUR a ajuns pe locul II În iunie, doar 14,6% dintre cei chestionați de INSCOP ar fi votat cu AUR. La alegerile din septembrie 2020, formațiunea condusă de George Simion a strâns doar 9% din voturi. Pe locul I se află PSD, care cumulează o intenție de vot de 34,3%. Formațiunea lui Ciolacu este însă pe o pantă descrescătoare, din octombrie, când a ajuns la guvernare. Foto: Facebook Remus Ștefureac PNL a coborât la 16,6%. Din iunie până acum, acest partid a pierdut zece procente din intenția de vot. Pentru USR ar vota 12,5% dintre alegători, arată sondajul INSCOP. Din octombrie, când a trecut în opoziție, acest partid staționează în preferințele electoratului. Datele INSCOP arată USR atinsese un vârf de popularitate în februarie 2021 - intenția de vot era de 16,5% - când abia ajunsese la guvernare. În septembrie, pe fondul conflictului cu PNL, doar 9,8% dintre cei chestionați de INSCOP ar mai fi votat cu USR. Citește și: Francisc Doboș, parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze, întreabă dacă să-și mai ia un job Nici un alt partid nu ar trece de pragul de vot. Foto: Facebook Remus Ștefureac Certurile îl favorizează pe Simion „Certurile dintre partidele coaliției aflate la guvernare pe fondul crizei facturilor la energie le afectează în mod direct intenția de vot. Deocamdată impactul este controlabil, dar problema riscă să devină o amenințare majoră dacă relația dintre PSD și PNL nu se va armoniza și cele două partide nu vin cu soluții în locul disputelor politice. După catastrofală criză politică de la finalul anului trecut, oamenii nu mai vor să audă de certuri politice și nu vor avea niciun pic de răbdare și niciun gram de toleranță pentru partidele care le vor provoca”, comentează, pe Facebook, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP. El a apreciat că tensiunile din coaliție alimentează creșterea AUR. „Tensiunile din coaliție și întârzierea oferirii de soluții la probelemele sociale alimentează în continuare creșterea AUR. Dacă pe zona de securitate militară, din cauza amenințărilor Rusiei observăm o creștere foarte puternică a încrederii în NATO, în UE, în Occident, de bun augur pentru moralul națiunii, problemele sociale și politice domestice/interne vor alimenta în continuare adeziunea electorală la discursul ultra-populist”, mai arată sociologul.

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Foto: Facebook US Army
Eveniment

Încrederea românilor în bazele SUA din țara noastră a crescut (sondaj)

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut, arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Potrivit acestui sondaj, 74,7% dintre cei intervievați sunt de acord că ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”. Puțin peste 20% nu sunt de acord cu această afirmație. Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Încrederea în capacitatea bazelor SUA de a apăra România a evoluat astfel: 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 75,4% în martie 2021 În plus, 76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO. Doar 18,7% dintre cei chestionați sunt de acord cu ieșirea din NATO. Românii nu vor spre Est În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%. Citește și: Ministrul Apărării e îngrijorat de războiul cu facturile la energie Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021)50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți.Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). Biden și Maia Sandu, cei mai populari Joe Biden este liderul politic în care românii au cea mai mare încredere, dar Maia Sandu, cu o cotă de 33,1%, vine imediat după el. Încrederea în Viktor Orban, premierul Ungariei, este la 19,3%, în creștere cu 3% față de septembrie 2021. Sondaj CATI, eroare de 2,9% Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group. Studiul este parte a unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States. El este finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră