ANALIZĂ Miza numirii unui penal PSD la Interne: controlul celui mai controversat serviciu secret
Pentru prima oară în istoria contemporană a României, un politician care are o condamnare penală, Marian Neacșu (PSD), este propus la conducerea ministerului de Interne. Neacșu a fost condamnat definitiv în anul 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. El și-a angajat propria fiică în cadrul biroului său parlamentar. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare Ca ministru de Interne, Neacșu va fi membru al CSAT. În regimul comunist, au mai fost ministrii de Interne cu condamnări penale, Teohari Georgescu și Alexandru Drăghici, ambii condamnați pentru activitățile subversive împotriva statului român. Neacșu a fost reabilitat de drept după trei ani. Absolvent al Facultății de Economie al Universității din Craiova, Neacșu a lucrat ca economist la IAS Slobozia, până în 1990. În 2012, el era membru al Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România. El a urmat cursurile „Tehnici superioare de nutriţie a animalelor” și „Formularea reţetelor de furajare asistată de calculator”. Ministerul de Interne are un buget de circa 35 de miliarde de lei și are peste 125.000 de angajați. Un penal va conduce cel mai controversat serviciu secret Însă, având în vedere că din 2027 se intră, de facto, în campania electorală, instituția cheie care va fi sub controlul lui Neacșu este Direcția Generală de Protecție Internă a ministerului de Interne, controversata unitate „Doi și un sfert”. Din decembrie 2019, direcția este condusă de Tiberiu Silviu Dumitrache, ginerele ex-liderului sindical de la Petrom, Liviu Luca. Socrul său era apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu, fiind condamnat în mai multe dosare. Familia generalului Dumitrache deține un domeniu uriaș în Prahova (cu un conac de peste 2.600 mp, piscină olimpică și heliport), donat de Luca. Ultimele date privind bugetul DGPI sunt din 2024, când cheltuise 446 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro). Însă datele de pe site-ul DGPI arată o creștere explozivă a bugetului: în 2023 era de 328 de milioane de lei (din care 234 milioane de lei erau cheltuielile de personal), 2022 - 302 milioane de lei (din care 221 milioane de lei cheltuieli de personal), 2021 - 245 milioane, din care circa 200 milioane cheltuieli de personal. Numărul angajaților este secret, ultimele date fiind din 2016, când erau 1.800 de angajați. În 2009, doi miniștri de Interne - Gabriel Oprea și Liviu Dragnea - au demisionat pe fondul controverselor legate de acest serviciu secret al Internelor. Până la urmă, ministru de Interne în primul guvern Boc a fost pesedistul Dan Nica. Însă presa a scris că adevăratul control al acestui serviciu era deținut de Marian Vanghelie, pe atunci primar al Sectorului 5. Acesta spunea că „s-a dorit" să se pună mâna pe arhiva "Doi și un sfert", unde e vorba de "fetiță EBA (Elena Băsescu - n.n)", care "se încinge din când în când". În 2009, Miron Mitrea, parlamentar la vremea aceea, declara că este de părere că preşedintele PSD Bucureşti de atunci, Marian Vanghelie, „are” arhiva fostului „Doi şi un sfert”, sau informaţii din aceasta, dar şi că Vanghelie nu ar fi fost singurul politician care avea are acces la informaţii din partea serviciilor secrete. Fostul ministru de interne Gabriel Oprea a fost achitat definitiv în mai 2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în dosarul privind achiziția unui autoturism de lux (Audi A8) din fondurile operative ale DIPI. 410.000 de lei a fondurilor operative ale DIPI pentru a cumpăra o mașină de lux folosită în interes personal, nu doar pentru protecția demnitarilor. În 2016, guvernul Cioloș a militarizat această direcție, o decizie controversată fiindcă trecea dreptul de a-i ancheta pe angajații acestei structuri de la DNA-ul civil la procurorii militari.
