vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: securitate

73 articole
Politică

A turnat la Securitate, poate candida

A turnat la Securitate, poate candida. Un consilier local din comuna Lespezi (jud. Iași) acuză USR că defilează la alegerile locale din comună cu un fost colaborator al Securității. A turnat la Securitate, poate candida Ioan Paiu a reclamat biroului electoral local faptul că Gheorghiță Ștefan, candidatul USR la funcția de primar, a declarat în fals că nu ar fi colaborat cu fosta Securitate. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Conform reclamației lui Paiu, Ștefan a declarat în mod regulat, la toate alegerile locale din 2012 încoace, că nu ar fi fost lucrător sau colaborator al Securității, reușind să ocupe o dată postul de primar și de trei ori un fotoliu de consilier local. În fața Judecătoriei Pașcani, Paiu a precizat că, la sfârșitul lui ianuarie 2017, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a emis o notă a Direcției de Investigații care atesta că Gheorghiță Ștefan fusese colaborator al Securității, recrutat la data de 27 septembrie 1982. Această calitate fusese confirmată de Curtea de Apel București în mai 2018. Continuarea, în Ziarul de Iași.

A turnat la Securitate, poate candida (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Documentele Securității din decembrie 1989, dispărute (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Documentele Securității din decembrie 1989, dispărute

Documentele Securității din decembrie 1989, dispărute. Zilele revoluției din 1989 sunt învăluite în negură în ceea ce privește acțiunile Securității din Iași. Documentele Securității din decembrie 1989, dispărute Cea mai mare parte a arhivei Securității despre ceea ce s-a întâmplat la Iași în prioada lunii decembrie 1989 a dispărut subit, în dispariția documentelor fiind implicată celebra Unitate Anti KGB – UM 0110 București. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Faptul reiese dintr-o circulară a Serviciului de Informații Român care a cerut filialei din Iași, în anul 1991, să predea arhiva. Foștii securiști de la Iași au răspuns că, în perioada respectivă au fost culese date în rândul populației, au fost anchetați oameni care agitau spirite revoluționare, dar au dispărut toate, fiind luate de către un general, șeful Unității Anti KGB, cea care vâna spioni ruși înfiltrați în România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric Foto; Captură video
Politică

Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric

Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric, care vrea să fie președinte cu susținerea AUR. Nici o întrebare despre relațiile cu Securitatea sau susținerea pentru Rusia: moderatorul emisiunii, Mihai Gâdea, nu i-a pus nici o întrebare despre relațiile cu Securitatea. Citește și: Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, sugerează că liderul AUR lucrează pentru Moscova: „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova” Moderatorul nu l-a întrebat nici de profiturile uriașe ale firmei sale: în martie 2022, Fanatik scria că firma acestuia, Compania Dan Puric a raportat profit net de 3.669.451 lei (circa 735.000 de euro) în cei 14 ani de activitate. În ceea ce privește o candidatură la președinția României, actorul a dat răspunsuri care lăsau loc pentru reveniri și interpretări. „Au sunat din Irlanda, din America, de peste tot spunând că sunt bucuroși de posibila candidatură. Ce mă fac eu cu disperarea acestor oameni?”, a spus el. Evenimentul Zilei a scris acum câteva zile că „celebrul actor Dan Puric și-a anunțat în mod oficial candidatura pentru prezidențiale(...) Puric a făcut marele anunț chiar de pe scena teatrului Luceafărul, la spectacolul-eveniment «Dan Puric-Votați,mă»”. AUR a confirmat că îl măsoară într-un sondaj de opinie. Antena 3, emisiune publicitară cu Dan Puric În emisiunea de luni seara, Gâdea i-a pus lui Puric întrebări patetice, precum: „De câți oameni e nevoie ca România să fie salvată?”, „România mai poate fi salvată?” sau „Dacă Dan Puric ar ajunge președintele României, ce fel de președinte ar fi?”. Pe site-ul Antenei 3 sunt patru știri de la interviul lui Gâdea cu Puric, mediatizare de care a mai beneficiat premierul PSD Marcel Ciolacu. Una din „știri” începe astfel: „Dan Puric e preocupat de viitorul României și al românilor în contextul schimbărilor sociale și politice. Puric a subliniat la Antena 3 CNN că interesul său nu se îndreaptă către aspectele politice, cum ar fi președinția, ci mai degrabă spre o preocupare profundă pentru salvarea neamului românesc”. Puric a răspuns pe măsură, comparându-se cu domnitorul Brâncoveanu și dând lecții de patriotism. „V-am zis sincer, m-am pomenit în ipostaza asta datorită unui fel de dragoste profundă care a venit parcă din inima acestui neam care își cere drepturile (...) Ce înseamnă jerfa? Când sufletul poruncește trupului să moară pentru valori mai mari decât viață. Care erau valorile mai mari decât viața lui Brâncoveanu? Copiii. Care erau valorile mai mari decât copiii? Ţara! Acolo mă situez”. Puric s-a declarat gata să „salveze acest neam” șia sugerat că sunt „degenrați” cei care nu-i împărtășesc coinvingerile: „Eminescu spunea că avem două specii de român, românul degenerat și celula moral impenetrabilă a românului, aia care n-a făcut nicio concesie și care nici astăzi nu va face nicio concesie (...). Pe mine nu mă interesează preşedinţia, pe mine mă interesează salvarea acestui neam". Foto: În Linie Dreaptă Cooperare cu Securitatea, ode aduse Rusiei „La un moment dat, Rusia și România au fost împărțite de o ideologie diferită, dar acum suntem încă separați. Cred că dacă credem cu adevărat în creștinism, atunci trebuie să fim uniți împreună. România nu ar trebui să fie împotriva Rusiei, pentru că, dacă suntem împotriva Rusiei, distrugem un vecin, o relație cu o altă țară creștină”, spunea Puric, în 2016, citat de În Linie Dreaptă. Potrivit unei adeverințe publicate de CNSAS în 2012, Dan Puric a fost recrutat de Securitate în martie 1976, pe vremea când avea doar 17 ani “în scopul supravegherii informative a elevilor din cadrul Liceului de arte plastice N. Tonitza”. CNSAS nu a identificat informații transmise Securității de Dan Puric, drept pentru care, în august 2012, actorul a primit verdict de necolaborare cu Securitatea. „Numitul Puric Dan a fost contactat în vederea recrutării în calitate de colaborator al organelor noastre. Discuţiile purtate în procesul recrutării au urmărit planul stabilit în raportul cu propuneri de recrutare, cel contactat a avut o atitudine favorabilă scopului urmărit. Convingându-ne că este pretabil la recrutare, i s-a făcut propunerea de a sprijini organele de securitate, lucru cu care a fost deplin de acord. În această situaţie i s-a luat angajament scris şi notă de relaţii trecându-se apoi la instruirea lui cu sarcini privind supravegherea informativă, precum şi modul de comportare în viitor, atât în societate, cât şi în familie…”, se arăta în nota Securității.

Măsuri sporite de securitate la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Măsuri sporite de securitate la Iași

Măsuri sporite de securitate la Iași. Ieşenii sunt aşteptaţi miercuri în Piaţa Unirii să se prindă în Hora Unirii. Măsuri sporite de securitate la Iași Manifestările dedicate împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române au început în jurul orei 10.00, cu un concert de muzică populară. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Primăria Iaşi a pregătit şi o masă populară. Amenajările făcute în Piaţă arată un grad sporit de securitate: anii trecuţi au fost incidente şi manifestaţii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte (sursa: Facebook/Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS)
Investigații

CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte

CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte. Omul de afaceri Radu Dimofte este verificat de către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) pentru legături cu fosta poliție politică comunistă. CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte Potrivit unui răspuns al CNSAS pentru DeFapt.ro, „pe numele domnului Radu DIMOFTE, în calitate de Membru fondator al Fundației , au fost declanșate verificări (…) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (…). Citește și: DOCUMENTE EXCLUSIVE Talentatul domn Dimofte: asociat cu Truică și Steinmetz în afacerea „Ferma Băneasa”, doar martor la DNA. Truică, în închisoare. Steinmetz, urmărit internațional De asemenea, facem precizarea că investigațiile noastre presupun căutări atât în arhiva C.N.S.A.S., cât și la foștii deținători de fond arhivistic: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Arhivele Militare Naționale Române.”. Răspunsul CNSAS pentru DeFapt.ro este datat iulie 2023. Consiliul nu a precizat, cu acea ocazie, când anume "au fost declanșate verificări (…) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității" în ce-l privește pe Dimofte. Martor DNA: Dimofte are pârghiile în justiție Surse din CNSAS, însă, au precizat că dosarul omului de afaceri este în lucru de cel puțin un an. O solicitare recentă a DeFapt.ro către CNSAS pe același subiect a rămas fără răspuns. Radu Dimofte este considerat ca fiind deținătorul unei influențe enorme la vârful oricărei puteri de la București. Potrivit unei declarații date la DNA de către un asociat al omului de afaceri Remus Truică, "Dimofte este cel care are pârghiile necesare în justiție pentru a rezolva orice caz de justiție și (…) influența acestuia merge până acolo sus, la instanțele superioare". Verdictele în cazurile în care CNSAS face verificări sunt stabilite prin vot în Colegiul CNSAS. Membrii Colegiului sunt nominalizați de partide politice și numiți cu sprijin politic.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Academia Română a ignorat centenarul Monica Lovinescu Foto: Europa FM
Politică

Academia a ignorat centenarul Monica Lovinescu

Academia Română, instituția care l-a publicat pe turnătorul Dan Voiculescu, a ignorat centenarul Monica Lovinescu, deși în fruntea ei se află istoricul Ioan Aurel Pop. Monica Lovinescu ar fi împlinit 100 de ani la 19 noiembrie 2023. Ea a fost una din cele mai cunoscute voci ale postului Europa Liberă, unde a lucrat timp de 25 de ani. Monica Lovinescu a avut două emisiuni săptămânale: „Actualitatea culturală românească” şi „Teze şi antiteze la Paris”, emisiuni pe care le realiza împreună cu Virgil Ierunca. Academia Română a comemorat-o, dar în 2008... În 1977, doi agenţi palestinieni trimişi în Franța de Securitatea română au atacat-o pe Monica Lovinescu în curtea casei ei și a ajuns în comă la spital, fiind internată timp de cinci zile. A încetat din viață la 20 aprilie 2008. Urnele cu cenuşa Monicăi Lovinescu şi a lui Virgil Ierunca au fost duse în România şi depuse la Ateneul Român, unde a avut loc o ceremonie comemorativă. La acel moment, președintele Academiei era Ionel Haiduc. Acum, doar la Biblioteca Academiei Române din Iaşi a avut loc în perioada 20-21 noiembrie 2023, Colocviul Naţional „Memoria, între teze şi antiteze”, prilejuit de Centenarul Monicăi Lovinescu. Însă acest eveniment a fost organizat de Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Asociaţia culturală „A. Philippide” şi Biblioteca Academiei Române, Filiala Iaşi. Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună Contribuabilii români plătesc o subvenție de 682 de milioane de lei către Academia Română, doar în anul 2023, deși instituția dispune de o avere consistentă, administrată complet netransparent și care în trecut a fost subiectul unor anchete ale DNA. Ioan Aurel Pop Foto: Facebook Academia a ignorat centenarul Monica Lovinescu În schimb, în urmă cu trei săptămâni, la 2 noiembrie, Academia Română l-a omagiat, într-o sesiune comemorativă, pe academicianul Dan Berindei la împlinirea a 100 de ani de la naştere. „Dan Berindei a fost convins mereu că nu contează întotdeauna în viață numai faptele pe care le-ai împlinit, ci și curățenia sufletească prin care le-ai îmtruchipat”, a spus președintele Academiei, istoricul Ioan Aurel Pop. Însă documentele Securității arată că Dan Berindei a fost recrutat din 1962: „În ziua de 11.04.1962, în baza aprobării conducerii direcției s-a trecut la recrutarea prin metoda constrângerii a numitului Dan Berindei. După aducerea lui la sediul organelor noastre, am trecut la anchetare. Candidatul s-a arătat dispus să răspundă amănunțit la întrebările puse”. În iulie 2023, Academia Română l-a sărbătorit la împlinirea a 100 de ani pe Constantin Bălăceanu Stolnici, turnător al Securității sub numele de cod „Laurențiu”. Gabriel Liiceanu a scris că acesta ar fi furnizat Securității planul apartamentului lui Vlad Georgescu, fostul director al Europei Libere, care se presupune că a murit asasinat de Securitate. Constantin Bălăceanu-Stolnici Foto: Contributors.ro Șeful secției de economie a Academiei, turnătorul Manole Chiar președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, este suspectat de colaborare cu Securitatea: numele său a apărut pe o listă de 200 de persoane aflate în legătură cu UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securităţii Statului (DSS) care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti. Pop a negat, într-un mod destul de incoerent, această colaborare. „Din afirmațiile unor formatori de opinie din România, înțeleg că aproape toți dintre aceia care am trăit înainte de 1989 și am fost maturi în acei ani odioși ar trebui să murim fizic sau spiritual, să ne plecăm veșnic și să ne facem neîncetat ,«nostra culpa»”, a scris Pop pe Facebook, în aprilie 2018. Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a Academiei Române este Mugur Isărescu, turnător la Securitate cu indicativul Manole. Foto: Inquam/ Octav Ganea Însă CNSAS nu a putut stabili definitiv calitatea acestuia de colaborator al Securității fiindcă CCR a blocat reverificarea dosarului acestuia, în momentul în care instituția a descoperit noi date, care arătau cum și-a turnat Isărescu colegii care se plângeau de condițiile grele din anii regimului Ceaușescu.

Turnător la Securitate, angajat la Guvern (sursa: ziaruldevrancea.ro)
Politică

Turnător la Securitate, angajat la Guvern

Turnător la Securitate, angajat la Guvern. Nicolae Ciprian Nica, cu nume de cod "Bratosin", a fost angajat la Secretariatul General al Guvernului (SGG) drept "expert în evaluarea actelor normative". Turnător la Securitate, angajat la Guvern Nica este fost vicepreşedinte al Comisiei juridice ex-deputat PSD până în 2016. Angajarea sa la SGG a fost dezvăluită de Presshub. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat "Bratosin" și-a turnat colegii de liceu, potrivit deciziei de instanță care definitivează statutul de colaborator al Securității. Nica nu va fi concediat de la Guvern, deși a colaborat cu Securitatea, întrucât nu are statut de funcionar public, potrivit SGG, citat de G4Media. "Bratosin" este unul dintre artizanii modificărilor toxice ale Codului penal din 2015, prieten vechi cu Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae. Printr-o decizie din octombrie 2022, Nicolae Ciprian Nica era numit membru în cadrul Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, pentru un mandat de patru ani. Numirea s-a făcut în urma unei note a SGG care susținea că avea nevoie de "expertul" în legislație Nica, decizia fiind semnată de Marian Neacșu, fost secretar general al Guvernului. Exemple de turnătorii ale lui Nica, aici. Sentinta-civila-colaborator-Securitate-Nicolae-Ciprian-NicaDescarcă Nica nu va fi concediat de la Guvern, deși a colaborat cu Securitatea, întrucât nu are statut de funcionar public, potrivit SGG, citat de G4Media. "Bratosin" este unul dintre artizanii modificărilor toxice ale Codului penal din 2015, prieten vechi cu Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae. Printr-o decizie din octombrie 2022, Nicolae Ciprian Nica era numit membru în cadrul Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, pentru un mandat de patru ani. Averea lui Nica este impresionantă. Declaratie-avere-2023-Nicolae-Ciprian-NicaDescarcă

Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu Foto: Facebook CSM
Justiție

Judecătorii CSM apără halucinanta sentință cazul Ursu

Judecătorii din CSM, conduși de Daniel Grădinaru, amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care au coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați. Într-un lung comunicat emis azi de secția de judecători a CSM se afirmă că criticile care au fost aduse acestei decizii au „afectat independența justiției” și au subminat „încrederea publică în sistemul de justiție”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, au fost achitaţi definitiv la 27 iulie de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu CSM se războiește cu articole din presă, dar are grijă să nu ofere nici un exemplu sau vreun citat. „Secția pentru judecători reține, că prin modul în care au fost formulate, fără o bază factuală, comentariile privind modul de apreciere a probelor și raționamentul judecătorilor care au soluționat dosarul depășesc limitele unor critici normale și acceptabile într-o societate democratică față de activitatea de judecată. De asemenea, prin afirmațiile publice formulate, referitoare la profesionalismul judecătorilor membri ai completului de judecată, la modalitatea de administrare a probelor și de aplicare a dispozițiilor legale, precum și la soluția pronunțată în cauză, ce a fost asociată unei «lipse de atașament față de valorile democratice», a fost încălcată independența puterii judecătorești, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiție”, afirmă secția pentru judecători a CSM. Motivarea, o lungă apologie a securității ceaușiste În controversata motivare a deciziei de achitare a securiștilor acuzați că au coordonat uciderea în bătaie a lui Ursu, se arată că victima „nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului (...) Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al «întregii populații active» (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte”, se mai susține în controversata motivare, document considerat a fi o apologie a Securității și ceaușismului.

SUA oferă Kievului garanții de securitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă Kievului garanții de securitate

SUA oferă Kievului garanții de securitate. Ucraina va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO, a declarat duminică Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit unei postări de pe contul său de Telegram. SUA oferă Kievului garanții de securitate Consultările vor avea loc ca urmare la angajamentele pe care şi le-a luat G7, grupul democraţiilor cu cele mai dezvoltate economii, faţă de Ucraina, după summit-ul NATO de luna aceasta de la Vilnius. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura Ucrainei capacitatea de a înfrânge şi limita pe viitor agresiunea rusă. Vor fi formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin", a spus oficialul de la Kiev. El a adăugat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi asigură apartenenţa la NATO". Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare La summit-ul din Lituania, ţările aliate le-au oferit ucrainenilor sprijin pentru a rezista invaziei ruse şi au promis mai multe arme, dar nu au stabilit o dată pentru aderarea Ucrainei la NATO. Membrii G7 au convenit că fiecare stat va negocia acorduri pentru garanţiile de securitate şi întărirea capacităţii militare a Ucrainei. Citește și: FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia – Africa, cu binecuvântarea lui Putin Ermak a afirmat că alte peste zece state s-au alăturat declaraţiei G7, iar Ucraina negociază cu fiecare garanţiile pe care le poate obţine.

ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Foto: Președintele ICCJ, Alina Corbu, președintele ICCJ, fotografiată de Basilica.ro
Politică

ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului

Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați este un elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii 80, pus în antiteză cu regimul comunist de până în 1964. ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Iată câteva afirmații politice făcute în motivare, potrivit documentului publicat de G4Media: Motivarea consideră că supravegherea lui Ursu de către Securitate este un banal act de cercetare penală: „Așa-zisele acțiuni de reprimare și intimidare invocate de parchet sunt metode de supraveghere sau cercetare și procedee probatorii folosite în anchetarea infracțiunilor. Prin natura lor, mare parte dintre acestea (exceptând percheziția domiciliară ș audierea) sunt secrete, necunoscute de persoana pe care o vizează, astfel că e foarte greu de înțeles cum astfel de acțiuni pot fi incluse în noțiunea de «alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferințe mari sau vătămări ale integrității fizice sau psihice». Într-adevăr, atunci când sunt aduse la cunoștința persoanei cercetate poate produce acesteia unele suferințe, însă sunt inerente oricărei activități de cercetare penală. Și în prezent sunt folosite astfel de metode”. Judecătorii ICCJ nu consideră că regimul comunist era în conflict cu populația: „Înalta Curte, în acord cu prima instanță, reține că nu este îndeplinită situația premisă, aceea a existenței unui conflict (adversități) între organele statului, pe de o parte, și populația civilă sau o colectivitate, pe de altă parte, în cadrul căruia să se recurgă la supunerea acestora la tratamente neomenoase, tortură, mutilare sau exterminare, așa cum se prevede în textul incriminator” Apologia ceaușismului: „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”. Apologia securității ceaușiste: „Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al „întregii populații active” (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte” ICCJ consideră că supravegherea, de către Securitate, a 110.000 persoane, în 1985, nu este relevantă: „La nivelul anului 1985 populația României număra peste 22 de milioane de persoane, iar dacă numai jumătate din aceasta ar fi fost activă, cele 110.000 (indicate de parchet ca existând la nivelul anului 1989) de persoane aflate în diverse forme de urmărire informativă, ar reprezenta un procent de 1% din populația activă și nicidecum întreaga populație activă cum se susține de către procuror” Apologia securității ceaușiste: „Totodată, prin rechizitoriu se susține, în privința metodelor utilizate de securitate în acțiunile represive, că tortura a fost principala metodă ilegală de anchetă, dar și folosirea bătăii și a subalimentației prelungite, în scopul obținerii de declarații acuzatoare, presiuni morale pentru constrângerea persoanelor anchetate de a declara ce li se impunea etc., însă nu s-a indicat nicio probă din care să rezulte folosirea acestor metode la nivelul anului 1985 și, ceea ce este mai important, nu s-a invocat, cu trimitere la probe, intenția sistematică de torturare, mutilare sau exterminare a persoanelor căzute sub puterea adversarului”. „Nu s-a făcut dovada existenței, în perioada în care se reține comiterea infracțiunii de către inculpați, a unui conflict (adversități) între autorități și populație sau parte din aceasta, în cadrul căruia să existe o preocupare sistematică a autorităților de exterminare fizică sau psihică a populației sau a unei părți din acesta pe diverse motive (așa cum s-a întâmplat în perioada anilor 1948-1965, împrejurări reținute prin hotărârile penale la care s-a făcut referire în cele ce preced)”. Disdentul Gheorghe Ursu, prea-liber, în viziunea ICCJ: „Victima s-a bucurat de libertate de mișcare, călătorind de nenumărate ori în Occident, în scop turistic, așa cum rezultă inclusiv din propriile declarații (...) Victima H a avut un tratament diferit față de majoritatea celorlalte persoane, astfel că, nu numai că nu și-a pierdut locul de muncă după plecarea fiicei sale, ci a și primit viză de călătorie să se întâlnească cu aceasta în SUA, unde se stabilise definitiv încă din anul 1983”. Un complet format din trei judecători i-a achitat azi pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv Foto: Facebook Andrei Ursu, fiul disidentului ucis
Justiție

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, foștii ofițeri de securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au fost achitaţi definitiv de Instanţa supremă. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori şi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968. În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase. Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Ursu, aparent deținut de drept comun Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Ursu, ucis în bătaie de securiști și de deținuții instigați de aceștia Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Florian Munteanu, verdict de poliție politică (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Florian Munteanu, verdict de poliție politică

Florian Munteanu, verdict de poliție politică. Florian Munteanu, verdict de poliție politică Curtea de Apel București a constatat luna trecută că Florian Munteanu a făcut parte din structurile Securității ca poliție politică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Hotărârea nu este încă definitivă, aceasta fiind supusă recursului. Citește și: Vecinii Ucrainei s-au înecat singuri cu cerealele exportate de Kiev: pentru că erau ieftine, au preferat să le cumpere local în loc să le asigure doar tranzitul către Africa Stabilirea legală a faptului că Munteanu a fost lucrător al Securității nu are consecințe juridice sau materiale, ci doar morale. Continuarea, în Ziarul de Iași. _________________________ ERATĂ În prima versiune a acestui articol, lui Florian Munteanu i s-a atribuit funcția de ex-șef al Romsilva, informație care s-a dovedit a fi incorectă, potrivit Ziarului de Iași, publicație de la care a fost preluat articolul de mai sus. Defapt.ro își cere scuze pentru această regretabilă eroare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră