sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sentinta

23 articole
Justiție

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru

Averea uriașă a obscurului judecător Daniel Grădinaru, aflat la șefia CSM, și co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților. Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru - soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - are trei mașini, inclusiv un BMW. Președintele CSM este printre numeroșii magistrați care au dat statul în judecată și, surprinzător, au și câștigat: în declarația de avere din 2023, el precizează suma de 28.398 de lei obținuți din „drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”. Interesant este saltul salarial făcut de Grădinaru între anul fiscal 2021 (din declarația de avere din 2022) și anul fiscal 2022 (din declarația de avere din 2023): în 2021 câștiga din „activitate juridică” la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea de Apel, doar circa 330.000 de lei, iar în 2022 a ajuns la 420.345 de lei din „venituri salariale și alte drepturi de natură salarială” de la ICCJ. Însă, în anul 2022, obscurul judecător Grădinaru a câștigat, de la statul român, prin diferite activități pe care le-ar fi prestat, ușor peste 100.000 de euro. Grădinaru are un doctorat, dar este neclar, din CV-ul său, dacă l-a obținut la Academia de Poliție, celebră prin numărul uriaș de doctorate care au fost identificate ca fiind plagiate, sau la universitatea privată, Titu Maiorescu. G4Media a scris că doctoratul prezintă elemente clare ale unui plagiat intenționat. A secretizat dosarul în care șefa ICCJ, Alina Corbu, scăpa de acuzațiile DNA Printre sentințele celebre date de președintele CSM se află: secretizarea dosarului în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual - sentință în co-autorat cu Lia Savonea În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. „Despre noul președinte al CSM s-a scris că a încercat să stabilească, în 2018, completul de judecată în dosarul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ l-a condamnat în mai 2019 pe fostul lider PSD la trei ani și jumătate de închisoare pentru dosarul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman”, scria Europa Libera Romania, în ianuarie 2023 „Grădinaru a mai făcut parte din completurile de judecată care i-au achitat pe mai mulți politicieni români, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban”, mai arăta Europa Liberă. Document G4Media Grădinaru crede că magistrații nu-s vinovați de starea României Marți, șeful CSM s-a făcut că nu știe mai nimic despre nota ministerului de Finanțe în care se arăta că statul ar putea intra în incapacitate de plată urmare a avalanșei de procese câștigate de magistrații care cer majorarea salariilor retroactiv. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe „Există calcule și sigur că rectificarea bugetară este un act devenit normal în România și se așteaptă rectificarea bugetară de către toate instituțiile publice. Această stare în care se află acum țara și care a impus luarea acestor măsuri fiscale nu este generată în niciun caz de plata drepturilor magistraților. Am văzut și termenul total nepotrivit de «jupuire» a bugetului de către magistrați”, a afirmat Grădinaru.

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Foto: CCR
Închisoare cu suspendare pentru poliţistul beat care a provocat un accident mortal Foto: WeRadio
Eveniment

Închisoare suspendare poliţistul beat provocat accident

Justiția pensionarilor speciali pare că este făcută pentru pensionarii speciali: închisoare cu suspendare pentru poliţistul beat care a provocat un accident mortal la ieşirea din Sfântu Gheorghe, anunță weradio.ro. Citește și: PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri Închisoare cu suspendare pentru poliţistul beat care a provocat un accident mortal „Judecătoria Sfântu Gheorghe a publicat săptămâna trecută sentinţa în cazul accidentului mortal care a avut loc pe data de 2 decembrie 2021 la ieşirea din Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc. Un tânăr de 28 de ani a murit atunci în accidentul provocat de un şofer beat, agent de poliţie în cadrul IPJ Covasna, care se afla în timpul liber cu autoturismul personal în momentul producerii accidentului”, scrie pe site-ul acestui post. În aceeaşi sentinţă, instanţa admite în parte acţiunea civilă formulată de rudele tânărului decedat, şi obligă societatea de asigurare RCA la plata sumei totale de 65.000 euro daune morale şi a sumei de 19.520 lei cu titlu de daune materiale. Sentința nu este definitivă. Pe 2 decembrie 2021, în jurul orei 17:00, maşina condusă de polițistul covăsnean a fost implicată într-un accident mortal produs pe DN 12, la ieșirea din Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc, după ce a intrat pe contrasens într-o curbă deosebit de periculoasă, izbind frontal mașina la volanul căreia se afla un tânăr de 28 de ani. Din păcate, tânărul și-a pierdut viața în urma tragicului eveniment rutier. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Rezultatul etilotestului a indicat faptul că angajatul IPJ Covasna avea o alcoolemie de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, buletinul de analiză toxicologică a relevat că acesta avea aproape 2 la mie alcool în sânge (1,89 gr/mie alcool pur la prima probă, 1,55 gr/mie alcool pur în sânge la a doua probă).

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare Foto: Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare a executării pedepsei. Curtea de Apel l-a condamnat doar pentru instigare la fals intelectual. Magistraţii l-au achitat de celelalte acuzaţii aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanţă, la şase ani şi opt luni de închisoare. Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției De asemenea, judecătorii au decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, pentru infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. În acelaşi dosar, Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al CN Unifarm SA, a primit tot un an cu amânare (la instanţa de fond primise 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare). De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de compania Unifarm împotriva celor doi. Potrivit DNA, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Contractul a fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi al modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. „Deoarece societatea comercială furnizoare nu ar fi achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit iniţial, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului. Totuşi, anterior, firma respectivă ar fi reuşit să livreze cantităţile de 1 milion de măşti chirurgicale (neconforme cu standardele stipulate în contract) şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor menţionate în contract, pentru care CN Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor respective)”, mai explică procurorii. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști (sursa: jurnalfm.ro)
Eveniment

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști. Un sucevean care a lovit cu palma, pe stradă, posteriorul unei femei, a fost condamnat la un an de închisoare (din care va executa zece luni). Sentința este fără precedent în România pentru o astfel de faptă. Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști Dar, ca să se ajungă aici, a fost nevoie de insistența extraordinară a victimei. Femeia, Nina Smart (foto), nu s-a lăsat descurajată de polițiștii suceveni care au minimalizat importanța agresiunii. "Doamna Nina Smart a depus plângere și nu s-a lăsat până când nu a fost făcut un dosar și trimis la procurori. Dar plângerea a trecut pe la mai mulți polițiști până când să fie făcut un dosar: unii s-au pensionat, alții s-au transferat în altă parte. Dar victima a fost descurajată în demersul ei de a reclama agresiunea de către polițiști, asta este clar", a spus Cristina Bucșă, avocata Ninei Smart, pentru Defapt.ro. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Chiar victima, de altfel, a trimis o declarație presei în care vorbește despre cum "Umilința suferită în urma violenței și atitudinea inițială a persoanei care a preluat reclamația pe care am făcut-o la poliție m-au afectat multă vreme". Avocata admite că, într-o oarecare măsură, nu se aștepta ca agresiunea să fie pedepsită cu închisoare cu executare. "În instanțele noastre, violența împotriva femeilor este pedepsită mult mai blând decât ar trebui, chiar în cazuri de agresiuni mult mai violente. Credeam că sentința va fi de amendă penală, dar doamna judecătoare a fost foarte profesionistă, a judecat foarte corect și a vrut să dea un exemplu că astfel de agresiuni sunt inacceptabile", a mai spus Bucșă. Agresorul a recunoscut fapta la poliție Pe 28 iunie 2021, Nina Smart se afla într-o cafenea din centrul orașului Suceava împreună cu trei prietene. Avocata Cristina Bucșă a spus că la scurt timp după ce au ieșit din cafenea, pe promenadă, au observat un individ care se îndrepta spre ele. Era destul de voinic, era înalt. În momentul în care a trecut prin dreptul grupului de femei, acesta și-a luat avânt și a aplicat o palmă peste partea posterioară, practic pe fundul persoanei vătămate. Totodată, a început să râdă frenetic, era foarte mulțumit de ceea ce făcuse. Și nici nu a dat importană faptului că persoanele care o însoțeau pe victimă i-au reproșat gestul pe care tocmai îl făcuse. A intrat liniștit într-o sală de jocuri din apropiere. „Mai departe, povestea este simplă. Au fost sesizate organele de poliție, iar victima s-a dus și a depus plângere”, a explicat avocata. Viorel Lupu și-a recunoscut fapta în fața polițiștilor, ba chiar a și dat o declarație în acest sens. Dar, după ce a fost trimis în judecată, nu s-a mai prezentat în fața judecătorilor. Avocata Cristina Bucșă a spus că agresorul a fost citat de mai multe ori, chiar și cu mandat de aducere: „A fost citat cel puțin de patru-cinci ori. Polițiștii care se ocupau de punerea în aplicare a mandatului de aducere au transmis că acesta ar fi plecat din țară. Adică, în timpul procesului penal el a plecat din țară. Familia lui a fost înștiințată, dar a refuzat să dea detalii despre unde se află mai exact. Nu a dorit să se apere în instanță” Condamnat la zece luni de închisoare cu executare Judecătoria Suceava a decis să îl condamne pe Viorel Lupu la o pedeapsă cumulată de zece luni de închisoare cu executare. „Nu pot să vă spun cu exacitate dacă este unică această hotărâre, însă șansele sunt foarte, foarte mari”, a declarat avocata Cristina Bucșă. Tot ea a mai menționat că Viorel Lupu a mai avut probleme cu legea. În anul 2005 a fost eliberat din închisoare, după ce și-a ispășit pedeapsa pentru două violuri comise în anii 1996 și 2000. „Juridic, el nu poate fi considerat un recidivist și nici pedeapsa aplicată nu a fost agravată ca urmare a recidivei. Primele fapte, cele la care se face referire, de viol, au fost săvârșite în anul 2000 și, respectiv, 1996. Acesta a fost eliberat condiționat în anul 2005, dar restul de pedeapsă era foarte mic. S-a considerat executat ulterior. Termenul de reabilitare s-a împlinit de mult. Tocmai de aceea nu s-a atras recidiva în prezent”, a menționat avocata.

Majoritatea din CL Iași este pe punctul de a schimba (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Majoritatea din CL Iași este pe punctul de a schimba

Majoritatea din CL Iași este pe punctul de a schimba. Viceprimarul ex-USR Cezar Baciu, alesul local acuzat de trădare de partidul care l-a propus, a pierdut confruntarea cu Uniunea, el contestând excluderea din formaţiune. Majoritatea din CL Iași este pe punctul de a schimba Dacă sentinţa va fi menţinută şi la Curtea de Apel, Baciu trebuie să plece din funcţie şi din CL. Votul lui asigura majoritatea pro-Chirica în consiliu. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Majoritatea din Consiliul Local (CL) este pe punctul de a schimba. Viceprimarul Cezar Baciu a pierdut, în primă instanţă, procesul intentat USR în care a contestat excluderea sa din partid. Hotărârea poate fi atacată în termen de 30 de zile la Curtea de Apel: dacă jucătorii vor confirma decizia Tribunalului, atunci Baciu îşi va pierde mandatul de consilier local şi, implicit, pe cel de viceprimar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Internațional

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Sentință finală în dosarul "Colectiv" (sursa> Facebook/CristianPopescuPiedone)
Eveniment

Sentință finală în dosarul "Colectiv"

Sentință finală în dosarul "Colectiv". Curtea de Apel Bucureşti (CAB) urmează să pronunţe, vineri, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Procesul s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei, ultima oară fiind pe 3 martie. Sentință finală în dosarul "Colectiv" Pentru amânare, CAB a dat vina şi pe avocaţi, care ar fi continuat să depună concluzii scrise după data stabilită de magistraţi. "Având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, precum şi împrejurarea că avocaţii părţilor au continuat să depună concluzii scrise după termenul stabilit de instanţă în luna decembrie, ultimul set de concluzii scrise fiind depus în data de 28.02.2022, având în continuare nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hotărârii şi fiind, în continuare, în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 391 Cpp, în temeiul art.391 Cpp, amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 15 aprilie 2022", se arată într-un comunicat al CAB transmis în martie, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv". Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Procesul primarului Cherecheș, ani de tergiversări Foto: Facebook Catalin Chereches
Eveniment

Procesul primarului Cherecheș, ani de tergiversări

Procesul primarului Cătălin Cherecheș (Baia Mare) are loc de nu mai puțin de șase ani, arată publicația locală 2mnews.ro. A început la 20 octombrie 2016, la Tribunalul Cluj, iar acum se află în etapa sentinței finale. Procesul primarului Cherecheș, ani de tergiversări Totuși, arată 2mnews.ro, judecătorul Mihai Ștefan Ghica - un fost polițist, cu diploma în drept luată la Academia de Poliție - a amânat de zece ori pronunțarea sentinței. În plus, Ghica tocmai și-a cerut transferul la Curtea de Apel Cluj. Pe parcursul procesului, s-au schimbat trei judecători. Un prim judecător, Ioana Boiciuc, a rezistat trei ani și jumătate și 31 de înfățișări, după care s-a autosuspendat. În iunie 2019, a preluat dosarul Mihai Gîlcă, care a reluat administrarea probelor. După doar cinci înfățișări a plecat, la finalul lui 2019, la Curtea de Apel Cluj. În sfârșit, dosarul a ajuns la Mihai Ștefan Ghica care, din 17 mai 2021, a amânat de zece ori pronunțarea sentinței. Un nou termen, al 67-lea, este stabilit pentru 24 februarie 2022. Puteți citi aici întregul articol: EXCLUSIV – Judecătorul care a amânat de 10 ori pronunțarea în procesul de luare de mită al primarului Cherecheș și-a cerut transferul la Curtea de Apel Cluj Al doilea proces de corupție a început în 2021 Procurorii DNA Cluj l-au acuzat pe Cherecheș i-a propus unei persoane să ocupe o funcție de conducere, în 2014, cu condiția ca o parte dintre banii primiți să se întoarcă la el. “Inculpatul Cherecheș i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, Cherecheș a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar”, au susținut procurorii. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) În 2016, el a fost arestat, fiind ales primar în timp ce era în arest, la Gherla. În noiembrie 2021 a început al doilea proces de corupție a lui Cherecheș, în care acesta este acuzat de corupție în formă continuată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră