luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

securitate

115 articole
Politică

Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, ceartă „liderii Guvernului interimar” care vor anticipate. Daniel Dăianu a fost ofițer de securitate

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, i-a criticat, azi, pe acei membri ai Guvernului care vor alegeri anticipate. Atât premierul desemnat, Siegfried Mureșan, cât și vicepremierul Oana Gheorghiu, au susținut în aceste zile că ar trebui organizate alegeri anticipate, dacă și această ultimă propunere a președintelui Nicușor Dan este respinsă.  Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide „Lăsaţi-l pe Siegfried Mureşan. El are nevoie de sprijinul PSD-ului” Dăianu, care are 73 de ani, si a recunoscut ca a fost ofițer de securitate între 1976 și 1978, la direcția de informații externe. Într-un document CNSAS se arată că a lucrat la Direcția a III-a, care era responsabilă cu contracararea acțiunilor serviciilor de spionaj străine pe teritoriul României (contraspionaj) și supravegherea internă a unor medii considerate vulnerabile sau „dușmănoase” de către regim. Părinții săi au fost ofițeri superiori în Securitate. El a fost propus la conducerea Consiliului Fiscal de către PNL.  „Sunt oameni, lideri din încă guvernul interimar, care vorbesc despre faptul că e mai bine să lămurim apele prin alegeri anticipate. Măi oameni, în primul rând alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână. Da? Peste luni de zile. Şi tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul", a declarat Dăianu. Acesta a făcut referire şi la premierul desemnat de către preşedintele Nicuşor Dan să formeze guvernul, menţionând că acesta are nevoie de sprijinul PSD.„Lăsaţi-l pe Siegfried Mureşan. El are nevoie de sprijinul PSD-ului şi nu prea a avut o retorică menită să invite la un sprijin din partea PSD-ului. Deci, una este să fi politician la Bruxelles, altceva este să fi politician în România", a subliniat Daniel Dăianu. „Dacă actualul Parlament nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare, atunci cu siguranță este nevoie de un nou Parlament”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook, la 21 septembrie.  „Alegerile anticipate nu sunt opțiunea mea preferată. Consider că ar trebui să încercăm să formăm acum un guvern pro-european. Dar, dacă acest lucru nu ar fi posibil, cred că nu ar trebui excluse”, a spus și Siegfried Mureșan, ieri, pentru Politico. 

Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, ceartă „liderii Guvernului interimar” care vor anticipate. Daniel Dăianu a fost ofițer de securitate
Revolut a confirmat o breșă de securitate: ce pași trebuie făcuți pentru protejarea contului
Eveniment

Revolut a confirmat o breșă de securitate: ce pași trebuie făcuți pentru protejarea contului

Revolut a confirmat că informații sensibile aparținând unui număr limitat de clienți au ajuns la o terță parte neautorizată. Compania a fost indusă în eroare de solicitări frauduloase trimise de pe un domeniu de e-mail legitim al unei instituții guvernamentale. Printre informațiile care ar fi putut fi divulgate se numără numele, data nașterii, adresa, numărul de telefon, IBAN-ul, copii ale actelor de identitate, fotografii folosite pentru verificarea identității, extrasele de cont și istoricul tranzacțiilor. Revolut susține că sistemele sale nu au fost compromise, banii clienților nu au fost afectați direct, iar persoanele vizate au fost contactate individual. Compania nu a comunicat deocamdată numărul exact al clienților afectați sau țările în care aceștia locuiesc. Cum verifici dacă datele tale au fost expuse Primul pas este să verifici dacă ai primit o notificare individuală de la Revolut. Citește și: Dosarele vor zace ani în așteptare, „CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție” - avocat Toni Neacșu, ex-membru CSM Mesajul trebuie analizat cu prudență: atacatorii pot profita chiar de știrea incidentului pentru a trimite e-mailuri false prin care pretind că „securizează” conturile clienților. Nu apăsa linkurile dintr-un mesaj suspect și nu suna la numerele indicate în acesta. Deschide separat aplicația Revolut și contactează serviciul de asistență prin chatul integrat. Cere confirmarea că notificarea este autentică și că te afli printre persoanele afectate. Faptul că nu ai primit un e-mail nu demonstrează cu certitudine că datele tale nu au fost implicate. Notificările pot ajunge cu întârziere sau în folderul spam, iar compania poate actualiza ulterior lista persoanelor vizate. Cere Revolut lista exactă a informațiilor divulgate Clientul trebuie să afle ce date au fost transmise în cazul său concret. Citește și: VIDEO Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, ministrul USR al Economiei, Irinel Darău, îi cere lui Bolojan să elibereze Brașovul de Scripcaru și Veștea Nu toate persoanele afectate au avut neapărat expuse aceleași categorii de informații. Prin chatul din aplicație sau printr-o solicitare adresată responsabilului pentru protecția datelor, clientul poate cere: - ce informații personale au fost divulgate; - data sau perioada în care s-a produs incidentul; - dacă au fost expuse copii ale pașaportului, cărții de identitate ori permisului; - dacă au fost transmise fotografii de verificare sau date biometrice; - dacă au fost divulgate IBAN-ul, soldurile și istoricul tranzacțiilor; - ce măsuri a luat compania pentru recuperarea sau ștergerea datelor; - ce riscuri concrete a identificat Revolut pentru persoana respectivă; - la ce autorități a fost raportat incidentul. Politica Revolut permite clienților să solicite informații despre datele personale și să contacteze responsabilul companiei la adresa [email protected]. Potrivit articolului 34 din Regulamentul general privind protecția datelor, atunci când o breșă poate crea un risc ridicat pentru persoană, notificarea trebuie să descrie natura incidentului, posibilele consecințe și măsurile luate pentru limitarea acestora. Schimbă imediat codul de acces și protejează e-mailul Deși Revolut afirmă că infrastructura sa nu a fost spartă, schimbarea codului de acces din aplicație este o măsură de precauție justificată. Codul nou nu trebuie să fie folosit și pentru telefon, alte aplicații bancare sau conturi online. Trebuie securizată în special adresa de e-mail asociată contului Revolut: - schimbă parola dacă este veche, slabă sau reutilizată; - activează autentificarea în doi pași; - verifică dispozitivele și sesiunile conectate; - elimină regulile necunoscute de redirecționare a mesajelor; - schimbă și parolele celorlalte conturi pe care ai folosit aceeași combinație. Atacatorii care cunosc numele, adresa de e-mail, numărul de telefon și detalii despre cont pot încerca să preia controlul asupra e-mailului sau să convingă operatorul de telefonie să transfere numărul pe o altă cartelă SIM. Trebuie blocat cardul Revolut? Nu automat. Informațiile făcute publice până acum nu arată că numărul complet al cardului, codul PIN sau codul de securitate CVC ar fi fost divulgate în toate cazurile. Cardul trebuie însă blocat imediat din aplicație dacă apar: - plăți sau retrageri necunoscute; - tentative de plată refuzate pe care nu le-ai inițiat; - notificări privind adăugarea cardului într-un portofel digital; - solicitări de autorizare pe care nu le recunoști; - dispozitive necunoscute conectate la cont. Tranzacția suspectă trebuie raportată direct din aplicație, iar cardul poate fi înlocuit. Până la clarificarea situației, clientul poate reduce limitele de plată și retragere și poate dezactiva temporar funcțiile pe care nu le folosește. În lipsa unei tranzacții suspecte sau a confirmării că datele cardului au fost expuse, închiderea contului și mutarea precipitată a tuturor banilor nu sunt obligatorii. Principalul pericol poate apărea după incident Expunerea istoricului tranzacțiilor le permite atacatorilor să construiască fraude foarte credibile. Aceștia pot cunoaște numele unor comercianți, sumele transferate, IBAN-ul, soldul ori operațiunile cu criptomonede și pot folosi aceste detalii pentru a câștiga încrederea victimei. Un fals angajat Revolut ar putea afirma, de exemplu, că a identificat o tranzacție reală și că banii trebuie mutați într-un „cont sigur”. O instituție financiară nu îi cere clientului: - codul PIN sau codurile primite prin SMS; - parola ori codul de acces în aplicație; - aprobarea unei operațiuni pe care nu a inițiat-o; - instalarea unei aplicații de control la distanță; - transferarea banilor într-un „cont de securitate”. Nici afișarea pe telefon a unui număr aparent autentic nu reprezintă o garanție. Numărul apelantului poate fi falsificat. Ce faci dacă au fost expuse actele de identitate O copie a cărții de identitate, a pașaportului sau a permisului poate fi folosită în tentative de deschidere a unor conturi, contractare a unor împrumuturi, înregistrare pe platforme financiare sau convingere a altor companii că atacatorul este titularul documentului. Clientul trebuie să păstreze notificarea Revolut și toate răspunsurile primite de la companie. Acestea pot demonstra ulterior că documentele au ajuns la o persoană neautorizată. Expunerea unei copii nu duce automat la anularea actului. De asemenea, documentul nu trebuie declarat în mod neadevărat pierdut sau furat.  Persoana afectată poate cere însă îndrumări instituției emitente, iar dacă apar dovezi că actul a fost utilizat fraudulos, trebuie depusă imediat o plângere la Poliție. Înlocuirea documentului poate fi analizată împreună cu autoritatea emitentă, mai ales dacă seria și numărul acestuia au fost folosite într-o fraudă. Verifică dacă au fost făcute credite în numele tău În România nu există un mecanism general prin care cetățeanul să poată „îngheța” preventiv orice creditare, după modelul disponibil în alte state. Persoana afectată poate însă solicita periodic situația înscrierii sale în baza Biroului de Credit. Apariția unei interogări, a unei cereri sau a unui împrumut necunoscut trebuie semnalată imediat instituției financiare respective. Dacă un contract a fost încheiat prin folosirea frauduloasă a identității, trebuie sesizată și Poliția, fără a aștepta acumularea ratelor sau începerea procedurilor de recuperare. Merită urmărite și mesajele primite de la bănci, IFN-uri, operatori de telefonie și platforme pe care persoana nu le folosește. Acestea pot fi primele indicii că cineva încearcă să deschidă un cont sau să încheie un contract în numele său. Atenție la schimbarea neautorizată a cartelei SIM Numărul de telefon poate fi folosit pentru recuperarea accesului la conturi și pentru primirea codurilor de confirmare. Dacă telefonul pierde brusc semnalul fără o explicație, clientul trebuie să contacteze imediat operatorul de telefonie. Este recomandată stabilirea unui cod sau a unei parole suplimentare pentru relația cu operatorul, dacă acesta oferă opțiunea. Orice notificare despre emiterea unei cartele SIM sau eSIM care nu a fost solicitată trebuie tratată ca o urgență. Ce faci dacă observi o fraudă În cazul unei plăți sau al unui transfer necunoscut, ordinea reacției este importantă: - blochezi cardul și raportezi tranzacția în aplicație; - contactezi imediat suportul Revolut; - securizezi e-mailul și numărul de telefon; - păstrezi mesajele, numerele, capturile de ecran și confirmările operațiunilor; - depui plângere la Poliție dacă există o tentativă de furt de identitate sau o pagubă; - raportezi mesajele și site-urile frauduloase către Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Nu trebuie șterse conversațiile cu atacatorii. Acestea pot ajuta la identificarea traseului banilor și pot deveni probe. Clientul poate reclama Revolut la autoritatea pentru protecția datelor Persoana afectată poate adresa mai întâi o cerere sau o reclamație Revolut, solicitând explicații complete și măsuri concrete de protecție. Dacă răspunsul lipsește, este incomplet sau clientul consideră că drepturile sale au fost încălcate, poate depune o plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Plângerea trebuie să cuprindă datele de identificare și contact ale reclamantului, obiectul sesizării, demersurile făcute anterior și documentele relevante: notificarea Revolut, răspunsurile companiei și eventualele dovezi ale prejudiciului. Despăgubirile nu se acordă automat doar pentru că datele au fost divulgate. Articolul 82 din GDPR permite însă solicitarea reparării unui prejudiciu material sau moral produs de încălcarea regulamentului. Clientul trebuie să poată arăta existența prejudiciului și legătura acestuia cu incidentul. Ce trebuie să păstrezi în următoarele luni Monitorizarea nu trebuie oprită după câteva zile. Copiile actelor de identitate și datele financiare pot fi folosite și la mult timp după incident. Într-un dosar separat ar trebui păstrate: - notificarea originală primită de la Revolut; - lista datelor despre care compania confirmă că au fost divulgate; - numerele cererilor și conversațiile cu serviciul de asistență; - extrasele de cont din perioada incidentului; - capturile mesajelor sau apelurilor suspecte; - răspunsurile băncilor, operatorilor și autorităților; - documentele care dovedesc eventualele cheltuieli sau pierderi. Cea mai importantă regulă este ca victima să nu se lase grăbită de nimeni. Tocmai informațiile reale divulgate în incident pot fi folosite pentru a construi mesaje aproape imposibil de deosebit de comunicările autentice. Orice solicitare privind banii sau accesul la cont trebuie verificată separat, direct în aplicația Revolut.

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)
Eveniment

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)

Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, este acuzat de Recorder că minte grosolan în legătură cu evenimentele de la baricada de la Inter din 21-22 decembrie 1989, respectiv de la mineriada din 13-14 iunie din Piața Universității din București. A fost sau nu a fost la mineriada din 1990? Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, a transmis un punct de vedere după acuzațiile formulate în investigația Recorder privind rolul său la Revoluția din 1989 și la mineriada din 13-14 iunie 1990.  Acesta respinge acuzațiile și afirmă că „afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament”. Recorder susține, însă, că documente din arhive și declarațiile unor foști militari îl contrazic pe actualul șef al SPP. Cea mai importantă dispută vizează evenimentele din iunie 1990. Pahonțu afirmă că, în acele două zile, el și militarii din subordinea sa au rămas în cazarmă, „conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române”. În schimb, trei foști subordonați ai săi din UM 0305 Băneasa – Ianțuc Cristian Gheorghe, Ianțuc Daniel Ioan și Spătariu Iulian – au declarat în fața procurorilor militari, în Dosarul Mineriadei, că au participat la evenimentele din București, fiind prezenți la Televiziune și în Piața Universității. O altă mărturie este cea a ofițerului Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu, care a afirmat că acesta a acționat în zona Universității în 13-14 iunie 1990. Recorder precizează că Grigoraș și-a reconfirmat declarația. La baricadă sau la 100 m de aceasta? Și în privința Revoluției din decembrie 1989 apar contradicții, potrivit publicației citate. Citește și: Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș Pahonțu admite că a făcut parte din trupele de Securitate și că a fost prezent pe străzi în noaptea de 21-22 decembrie, dar susține că dispozitivul său se afla la aproximativ 100 de metri de baricada de la Intercontinental. Dar declarațiile maiorului Gheorghe Rădulescu și ale lui Radu Grigoraș indică prezența unității în zona baricadei. În finalul punctului de vedere, Lucian Pahonțu invocă activitatea actuală a SPP și cooperarea instituției cu structuri din NATO, ONU și Uniunea Europeană.

Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș
Eveniment

Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș

Directorul SPP, Lucian Pahonțu, a transmiz, azi, o serie de precizări, după acuzațiile care i-au fost aduse de Recorder: „Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 şi 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflaţi în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental şi nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniţie asupra noastră şi nu am avut niciun contact cu revoluţionarii, cu excepţia momentului în care aceştia au fraternizat cu militarii, aşa cum am precizat deja”. Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT „Menţionez că, la sosirea în unitate, muniţia a fost verificată şi predată şi nu lipsea niciun cartuş” Ce a arătat Pahonțu, citat de news.ro: „Am absolvit cursurile Scolii Militare de Ofiţeri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni, iar în perioada 1987-1989 am fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, având atribuţii exclusiv în domeniul transmisiuni. În decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent şi comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă şi transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne” „Componenţa companiei în care activam era următoarea: un pluton transmisiuni, un pluton de apărare antiaeriană, un pluton logistic (bucătari), un pluton conducători auto şi un alt pluton logistic (gospodăria agroalimentară). Prin însăşi structura ei, compania era o subunitate de sprijin logistic” „În jurul orei 20:00, am primit ordin să ne deplasăm la Casa Scânteii (denumită în prezent Casa Presei Libere); în jurul orei 21:00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din faţa restaurantului Cina şi, în jurul orei 22:00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 02:00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unităţii, în care am rămas, în repaos, până în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989” „În faţa dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu (denumire păstrată şi în prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliţie. În faţa acestora, la alţi 150 metri, pe trotuarul de la ieşirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naţionale. În faţa lor, pe bulevard, erau staţionate blindate şi forţe ale Ministerului Apărării Naţionale. În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecţia străzilor 13 Decembrie şi Academiei, nici eu şi nici militarii aflaţi în subordinea mea nu ne-am modificat poziţia şi nu am avut vreun contact direct cu revoluţionarii” La 22 decembrie 1989: „dispozitivul din zonă era format astfel: în faţa noastră se afla un cordon de subofiţeri şi ofiţeri de Miliţie, iar în spate două blindate ale M.Ap.N. În jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestanţilor în Piaţa Republicii (în prezent Piaţa Revoluţiei), iar aceştia ne-au îmbrăţişat şi ne-au dat flori şi mâncare. Ulterior, am primit ordin să ne retragem către camioane, ne-am  îmbarcat în ele şi ne-am întors la unitate. Menţionez că, la sosirea în unitate, muniţia a fost verificată şi predată şi nu lipsea niciun cartuş”. În legătură cu evenimentel din 13-15 iunie: „Nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menţinerea ordinii publice în Piaţa Universităţii. În acea zi nu au avut loc manifestaţii în Piaţa Universităţii, nu au fost înregistrate violenţe, iar minerii s-au retras din zona respectivă şi au plecat spre Valea Jiului” „Evenimentele din decembrie 1989 şi iunie 1990 fac obiectul unor dosare penale în care sunt derulate cercetări de mai mulţi ani şi sunt convins că, dacă aş fi avut vreo implicare în violenţele petrecute în timpul celor două evenimente, acest lucru ar fi fost identificat”, a mai spus șeful SPP. 

CNSAS a primit noi documente despre șeful SPP, generalul Pahonțu - Hodor. „E puțin probabil să fi făcut poliție politică”, crede vicepreședintele CNSAS
Politică

CNSAS a primit noi documente despre șeful SPP, generalul Pahonțu - Hodor. „E puțin probabil să fi făcut poliție politică”, crede vicepreședintele CNSAS

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat și a primit de la mai multe instituții ale statului documente noi despre perioada în care actualul șef al SPP, Lucian Pahonțu, a lucrat în trupele de securitate, înainte de 1989. Anunțul a fost făcut de Mădălin Hodor, vicepreședinte al CNSAS, într-un interviu pentru Cotidianul. Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Însă Hodor a apreciat că „e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește «acte de poliție politică», pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”. El explică faptul că procurorii militari care au anchetat dosarul Revoluției ar trebui să știe ce s-a petrecut la 21 decembrie în București.  Hodor: „Informația ca Pahontu a facut parte din Trupele de Securitate era pe Wikipedia de ani de zile” „Am refăcut o cerere de verificare, odată cu solicitarea jurnaliștilor de la Recorder. Au fost două solicitări către CNSAS (...)  Acum ne-au trimis. Da, pot să vă spun asta. Ne-au trimis răspunsuri mai detaliate legate de activitate. Din ce știu eu, sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă. Iar, în momentul de față, lucrarea este în verificare.  Repet, nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește «acte de poliție politică», pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”, a arătat Hodor. Însă el a susținut că ceea ce a prezentat Recorder se știa. „Acum, sigur, mai e o chestiune: unele dintre aceste informații erau publice, chiar și în momentul în care se derulau verificările. Pentru că s-a scris despre Pahonțu, s-a scris că a fost ofițer de Securitate, că a fost la Trupele de Securitate. Chiar azi-dimineață am postat pe Facebook că informația aceasta era și pe Wikipedia.  Au fost articole de ziar, s-au scris diverse lucruri despre faptul că Pahonțu a fost la Trupele de Securitate. S-a scris și perioada, s-a scris și unitatea în care activa.  Dar noi nu putem folosi acele informații din spațiul public. Suntem legați prin lege să le folosim doar pe cele pe care ni le oferă instituțiile statului. Iar instituțiile statului nu ni le-au oferit până de curând”, a afirmat vicepreședintele CNSAS. Într-adevăr, el a postat azi, pe Facebook: „Informația ca Lucian Pahontu a facut parte din Trupele de Securitate era pe Wikipedia de ani de zile. Dar unii nu știau. Ipocrizie much? #DoamneCeAmAflat”. 

DOCUMENTE Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de Securitate care au reprimat revoluționari pe 21 decembrie 1989 în București
Eveniment

DOCUMENTE Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de Securitate care au reprimat revoluționari pe 21 decembrie 1989 în București

Lucian Pahonțu, cel mai longeviv șef de serviciu secret din România, se află de peste 20 de ani la vârful statului român, în fruntea Serviciului de Protecție și Pază. Potrivit unei investigații Recorder, actualul șef al SPP ar fi reușit să își cosmetizeze biografia oficială și să țină departe de atenția publică cea mai sensibilă parte a carierei sale militare. Cu trupele de Securitate la baricada de la Inter Recorder a reconstituit, pe baza unor documente și mărturii, traseul de început al lui Lucian Pahonțu. Acesta și-ar fi început cariera militară ca nepot al unui important general comunist și a activat ca ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990. Investigația arată că, în timpul Revoluției din decembrie 1989, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu pentru a opri protestele izbucnite în București pe 21 decembrie. Conform documentelor citate de Recorder, Pahonțu ar fi fost prezent în noaptea respectivă în zona baricadei de la Intercontinental, locul unde trupele armate au ucis 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. Prezent și în Piața Universității pe 13 iunie 1990 Recorder susține, de asemenea, că actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București. Citește și: VIDEO De ce stă Pahonțu la masă cu Nicușor Dan când președintele are întâlniri. Explicațiile lui Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” Lucian Pahonțu nu a răspuns punctual întrebărilor transmise de Recorder privind biografia sa. El a transmis doar că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate”.

CNSAS spulberă mitul industriei comuniste cu documentele Securității: Autocamioane Brașov raporta realizarea a 60% din planul de export, în realitate era 0,04%
Politică

CNSAS spulberă mitul industriei comuniste cu documentele Securității: Autocamioane Brașov raporta realizarea a 60% din planul de export, în realitate era 0,04%

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) publică o notă secretă a Securității, din septembrie 1989, în care arată blocajele din industria ceaușistă, precum și raportările false ale întreprinderilor socialiste. Uzinele de pe platforma Brașov, analizate de nota Securității, se confruntau cu lipsa materiilor prime sau a componentelor care trebuiau livrate de alte fabrici din România. „Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului”, scrie CNSAS. Consiliul explică situația: „Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de «muncă în zadar»”.  Raportări false ale întreprinderilor socialiste Ce arată nota Securității: La Autocamioane Brașov, „planul la export, în valoare de 13.013 mii ruble, compus numai din piese schimb și componente (întreprinderea neavând comenzi de autocamioane) din care s-a raportat o realizare în primele două decade în proporție de 60 %, în realitate până în prezent nu s-a realizat decât 0,04 %”. „Cauza principală care a condus la această stare de lucruri este lipsa de materii prime și materiale de la întreprinderile colaboratoare”, arăta Securitatea.  Lipseau: „oțelul pătrat 56 x 56 înalt aliat 41 MoC 11 X și profilul de jantă X 20 MUST 34-2 de la Întreprinderea „Laminorul” Brăila, oțeluri rotunde de 80 și 85 mm de la Combinatul Siderurgic Reșița, anvelope de la „Danubiana” București și Întreprinderea de anvelope Florești, grund 7003 A și 5630 de la „Policolor” București, email roșu, verde și negru de la „Azur” Timișoara, furtune de la C.A.T.C. Pitești și Jilava, precum și amortizoare de la Întreprinderea Mecanică Reșița” „La Întreprinderea „Electroprecizia” Săcele, care, din planul pe luna septembrie, în valoare de 160 milioane lei, a realizat până la 28.09 a.c. doar 37 %”.  „Aceasta se datorează neasigurării unor materii prime și materiale, astfel: din necesarul de 125 tone cupru, întreprinderii i-au fost repartizate doar 50 tone; aluminiu necesar 50 tone, repartizate 10 tone; argint, necesar 42 kg., repartizate 5 kg. Lipsesc de asemenea unele componente cum sunt: circuite flexibile (furnizor I.P.R.S. Băneasa, care din 8000 buc. contractate a livrat doar 50 %), componente electronice (furnizori I.P.R.S. Băneasa și „Electronica” Curtea de Argeș, livrate 50 %), contacte wolfram nesosite din import”. Electroprecizia Săcele nu a reușit să-și facă planul la export în RDG, Olanda și Thailanda. „O situație similară se înregistrează și la Întreprinderea Tractorul Brașov unde din planul de 765 milioane lei pe luna septembrie a.c. se estimează realizarea a numai 550 milioane lei (...) Principalele impedimente în realizarea integrală a planului sunt legate de lipsa unor materii prime, materiale și componente din colaborarea pe orizontală din care mai semnificative sunt cele 33 buc. motoare destinate echipării tractoarelor S.1501 – export U.R.S.S. – și 23 buc. autoșasiuri pentru combine care nu au fost livrate până în prezent de către Întreprinderea de Autocamioane Brașov, cele 29 tone vopsele de diferite calități și 12,4 tone grund, nelivrate de Întreprinderea „Azur” Timișoara și respectiv „Policolor” București, precum și cele 1325 buc. pompe de injecție și peste 7000 buc. injectoare ce nu au fost livrate încă de către I.M.F. Sinaia”.  „Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare”, comentează CNSAS. 

Drona de la Galați, pe agenda ONU. Ce arată precedentele reuniuni cerute de Polonia și Estonia despre limitele Consiliului de Securitate
Eveniment

Drona de la Galați, pe agenda ONU. Ce arată precedentele reuniuni cerute de Polonia și Estonia despre limitele Consiliului de Securitate

Prăbușirea dronei rusești în județul Galați a determinat România să solicite convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, într-o reuniune programată pentru 1 iunie, la ora 22:00, ora României. Deși este prima reuniune de acest tip solicitată de București, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, cazul Galați nu reprezintă un episod izolat. În ultimii ani, mai multe incidente provocate de drone, rachete sau aeronave militare rusești au ajuns pe agenda Consiliului de Securitate și au alimentat îngrijorările privind securitatea flancului estic al NATO. Dacă aceste reuniuni au produs rareori rezultate concrete la ONU, din cauza dreptului de veto al Rusiei, ele au fost adesea urmate de măsuri suplimentare de securitate adoptate de NATO, contribuind la consolidarea apărării aliate în Europa de Est. Racheta din Polonia, 2022 Primul moment de cotitură a avut loc în noiembrie 2022, când două persoane au murit după ce o rachetă rusească a lovit localitatea poloneză Przewodów, aflată în apropierea graniței cu Ucraina. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Incidentul a provocat consultări urgente între aliații NATO și a alimentat temerile privind extinderea conflictului dincolo de teritoriul ucrainean. În paralel, liderii NATO au convocat reuniuni de urgență pentru evaluarea situației. Dincolo de investigațiile privind originea exactă a rachetei, incidentul a generat o schimbare majoră în filosofia de securitate a Alianței. Înainte de Przewodów, procedurile NATO presupuneau un lanț lung de raportare și consultări politice înainte ca o țintă aeriană suspectă să poată fi angajată militar. După noiembrie 2022, regulile au fost simplificate. Comandanții locali și echipajele aflate în misiuni de poliție aeriană au primit protocoale de reacție mult mai rapide, inclusiv posibilitatea de a neutraliza ținte considerate ostile fără a mai aștepta aprobări succesive de la nivel strategic. Tot atunci s-a consolidat și ideea politică potrivit căreia responsabilitatea pentru orice proiectil care ajunge pe teritoriul NATO aparține Federației Ruse, indiferent dacă acesta a fost lansat direct de Rusia sau a fost generat de acțiuni defensive ale Ucrainei în contextul războiului declanșat de Moscova. Polonia 2025: doborârea efectivă a dronelor Un nou prag a fost depășit în septembrie 2025. Pe fondul unei incursiuni masive în care 19 drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez și NATO, Varșovia a solicitat convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Deși Consiliul de Securitate nu a adoptat nicio rezoluție executorie, reuniunea a avut efecte concrete în plan militar. Potrivit informațiilor publicate ulterior, avioane poloneze F-16 și aparate aliate, inclusiv F-35 olandeze, au primit autorizația de a doborî dronele care pătrundeau în spațiul aerian NATO. În paralel, Polonia a activat Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când unul dintre state consideră că securitatea sa este amenințată. Consecințele au fost imediate: - extinderea acoperirii sistemelor Patriot desfășurate de Germania; - suplimentarea misiunilor AWACS; - întărirea monitorizării frontierei polono-belaruse; - coordonarea mai strânsă a apărării aeriene pe Flancul Estic. Estonia și răspunsul militar imediat La doar câteva zile după cazul Poloniei, Estonia a cerut la rândul său convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate. Motivul a fost considerat și mai grav: trei avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns timp de aproximativ 12 minute în spațiul aerian estonian, apropiindu-se de Tallinn. Deși Consiliul de Securitate nu a reușit să adopte o rezoluție, NATO a reacționat imediat. Avioane F-35 italiene dislocate în Estonia, împreună cu aeronave din Finlanda și Suedia, au interceptat aparatele rusești și le-au escortat în afara spațiului aliat. În paralel, statele baltice au accelerat integrarea apărării aeriene regionale. Printre măsurile anunțate s-au numărat: - crearea unui mecanism comun de supraveghere a spațiului aerian; - posibilitatea urmăririi și interceptării transfrontaliere a țintelor suspecte; - extinderea utilizării sistemelor de război electronic; - coordonarea permanentă dintre statele baltice și Finlanda. De ce ONU poate discuta, dar nu poate acționa decisiv Experiența ultimilor ani arată însă și limitele evidente ale Consiliului de Securitate. Principalul obstacol este dreptul de veto al celor cinci membri permanenți: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Federația Rusă. În practică, orice rezoluție care ar impune sancțiuni, măsuri coercitive sau condamnări oficiale împotriva Rusiei poate fi blocată prin veto de Moscova. Acesta este motivul pentru care reuniunile dedicate Poloniei și Estoniei nu au produs măsuri obligatorii, deși au generat efecte politice și militare importante. Totuși, dreptul de veto nu poate împiedica desfășurarea dezbaterilor, prezentarea probelor, formularea pozițiilor oficiale sau izolarea diplomatică a unui stat în fața comunității internaționale. Cu alte cuvinte, Rusia poate bloca o rezoluție, dar nu poate împiedica transformarea unui incident într-un subiect global. Ce poate obține România după reuniunea de la ONU Solicitarea Bucureștiului urmărește mai multe obiective simultan. În primul rând, România internaționalizează incidentul de la Galați și îl transformă dintr-o problemă de securitate locală într-un dosar discutat la nivel mondial. În al doilea rând, contribuie la construirea unei arhive diplomatice și juridice privind incidentele provocate de războiul din Ucraina pe teritoriul statelor NATO. În al treilea rând, oferă aliaților o platformă oficială pentru exprimarea solidarității și pentru prezentarea unor măsuri suplimentare de securitate. Chiar dacă o rezoluție împotriva Rusiei este improbabilă, reuniunea ar putea conduce la: - o declarație politică de condamnare susținută de statele occidentale; - solicitarea unei investigații internaționale independente; - prezentarea unor concluzii tehnice privind proveniența dronei; - creșterea presiunii diplomatice asupra Moscovei. NATO, principalul beneficiar al reuniunii Experiența ultimilor ani sugerează că efectele cele mai importante s-ar putea vedea nu la ONU, ci în cadrul NATO. Atât după incidentul din Polonia, cât și după cel din Estonia, măsurile concrete au fost adoptate de alianță și de statele membre. În acest context, reuniunea de la New York ar putea accelera decizii deja aflate pe masa aliaților: - consolidarea apărării antiaeriene de pe Flancul Estic; - creșterea numărului de sisteme Patriot și alte mijloace de interceptare; - suplimentarea misiunilor AWACS și a zborurilor de poliție aeriană; - extinderea capacităților de război electronic; - integrarea mai strânsă a sistemelor de avertizare timpurie din regiunea Mării Negre.

Primăria Sectorului 5, acuzată de o nouă breșă de securitate: datele cetățenilor ar fi fost expuse online
Eveniment

Primăria Sectorului 5, acuzată de o nouă breșă de securitate: datele cetățenilor ar fi fost expuse online

Deputatul USR de București, Alexandru Dimitriu, acuză conducerea Primăria Sectorului 5 de neglijență gravă după descoperirea unei noi breșe de securitate în platforma online a Direcției de Taxe și Impozite Locale. Potrivit parlamentarului, sistemul ar permite accesarea unor date personale sensibile doar prin introducerea unei adrese de e-mail, fără verificări suplimentare de identitate. Declarațiile vin pe fondul scandalului izbucnit în urmă cu doi ani, când hackerii au spart sistemele informatice ale instituției și au publicat pe internet datele a peste 200.000 de cetățeni și înregistrări audio ale angajaților. „Primăria Sectorului 5, un serial despre incompetență” Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat dur administrația Sectorului 5 și modul în care sunt protejate datele cetățenilor. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan „Piedone Jr. reușește performanța incredibilă de a transforma Primăria Sectorului 5 într-un serial despre incompetență, improvizație și nepăsare față de cetățeni. Colegii mei de la USR Sector 5 au descoperit o breșă gravă de securitate în platforma online a Direcției de Taxe și Impozite Locale: introduci o adresă de e-mail, iar sistemul îți completează automat datele personale ale cetățeanului asociat acelui cont." Fără verificări de securitate "Nume, telefon, CNP și alte informații sensibile, toate disponibile fără verificări serioase de identitate. Felicitări colegului meu, consilierul local USR Mihai Ionescu, pentru descoperirea și semnalarea acestei breșe de securitate. Nu vorbim despre o greșeală izolată. Acum doi ani, hackerii au spart sistemele Primăriei Sectorului 5 și au furat datele a peste 200.000 de cetățeni, inclusiv înregistrări audio ale angajaților. Apoi le-au distribuit pe internet. Investigațiile de presă au arătat atunci un tablou absolut halucinant: mentenanța site-urilor primăriei era făcută printr-o firmă conectată la familia purtătoarei de cuvânt a primăriei conduse de Piedone Jr. Adică exact combinația care duce la dezastru pentru oameni. Piedone Jr. a fost impus la primărie de tăică-su, deși era apă de ploaie în administrație. Dar nu a fost în stare măcar să învețe ceva între timp. Poate ar trebui să lase pe altul și să-și continue somnul în privat.” Contextul scandalului de securitate de la Sectorul 5 În 2024, Primăria Sectorului 5 a fost ținta unui atac cibernetic major de tip ransomware. Hackerii au reușit să compromită serverele instituției și au solicitat o răscumpărare record de 5 milioane de dolari pentru deblocarea datelor Atacul a afectat în mod direct infrastructura IT a sediului din strada Fabrica de Chibrituri, provocând nefuncționalități la nivelul centralei telefonice și al altor servicii digitale interne. Deși inițial au existat raportări contradictorii, investigațiile ulterioare au indicat faptul că datele personale ale aproximativ 200.000 de cetățeni au fost compromise și ulterior scoase la vânzare pe Dark Web după ce primăria a refuzat plata răscumpărării.

EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat
Investigații

EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat

Un atac informatic atribuit serviciului rus de informații militare, GRU, a compromis zeci de adrese de e-mail aparținând Ministerului Apărării Naționale (MApN), inclusiv conturi asociate Forțelor Aeriene Române. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Potrivit surselor DeFapt.ro, existența breșelor de securitate IT din Apărare i-a fost semnalată repetat generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, dar acesta le-a ignorat. Conturi de e-mail ale Forțelor Aeriene, sparte de hackeri asociați cu GRU Potrivit informațiilor publicate de presă și confirmate de autorități, atacul a vizat cel puțin 67 de conturi de e-mail ale unor angajați din cadrul Forțelor Aeriene. Operațiunea a făcut parte dintr-o campanie mai amplă, desfășurată pe termen lung, atribuită unor grupări asociate GRU, care au utilizat tehnici de tip spear-phishing pentru a obține acces la conturi instituționale. Aceste metode presupun trimiterea unor e-mail-uri aparent legitime, menite să determine utilizatorii să își dezvăluie datele de autentificare sau să acceseze link-uri periculoase. Investigația care a dus la destructurarea rețelei a implicat cooperarea dintre FBI, SRI și alte agenții europene.  Ce a făcut Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major? Deși atacul a fost în cele din urmă contracarat prin colaborare internațională, acesta a avut loc în ciuda existenței unei structuri dedicate apărării cibernetice în cadrul armatei române. Este vorba despre Comandamentul Apărării Cibernetice, înființat prin lege în anul 2018 și aflat în subordinea Statului Major al Apărării. Rolul acestui comandament este de a asigura protecția infrastructurilor informatice militare, de a preveni și detecta atacuri cibernetice și de a coordona răspunsul în cazul unor incidente de securitate. Conform prezentării oficiale, Comandamentul Apărării Cibernetice are misiunea de a dezvolta capabilități moderne de apărare în domeniul cibernetic, de a monitoriza amenințările și de a contribui la securitatea națională în contextul noilor tipuri de conflict. Structura ar trebui să funcționeze ca un pilon esențial în arhitectura de securitate a României, în condițiile în care atacurile informatice au devenit tot mai sofisticate și mai frecvente. Subfinanțare cronică Cu toate acestea, incidentul recent sugerează că aceste obiective nu sunt pe deplin atinse. Surse din interiorul sistemului indică, paradoxal, faptul că structurile de protecție cibernetică ale MApN au identificat de mai mult timp breșele exploatate de atacatori. Totuși, implicarea limitată a acestor structuri în procesul de investigare, care a fost coordonat în principal de SRI și parteneri externi, ridică semne de întrebare. Una dintre explicațiile invocate pentru această situație este subfinanțarea cronică a Comandamentului Apărării Cibernetice. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, resursele alocate Comandamentului nu sunt suficiente pentru a susține un nivel adecvat de protecție: lipsa investițiilor afectează atât capacitatea de prevenție, cât și pe cea de reacție în fața unor atacuri complexe. Generalul Vlad, șeful Statului Major, fusese avertizat. Nu a reacționat În acest context, responsabilitatea pentru alocarea resurselor revine conducerii Statului Major al Apărării, adică generalului Gheorghiță Vlad, care nu a asigurat finanțarea necesară pentru dezvoltarea capabilităților cibernetice și nu a adaptat strategiile la noile tipuri de amenințări. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Această lipsă de adaptare este considerată un factor major care a contribuit la vulnerabilitatea sistemelor. Mai mult, specialiști din Comandamentul Apărării Cibernetice din Statul Major al Apărării au semnalat în mod repetat riscurile existente și necesitatea unor măsuri urgente.  Cu toate acestea, avertismentele nu au fost urmate de acțiuni concrete menite să prevină incidentele. În lipsa unor intervenții decisive din partea generalului Vlad, vulnerabilitățile au persistat și au fost exploatate de atacatori. Hardware și software de tip hârb Un alt aspect relevant este starea infrastructurii tehnice utilizate de MApN. Potrivit unor analize, o parte semnificativă a echipamentelor și aplicațiilor software folosite în sistem sunt învechite și nu au fost actualizate corespunzător. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Această situație creează un teren favorabil pentru atacuri cibernetice, deoarece sistemele vechi sunt mai ușor de compromis și mai greu de protejat împotriva amenințărilor moderne. În cazul atacului asupra conturilor de e-mail, aceste vulnerabilități ar fi facilitat accesul neautorizat și menținerea prezenței atacatorilor în rețea pentru o perioadă extinsă. De asemenea, lipsa unor mecanisme eficiente de detecție timpurie a contribuit la întârzierea reacției și la extinderea impactului. În lipsa unor măsuri concrete dispuse de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major, riscul unor atacuri viitoare rămâne ridicat, iar securitatea informațiilor sensibile continuă să fie expusă.

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv
Internațional

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a transmis marți un mesaj care a avut un impact imediat asupra piețelor financiare internaționale. Liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu dorește continuarea războiului și este pregătit să pună capăt conflictului, însă doar în schimbul unor garanții ferme de securitate care să prevină noi atacuri asupra țării. Iranul acuză SUA și Israelul de încălcarea dreptului internațional Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul a participat la negocieri diplomatice „cu bună-credință” înainte de izbucnirea conflictului. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Potrivit acestuia, atacurile militare lansate ulterior de Statele Unite și Israel reprezintă „crime fără precedent” și încălcări grave ale dreptului internațional. De asemenea, liderul iranian a criticat statele din regiune care găzduiesc baze militare americane, acuzându-le de pasivitate în fața utilizării acestor facilități pentru atacuri împotriva Iranului. Apel către Europa Președintele iranian a făcut un apel direct către Uniunea Europeană, cerând o schimbare de abordare și o implicare „profesionistă, în conformitate cu dreptul internațional”. O condiție esențială pentru încheierea conflictului rămâne, potrivit Teheranului, obținerea unor garanții clare că atacurile asupra Iranului nu vor fi reluate. Reacția piețelor: creșteri puternice pe burse și scăderi ale randamentelor Investitorii au interpretat declarația ca pe primul semnal diplomatic concret venit din partea Teheranului și au reacționat imediat, reducând primele de risc geopolitic. Principalele evoluții de pe piețe: S&P 500 a crescut cu 162 de puncte (+2,55%) Nasdaq a urcat cu 675 de puncte (+3,27%) Dow Jones a câștigat peste 1.000 de puncte (+2,27%) În același timp: randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a scăzut la 4,292% randamentul titlurilor pe 2 ani a coborât la 3,768% Prețul petrolului WTI a renunțat la maximele intraday și a intrat pe scădere, stabilizându-se în jurul valorii de 101 dolari pe baril, rămânând totuși peste pragul psihologic de 100 de dolari. Riscul escaladării și rolul Strâmtorii Ormuz Reacția entuziastă a piețelor este explicată prin faptul că, în ultimele săptămâni, investitorii au anticipat un scenariu de escaladare majoră, inclusiv închiderea Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Orice semnal de detensionare reduce aceste riscuri și implicit presiunea asupra piețelor. Cu toate acestea, contextul rămâne fragil. În aceeași zi, agenția iraniană Fars a relatat că Iranul ar putea lovi portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite și o conductă strategică care ocolește Strâmtoarea Ormuz, dacă Emiratele nu încetează sprijinul pentru SUA și Israel.

Interzicerea în Biserica Sfântului Mormânt a Patriarhului latin, din motive de securitate (Netanyahu)
Internațional

Interzicerea în Biserica Sfântului Mormânt a Patriarhului latin, din motive de securitate (Netanyahu)

Autoritățile israeliene au interzis accesul în Biserica Sfântului Mormânt pentru Patriarhul latin al Ierusalimului, în ziua celebrării liturghiei de Duminica Floriilor catolice. Decizia a fost justificată de guvernul condus de Benjamin Netanyahu prin motive de securitate. Motive de securitate invocate „Astăzi, dintr-o grijă deosebită pentru securitatea lui, poliţia din Ierusalim l-a împiedicat pe Patriarhul latin, cardinalul Pizzaballa, să celebreze slujba la Biserica Sfântului Mormânt. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Nu a existat absolut nicio intenţie răuvoitoare, doar preocuparea de a-i garanta securitatea”, a transmis pe platforma X biroul lui Netanyahu. Promisiuni pentru Săptămâna Sfântă Autoritățile israeliene susțin că lucrează la un plan care să permită desfășurarea activităților religioase în perioada următoare. „Cu toate acestea, ţinând cont de Săptămâna Sfântă care se deschide pentru creştinii din lume, forţele de securitate elaborează un plan pentru a le permite responsabililor religioşi să se roage (la Sfântul Mormânt) în zilele următoare”, a adăugat aceeași sursă oficială. Reacții dure: „un precedent grav” Pierbattista Pizzaballa și custodele Țării Sfinte, Francesco Ielpo, au fost împiedicați să ajungă la biserică, ceea ce a generat reacții internaționale puternice. Patriarhia Latină a Ierusalimului a transmis: „Pentru prima dată de secole, liderii Bisericii au fost împiedicaţi să celebreze liturghia din Duminica Floriilor în Biserica Sfântului Mormânt”. Instituția a calificat decizia drept un moment fără precedent: „Acest gest constituie un precedent grav şi dovedeşte o lipsă de consideraţie faţă de sensibilitatea a miliarde de persoane din lume care, în această săptămână, îşi îndreaptă privirile spre Ierusalim”. Restricții impuse pe fondul conflictului regional Măsurile vin în contextul tensiunilor generate de ofensiva lansată de Israel și Statele Unite împotriva Iran, începută pe 28 februarie. Autoritățile israeliene au limitat adunările publice, inclusiv în lăcașuri de cult, la aproximativ 50 de persoane. În aceste condiții, tradiționala procesiune de Duminica Floriilor, care pornește de pe Muntele Măslinilor, a fost anulată. Patriarhia a subliniat că reprezentanții Bisericii au respectat restricțiile: „Şefii bisericilor au acţionat cu toată responsabilitatea şi, de la începutul războiului, s-au conformat tuturor restricţiilor impuse”. Poliția israeliană a explicat că decizia a fost determinată de specificul Orașului Sfânt, unde intervenția rapidă a echipelor de urgență este dificilă în cazul unui atac. Reacții internaționale: condamnări din Europa și Orientul Mijlociu Decizia a fost criticată de mai mulți lideri internaționali. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat situația drept: „o ofensă nu doar pentru credincioşi, ci pentru toată comunitatea care recunoaşte libertatea religioasă”. Ministrul de externe italian, Antonio Tajani, a anunțat convocarea ambasadorului Israelului la Roma. Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm: „Decizia poliţiei israeliene, care se adaugă înmulţirii preocupante a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte de la Ierusalim”. La rândul său, Ministerul de Externe al Iordania a denunțat o: „încălcare flagrantă a statu quo-ului juridic şi istoric în vigoare”, cerând încetarea restricțiilor privind accesul credincioșilor la lăcașurile de cult. Creștinii din Țara Sfântă, în scădere accentuată Potrivit datelor Patriarhiei Latine din Ierusalim, creștinii reprezentau peste 18% din populația regiunii în 1948, la momentul înființării statului Israel. Astăzi, aceștia mai reprezintă sub 2% din populația Țării Sfinte, majoritatea fiind de confesiune ortodoxă.

Lumina Sfântă de la Ierusalim va ajunge în România: Israelul anunță măsuri speciale de securitate
Eveniment

Lumina Sfântă de la Ierusalim va ajunge în România: Israelul anunță măsuri speciale de securitate

Statul Israel a anunțat că face „toate demersurile necesare” pentru aducerea Luminii Sfinte de Paște de la Ierusalim la București, în ciuda contextului de securitate tensionat din regiune. Informația a fost transmisă marți de Ambasada Israelului în România, care a subliniat importanța menținerii acestei tradiții religioase în condiții de siguranță. Provocări de securitate în Ierusalim, pe fondul tensiunilor cu Iranul Potrivit ambasadorului Israelului la București, Lior Ben Dor, organizarea evenimentului are loc într-un context complicat, marcat de amenințări la adresa locurilor sfinte. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „În ciuda provocărilor de securitate generate de încercările repetate ale Iranului de a viza locurile sfinte din Ierusalim, pregătirile logistice pentru acest moment special sunt deja în desfăşurare”, a transmis diplomatul într-o postare pe Facebook. Autoritățile israeliene pregătesc aducerea Luminii Sfinte în siguranță Oficialul israelian a precizat că autoritățile lucrează pentru a asigura desfășurarea în condiții optime a ceremoniei. „Autorităţile israeliene lucrează pentru a asigura condiţiile necesare desfăşurării în siguranţă a acestei tradiţii vechi şi atât de însemnată. Ambasada României în Israel, precum şi Ministerul Afacerilor Externe al României au fost, de asemenea, informate cu privire la aceste demersuri”, a mai afirmat Lior Ben Dor. Angajament pentru protejarea locurilor sfinte și libertatea religioasă În mesajul său, ambasadorul a reiterat angajamentul Israelului de a proteja locurile sfinte și de a garanta libertatea religioasă pentru toate comunitățile. „Statul Israel îşi reafirmă angajamentul ferm faţă de protejarea locurilor sfinte şi garantarea libertăţii religioase pentru toate comunităţile”, a subliniat acesta. Lumina Sfântă, simbol al credinței pentru milioane de români Diplomatul israelian și-a exprimat, totodată, dorința ca această tradiție să fie celebrată și în România. „Ambasada noastră îşi exprimă, totodată, dorinţa de a celebra aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim alături de milioane de credincioşi din România”, a transmis ambasadorul Israelului la București.

Putin militarizează firmele private de securitate: arme Kalașnikov pentru protecția rafinăriilor
Internațional

Putin militarizează firmele private de securitate: arme Kalașnikov pentru protecția rafinăriilor

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat marți o lege care permite firmelor private de securitate să utilizeze arme de foc pentru apărarea instalațiilor energetice de importanță critică, în contextul intensificării atacurilor asupra infrastructurii ruse. Legea intră imediat în vigoare Potrivit autorităților ruse, noua legislație a fost adoptată pentru a extinde capacitățile de protecție ale obiectivelor strategice, în special în sectorul energetic. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Actul normativ permite utilizarea unei game mai largi de arme în misiuni de securitate, oferind companiilor private atribuții sporite în apărarea acestor infrastructuri. Atacuri repetate asupra rafinăriilor și exporturilor Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Ucraina asupra rafinăriilor de petrol și a principalelor puncte de export ale Rusiei. Aceste acțiuni vizează reducerea veniturilor Moscovei și slăbirea capacităților sale militare, prin afectarea infrastructurii energetice. Arme de tip Kalașnikov pentru protecția siturilor strategice Conform noii legi, firmele private de securitate vor putea utiliza arme mai puternice, inclusiv puști de asalt Kalașnikov, pentru a proteja obiectivele considerate esențiale. Autoritățile ruse au anunțat încă din octombrie anul trecut intenția de a folosi rezerviști pentru protejarea infrastructurii civile, inclusiv a rafinăriilor de petrol. Măsuri suplimentare: protecție anti-drone În paralel, unele rafinării din Rusia, inclusiv cele din Republica Bașkortostan, situată în Munții Ural, au început să instaleze rețele anti-drone. Aceste sisteme sunt menite să limiteze impactul atacurilor aeriene asupra instalațiilor energetice.

Cei mai importanți oameni din securitatea Iranului, eliminați, spune Israelul
Internațional

Cei mai importanți oameni din securitatea Iranului, eliminați, spune Israelul

Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunțat marți eliminarea a doi oficiali de rang înalt din Iran, în urma unor atacuri aeriene desfășurate în cursul nopții. Este vorba despre Ali Larijani, secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate Națională, și generalul Gholamreza Soleimani, comandantul miliției Basij. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj video, în care oficialul israelian a precizat că informația i-a fost confirmată de șeful Statului Major. Operațiune militară de amploare împotriva regimului iranian Potrivit lui Israel Katz, atacurile fac parte dintr-o campanie militară mai amplă, care vizează slăbirea structurilor de putere ale regimului de la Teheran. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Premierul Benjamin Netanyahu și cu mine am ordonat armatei să urmărească neobosit liderii regimului iranian”, a declarat ministrul apărării. Acesta a susținut că operațiunile militare continuă cu intensitate ridicată, fiind vizate capacitățile de lansare a rachetelor și infrastructura strategică a Iranului. „Revoluția islamică este destructurată”, susține Israelul În discursul său, Katz a afirmat că acțiunile armatei israeliene au dus la slăbirea semnificativă a regimului iranian. Potrivit acestuia, liderii și capacitățile militare ale Iranului sunt „neutralizate”, iar structurile de putere ale Revoluției islamice ar fi în curs de destructurare. Ministrul a felicitat forțele aeriene și serviciile de informații pentru succesul operațiunii, pe care a descris-o drept una „fără precedent” în istoria conflictelor moderne. Netanyahu ar fi ordonat eliminarea oficialilor iranieni Anterior, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că acesta a dat ordin pentru eliminarea unor înalți oficiali ai regimului iranian. Mesajul a fost însoțit de o fotografie în care liderul israelian apare în timpul unei convorbiri telefonice, alături de colaboratori apropiați. Fără confirmare oficială din partea Iranului Până în acest moment, autoritățile iraniene nu au confirmat informațiile privind moartea celor doi oficiali. Totuși, presa de stat iraniană a difuzat o notă scrisă de mână atribuită lui Ali Larijani, în care acesta aduce un omagiu marinarilor iranieni uciși într-un atac american. Documentul, distribuit pe rețelele sociale, ar putea indica faptul că informațiile privind eliminarea sa nu sunt, deocamdată, confirmate oficial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră