vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

150 articole
Eveniment

Americani acuzațiile Trump sunt motivate politic

Circa 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic, arată un sondaj al universității Quinnipiac. Universitatea face sondaje în interes public, independente politic, pentru studii academice. Pentru acest sondaj au fost intervievate 1.788 persoane, în perioada 23-27 martie, marja de eroare fiind de +/- 2,3%. „Sondajul a inclus 1.600 de alegători înregistrați autoidentificați, cu o marjă de eroare de +/- 2,5 puncte procentuale. Sondajul a inclus 671 de alegători republicani și cu tendințe republicane, cu o marjă de eroare de +/- 3,8 puncte procentuale”, precizează autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt motivate politic „Mai mult de șase din 10 americani (62%) cred că dosarul procurorului districtual din Manhattan în care este implicat fostul președinte Donald Trump este motivat în principal politic, în timp ce 32% consideră că acest caz este motivat în principal de lege. Republicanii (93 - 5%) și independenții (70 - 26%) cred că cazul procurorului districtual din Manhattan este motivat în principal de politică, în timp ce democrații (66 - 29%) cred că acest caz este motivat în principal de lege”, explică autorii studiului. Pe o listă de 15 republicani care fie și-au anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, fie sunt văzuți ca potențiali candidați, Donald Trump primește 47% din sprijinul alegătorilor republicani și al celor cu înclinații republicane, urmat de guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, care este susținut de 33%. Fostul vicepreședinte Mike Pence beneficiază de sprijinul a doar 5%, iar fostul ambasador al Națiunilor Unite și guvernator al Carolinei de Sud, Nikki Haley - 4%. Dintre ceilalți 11 candidați declarați sau potențiali de pe listă, niciunul nu depășește 2%. Aceste rezultate sunt în mare parte neschimbate față de un sondaj al Universității Quinnipiac din 15 martie. Cazul Trump-Stormy Daniels, din 2016 Donald Trump va deveni primul fost președinte al SUA care se va confrunta cu acuzații penale, după ce un mare juriu a votat pentru punerea sa sub acuzare în legătură cu acuzațiile privind banii plătiți unei actrițe porno, pentru ca aceasta să nu dezvăluie relația cu el. Această decizie istorică vine după luni de audieri cu ușile închise în Manhattan, unde juriul a ascultat detalii despre o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels, plată efectuată cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din 2016. Citește și: BREAKING Trump va fi pus sub acuzare, a decis un „Grand Jury” din Manhattan Trump, în vârstă de 76 de ani, a negat că ar fi avut o relație extraconjugală cu această actriță porno sau că ar fi avut cunoștință de plata făcută de Michael Cohen, pe atunci avocatul său personal.

62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt motivate politic Foto: Facebook Donald Trump
PSD a ajuns la 28% și cade Foto: Facebook
Politică

PSD a ajuns la 28% și cade

Surse politice susțin că, potrivit unor sondaje recente, PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului, iar AUR a ajuns la o intenție de vot de 20%. PNL ar obține 22% din voturi, dacă duminica viitoare ar fi alegeri. PSD a ajuns la 28% și cade Potrivit acestor surse, datele din aceste sondaje explică atacul brutal al PSD împotriva Ucrainei, pe tema canalului Bâstroe. Tendințele din sondaje arată că formațiunea lui Ciolacu scade și se preconizează că ar putea ajunge la 25%, la momentul la care va prelua șefia guvernării, la finalul lunii mai/ începutul lunii iunie. De altfel, miercuri, președintele Iohannis a pus clar că motivele din spatele dezbaterii despre situația de pe Bâstroe sunt de natură electorală. „Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo și afirmațiile făcute de dumneavoastră sunt preluate, sigur, de la unii politicieni de-ai noștri care cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor (...) Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a spus Iohannis. Un sondaj de tip Eurobarometru publicat azi arată că în România se înregistrează cel mai mare procent de respondenți care dezaprobă ajutorul umanitar pentru ucraineni. Astfel, 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar oamenilor afectați de război, cea mai mare proporție dintre toate țările membre UE, la mare distanță de următoarele două țări (Bulgaria – 15% dezaprobare și Slovacia 11% dezaprobare). Circa 35% dintre românii chestionați dezaprobă furnizarea de sprijin financiar Ucrainei.

Popularitatea prințului Harry, la pământ, după publicarea cărții sale de memorii Foto: Sussex Royal
Eveniment

Popularitatea prințului Harry, la pământ

Popularitatea prințului Harry este la pământ după publicarea cărții sale de memorii, „Spare”, arată un sondaj YouGov efectuat în Marea Britanie, în perioada 5-6 ianuarie. Încrederea în majoritatea membrilor familiei regale s-a păstrat, mai puțin cea în prințul William, care pare să fi fost afectat de informațiile din cartea fratelui său. La sondaj au răspuns 1693 de adulți din Marea Britanie. Datele arată că electoratul conservator este cel mai nemulțumit de prințul Harry, în timp ce alegătorii laburiști sunt relativ încrezători în el și profund nemulțumiți de regele Charles. Citește și: „Un țânc răzgâiat”, un „miop care stă în centrul adevărului său” – cum a reușit prințul Harry cu cartea sa, „Spare”, să împace moharhiștii cu republicanii în presa britanică Popularitatea prințului Harry, la pământ „Înainte de lansarea autobiografiei sale „Spare”, prințul Harry a făcut multe afirmații despre viața și relația sa cu restul familiei regale (…) Deși astfel de dezvăluiri au generat acoperirea mediatică preconizată înainte de lansarea cărții, dacă Ducele de Sussex spera că vor genera și o mai mare simpatie în rândul publicului, s-a înșelat. Un sondaj YouGov efectuat în perioada 5-6 ianuarie arată că doar 26% dintre britanici au o viziune pozitivă despre prințul Harry, cel mai scăzut nivel de când am început contabilizarea, în 2011. Aceasta reprezintă o scădere de șapte puncte față de sondajul anterior, de la începutul lunii decembrie. În prezent, două treimi dintre britanici (64%) au o perspectivă negativă asupra celui de-al cincilea succesor în linia tronului Marii Britanii, în creștere de la 59%”, scrie YouGov. Institutul de sondaje mai arată că chiar și britanicii mai tineri, care în general au avut tendința de a avea opinii favorabile despre prințul Harry, sunt acum divizați, 41% având o impresie pozitivă și 41% una negativă. În sondajul din decembrie a existat un avans de douăzeci de puncte, 49% având o părere pozitivă și 29% una negativă. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie Atitudinile față de regele Charles, Kate Middleton și Meghan Markle rămân neschimbate de la sondajul din decembrie, dar popularitatea prințului William a scăzut. Numărul persoanelor cu o viziune pozitivă asupra noului Prinț de Wales a scăzut cu opt puncte, de la 77% în decembrie, la 69% săptămâna trecută. În același timp, procentul celor cu o viziune negativă a crescut de la 15% la 20%.

Ungaria: jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor
Internațional

Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață

În Ungaria, peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se mai găsesc pe piața oficială, arată un sondaj Publicus Research, publicat ieri de Nepszava. Când a luat măsura plafonării prețurilor la alimente de bază, guvernul Viktor Orban a subliniat că măsura nu are sens dacă va duce la o penurie de produse. Acum, cabinetul de la Budapesta dă vina pe sancțiunile impuse Rusiei pentru lipsa produselor de bază. Jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor „Ungurii consideră că forințul depreciat, prețurile mari la energie și politica economică defectuoasă sunt cauza inflației alimentare, care este campioana europeană. Peste trei sferturi dintre cumpărătorii ungari s-au confruntat cu situația în care nu au putut cumpăra produse alimentare în magazine la prețuri plafonate din cauza lipsei acestora: 56% dintre ei întâlnesc în mod regulat acest fenomen, iar în cazul a 22% li s-a întâmplat așa ceva, rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat de Publicus Research la mijlocul lunii decembrie”, scrie această publicație. Nepszava amintește că, la eliminarea plafonării prețurilor la combustibil, la 6 decembrie, șeful de cabinet al premierului Ungariei, Gergely Gulyás, a declarat că o plafonare a prețurilor are sens atâta timp cât nu duce la o lipsă de bunuri. Dacă se ajunge ca produsul să nu poată fi asigurat familiilor, atunci plafonarea își pierde sensul, a explicat demnitarul maghiar. Cu toate acestea, pe rețelele sociale din Ungaria aparv frecvent relatări despre faptul că din magazinele din Ungaria lipsesc zahărul, uleiul sau laptele UHT cu 2,8% grăsime, scrie publicația de la Budapesta. Înghețarea prețurilor la alimente introdusă de la 1 februarie a acestui an a fost extinsă la jumătatea lunii noiembrie - pe lângă zahăr, ulei de gătit de floarea soarelui, făină de grâu BL 55, piept și pulpă de pui, pulpă de porc și lapte UHT de 2,8% grăsime - și la ouă și cartofi. Iar la mijlocul lunii decembrie măsura a fost prelungită până la 30 aprilie a anului viitor. Propaganda guvernului Orban dă vina pe sancțiuni Potrivit sondajului de opinie efectuat de Publicus, cel puțin 63% din opoziție și 67% dintre alegătorii indeciși sunt în mod sistematic în imposibilitatea de a cumpăra un produs la preț plafonat, în timp ce doar 41% dintre alegătorii FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat) se confruntă cu o situație similară. În general, 81% dintre alegătorii partidelor de opoziție, 84% dintre indeciși și 69% dintre simpatizanții partidelor de guvernământ s-au confruntat cu lipsa produselor alimentare la prețuri plafonate. Potrivit propagandei guvernamentale, notează Népszava, doar Bruxelles-ul și sancțiunile „greșite” sunt responsabile pentru creșterea prețurilor la alimente. „Sunteți de acord cu sancțiunile care provoacă creșterea prețurilor la alimente?” - aceasta a fost, de exemplu, acea întrebare falsă la care oamenii au trebuit să răspundă în cadrul consultării naționale, lansată de Guvernul ungar, întrebare care a sugerat imediat și răspunsul. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului

Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului. Aproximativ 70% dintre francezi vor o soluţionare diplomatică a Războiului rus din Ucraina, arată un studiu Ifop publicat în Ajunul Crăciunului, când se împlinesc zece luni de conflict, de Le Journal du dimanche (JDD). Francezii vor negocieri pentru încetarea războiului Francezii se opun opririi imediate a livrărilor de armament ale Franţei către Ucraina, în pofida faptului că preferă negocierile unei continuări a războiului până la victoria ucraineană. Aproximativ 69% dintre alegători lui Jean-Luc Mélenchon (extremă stânga), 77% dintre cei ai lui Marine Le Pen (extremă dreapta) şi 88% dintre cei ai lui Eric Zemmour sunt de această părere. Cei mai puţin înclinaţi către negocieri şi favorabili unei continuări a războiului sunt socialiştii şi ecologiştii. ”Această idee că ţara agresată (militar) trebuie să sfârşească cu orice preţ să înfrângă inamicul nu este majoritară”, analizează în JDD directorul Ifop, Frédéric Dabi. O mare majoritate a femeilor şi tinerelor femei vor, la rândul lor, ca negocierile să triumfe împotriva conflictului armat. Îngrijorare masivă Potrivit acestui sondaj, francezii sunt foarte îngrijoraţi de războiul de la frontiera Uniunii Europene (UE). Aproximativ 83% dintre cei intervievaţi se declară îngrijoraţi. Este vorba, însă, de un nivel mai mic decât cel înregistrat de un sondaj realizat în martie 2022, când 92% dintre francezi se declarau îngrijoraţi. Citește și: Putinismul lui Macron îi deranjează și pe politicienii aflați la conducerea Germaniei: Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova Imposibilitatea vederii sfârşitului Războiului rus din Ucraina este un element care sporeşte îngrijorarea. Aproape jumătate dintre francezi n-au habar când poate fi posibil un armistiţiu. Doar un francez din cinci îşi imaginează că acest război se poate termina până în 2024. ”Opinia publică şi-a interiorizat amplu faptul că războiul are să dureze şi că 2023 va fi (un an) tensionat pe toate planurile”, conchide Frédéric Dabi.

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Foto: Tele M
Eveniment

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova

Majoritatea românilor sunt în disonanță cu cu liderul AUR, George Simion, care vrea ca România să nu mai sprijine Republica Moldova: potrivit unui sondaj INSCOP, circa 78% sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență. Doar 20% se opun. Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Puțin sub 60% sunt de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre ale UE cu gaze naturale, în timp ce 38,7% se opun. Circa 51% dintre cei chestionați sunt de acord că ăzboiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa. Interesant este că doar 47,6% din „gulerele albe” sunt de acord cu această afirmație, arată datele sondajului. Pe de altă parte, 69,7% dintre repondenți identifică drept principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România „deciziile greșite luate de autoritățile din România”. Doar 28,2% dau vina pe evoluțiile prețurilor la nivel internațional. Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda LARICS din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 13 -22 nov 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu fiind de 1174 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.86%. Românii nu mai au încredere în sectorul energetic privat Pe de altă parte, sondajul arată că, pe fondul crizei energetice, majoritatea românilor are încredere în companiile de stat din energie, nu în cele private. Sondajul arată că: 84,3% din cei chestionați vor revenirea la o piață reglementată de energie, doar 13,3% se opun. 61,3% consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), față de 46,7% în mai 2021. Doar 29,7% cred că companiile private ar fi administratori mai buni, o scădere de peste 17%, față de mai 2021. Peste 67% consideră că, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni. Creșterea este de 15% față de mai 2021. Doar 25,6% mai au încredere în bunele servicii oferite de sectorul privat din energie. Puțin sub 51% dintre cei chestionați au o părere bună despre faptul că, după ce a cumpărat participația de la compania americană Exxon, compania românească de stat Romgaz este acum partener alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep care vizează exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Puțin sub 30% au o părere proastă despre această asociere. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11%

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul ţării lor în cazul aderării României la Schengen, potrivit unui sondaj publicat de presa din Austria și citat de news.ro. Astfel, 52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord. Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de votanţii OeVP (popularii conservatori, de dreapta) şi FPOe 9extema dreaptă). Pe de altă parte, sondajul confirmă că naţionalişii din Partidul Libertăţii (FPOe) se bucură de cea mai mare popularitate şi au depăşit partidele tradiţionale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferinţele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertăţii se află pe primul loc, devansându-i pe social-democraţii din SPOe, cotaţi cu 24 la sută, şi pe conservatorii din OeVP, care au 22 la sută. Citește și: Der Standard, Austria: OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Investițiile în Neptun Deep, estimate la 4 miliarde euro NEOS, un partid cu orientare liberală, relativ nou în peisajul politic austriac, şi Verzii, care sunt parteneri minoritari la guvernare, se află pe locul patru, la egalitate, cu 11 procente.

Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, declară că nu are de gând să candideze la primăria București. Acum o săptămână, news.ro a publicat datele unui sondaj pe București, comandat de PNL, care arăta că Gabriela Firea ar fi votată de 34% din electoratul Capitalei, în timp ce Ilie Bolojan ar strânge doar 22% din voturi. Nicușor Dan ar colecta, acum, doar 17% din voturi, candidând ca independent. În cazul în care ar fi susținut de PNL și USR sau măcar de unul din aceste partide, procentul celor care l-ar vota ar crește substanțial. Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Însă Bolojan a declarat, pentru Bihoreanul, că „nu se pune problema” să candideze la primăria Capitalei. Întrebat dacă știa că va fi inclus în sondaj, a spus: „Nu”. Potrivit sondajului PNL, pe locul doi era plasat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, cu 22% intenţie de vot, la egalitate cu Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Primarul general în funcţie, Nicuşor Dan, are o intenție de vot de 17% - dacă ar candida ca independent , în timp ce liderul USR Bucureşti, Vlad Voiculescu este cotat la 11%. În iulie 2021, întrebat la Digi 24 dacă ar candida la președinția României, Bolojan a spus: „Nu se pune această problemă. Eu cred că fiecare om trebuie să-și facă o analiză a capacităților pe care le are și unde poate livra mai mult. Fiecare poziție necesită o anumită expertiză și atunci, fiecare om își poate face o analiză personală. Nu e ușor să faci asta, pentru că de obicei, riscăm să ne supraevaluăm”

Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina

Un sondaj ținut în secret de Kremlin arată că majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina, susțin surse citate de site-ul Meduza, interzis în Rusia. Însă sociologii consultați de acest site descriu atitudinea rușilor ca fiind mai degrabă „apatică”. Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina „Meduza a primit rezultatele ultimului sondaj de opinie, secret, realizat de FSO (astfel de studii sunt comandate de Kremlin și numai pentru uz intern). Potrivit acestor date, aproximativ 55% dintre ruși sunt acum în favoarea negocierilor de pace cu Ucraina și doar 25% sunt în favoarea continuării războiului. Aceste cifre sunt în general în concordanță cu rezultatele unui sondaj din octombrie realizat de Centrul Levada, singurul centru sociologic independent major din Rusia. În raportul Levada, 57% dintre respondenți au fost în favoarea sau mai degrabă pentru negocierile de pace; în timp ce „pentru” și „mai degrabă, pentru” continuarea ostilităților erau 27%. În același timp, judecând după sondajele de opinie secrete ale FSO, atitudinea rușilor față de război s-a deteriorat brusc în ultima vreme. În iulie 2022, sondajele au arătat că doar 30% dintre ruși erau în favoarea păcii cu Ucraina”, arată Meduza. FSO, instituția care a comandat sondajul, este serviciul de protecție al președintelui Rusiei. În consecință, Kremlinul vrea să limiteze sondajele publice care chestionează cetățenii ruși în legătură cu invazia din Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Potrivit sociologilor consultați de Meduza, rușii și-au schimbat atitudinea după mobilizarea din septembrie. În plus, ei și-au pierdut speranța că acest conflict poate fi câștigat de Rusia. Însă sociologii spun că sondajele nu schimbă deciziile Kremlinului. În plus, populația este „apatică”, nu pare a fi deocamdată dispusă să protesteze public împotriva războiului.

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Foto: InfoPrut
Eveniment

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii (sursa: Twitter/Elon Musk)
Eveniment

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii. Mai mult de 12 milioane de conturi pe Twitter se pronunţaseră deja până sâmbătă seara asupra oportunităţii de a restabili contul lui Donald Trump, opţiunea "da" întrunind 52% într-un sondaj online de 24 de ore lansat de Elon Musk. Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii Cu șase ore de închiderea voturilor, opţiunea "nu" întrunea 47,7%, fără să se cunoască exact care va fi urmarea acestui scrutin. Sondajul a fost iniţiat vineri seara de Elon Musk, la câteva ore după ce noul proprietar al Twitter a restabilit, în numele libertăţii de exprimare, alte conturi de utilizatori ce fuseseră suspendate. Citește și: Insinuări grave ale lui Biden la adresa lui Musk, cu referire la Arabia Saudită: Merită examinate legăturile cu alte țări "Este fascinant să urmăreşti acest sondaj!", a scris pe Twitter sâmbătă dimineaţa miliardarul, care şi-a exprimat în timpul nopţii satisfacţia în legătură cu ritmul sufragiilor, de circa un milion pe oră. Asaltul asupra Congresului Twitter a blocat contul lui Donald Trump pe 8 ianuarie 2021, la două zile după invazia întreprinsă asupra Capitoliului de către susţinătorii săi, în faţa "riscului de noi incitări la violenţă". Elon Musk a deschis apoi uşa, în mai, pentru o revenire a fostului preşedinte republican pe Twitter. O astfel de revenire va face valuri în societatea şi politica din SUA, cu atât mai mult cu cât Trump s-a lansat din nou în cursa pentru Casa Albă. Chiar dacă şi-a exprimat satisfacţia că, o dată preluat de Musk, Twitter "a intrat pe mâini bune", candidatul republican a afirmat în ultimele zile că el va rămâne pe reţeaua sa Truth Social, în pofida faptului că această platformă nu-i oferă decât o mică parte din audienţă comparativ cu Twitter, unde el avea 88 de milioane de abonaţi.

Aproape 30% ar fugi din țară dacă începe un război Foto: Facebook ministerul Apărării
Eveniment

Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată

Un sondaj al Academiei Române arată că aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă „țara noastră este atacată” și ar începe un război. O treime ar aștepta „să vadă cum merg lucrurile”, iar 36,1% ar particpa „cum pot” la apărarea țării. Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată Principalul motiv invocat de cei care nu ar vrea să participe la apărarea țării este că ar fi datoria militarilor să se lupte: 32,3% dintre cei chestionați invocă această scuză. Însă 23,6% apreciază că au o datorie față de familie, nu față de țară, iar circa 22% nu vor să meargă la război pentru a apăra averile corupților. Alți 18% dintre cei care nu ar vrea să particpe la apărarea țării cred că România este deja în mâinile străinilor. Sondajul arată un procent uriaș al celor care cred că România nu merge într-o direcție bună: 87%, față de doar 12% care cred că direcția este corectă. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata - 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021. Zelenski, de 5-6 ori mai popular decât Putin Cei intervievați au arătat și care sunt liderii străini în care au cea mai mare încredere: regele Charles al III-lea este pe primul loc, fiind urmat de președintele Franței, Emanuel Macron, și de cel al Ucraine,i Volodimir Zelenski. În Zelenski au încredere multă și foarte multă 28% dintre cetățenii români, în Putin doar 5,3%. Președintele SUA, Joe Biden, se bucură de încrederea a circa 25% dintre cei chestionați. Interesant este că, la întrebarea cine este de vină pentru explozia prețurilor la energie, 47% indică „vina celor care conduc România”, 28% - politicile ecologiste ale UE și doar 23,9% războiul din Ucraina. Sondajul arată că o majoritate zdrobitoare consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina - 51,5% - doar 16% arată spre UE și SUA, iar 3,4% spre Ucraina. Circa 26,3% cred că Rusia este „mai mult vinovată”, dar și Ucraina are o parte din vină. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Viitorii pensionari statul poate asigura pensie „decentă”

Un sondaj efectuat de către institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) arată că 55% dintre viitorii pensionari „cu venituri medii și peste” nu cred că statul le poate asigura o pensie „decentă”. Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Potrivit comunicatului APAPR, sondajul este reprezentativ la nivel național „pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii și peste”. El a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eșantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri față în față, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Sodajul arată că cei chestionați consideră că 3.650 de lei înseamnă o pensie decentă. Dar pensia medie în România este de puțin peste 1.700 de lei. Doar 7% din pensionari au peste 3.650 de lei. „Întrebați care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflația ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupția – o situație total diferită față de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflația, 18% veniturile mici și 18% corupția”, arată comunicatul APAPR. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară „Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflației, instabilității geopolitice și amplificat de știrile alarmiste se reflectă asupra percepției oamenilor despre economisire și implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că doi din trei români cred cel puțin una dintre informațiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toți banii contribuiți sau că nu ar exista nicio garanție sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a afirmat Alina Dincă, director executiv ISRA Center.

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale Foto: Facebook
Politică

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale: un sondaj BCS arată că 83,4% dintre cei chestionați susțin „anularea pensiilor speciale”. Doar 7,3% apreciază că ar fi o idee rea. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți. Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate, care a publicat acest studiu la 12 octombrie. Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale În documentul care însoțește sondajul se arată că „anularea pensiilor speciale e susținută tot de cei din vest, dar și din Oltenia și de cei cu orientări de stânga; și e contestată cel mai mult în est, în localitățile mici și de cei foarte tineri dar și foarte vârstnici”. Potrivit sondajului, 60,5% dintre cei chestionați sunt de acord cu reducerea cu 10% a numărului de angajați din aparatul de stat, iar 60,3% sunt pentru tăierea cu 50% a sporurilor bugetarilor. Doar 19,8%, respectiv 18,1% au o părere proastă despre aceste măsuri. Peste 55% sunt de acord cu „instituirea unei taxe de solidaritate plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei lunar și de cei cu pensii speciale”. Doar 12,7% cred că ar fi o idee proastă. Peste 31% nu știu ce să răspundă la această întrebare. În plus, 72,5% dintre repondenți vor anularea subvențiilor pentru partide politice. Doar 8,5% cred că ar fi o idee rea. „Anularea subvențiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a țării, de aproape toți angajații și de trei sferturi din cei cu studii superioare și cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuți de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga”, explică autorii sondajului. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Cota unică, susținută de cei cu facultate Potrivit studiului BCS, 35,2% din populație susține menținerea cotei unice, în timp ce 30% ar dori impozit progresiv. Un procent foarte mare, 34,8% nu știu ce să răspundă la această întrebare. „Cota unică de impozitare este susținută cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), București-Ilfov (48%) și Vest (46%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în regiunile NordEst (39%) și Sud-Muntenia (35%). Semnificativ este faptul că pe acest subiect nu se pronunță mai multde jumătate dintre locuitorii regiunilor Sud-Vest Oltenia (55%) și Centru (53%) (…) Cota unică este dorită de către salariați, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piața muncii (studenți, pensionari, șomeri, casnice). Susținerea cotei unice de impozitare crește proporțional cu numărul anilor de școlarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relația nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susținut relativ la fel de către toți, indiferent de nivelul de școlarizare. Cu cât oamenii au mai puțini ani de educație școlară cu atât sunt mai indiferenți față de acest subiect – 43% din cei cu studii elementare nu au nici o preferință pentru un sistem de impozitare”, se arată în studiu. La întrebarea „Unii spun că impozitul progresiv ia banii oamenilor deștepți și harnici și stimulează lenea și prostia. Sunteți de acord sau nu cu această afirmație?”, 35,5% sunt de acord, 29,5% sunt împotrivă, iar 35% se abțin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră