vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: securitate

73 articole
Eveniment

Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea

Crin Antonescu a mințit despre Securitate, grav, în cel puțin o ocazie. Se întâmpla în ianuarie 2011. Crin Antonescu a mințit despre Securitate "Nu am colaborat sub nici o formă cu fosta Securitate, lucru certificat de CNSAS în 2005, 2008 și 2009 cu toate actele. Nu știu ce a vrut să spună domnul președinte, pornesc de la această prezumție civilizată, că nu știu ce a vrut să spună. E vorba de o acuzație sau de o insinuare pe care șeful statului o face la adresa unui șef al opoziției, e un lucru grav. Îi cer lui Traian Băsescu ca, în termen de 48 de ore, să spună clar, în condiții de audiență publică similare cu precedenta ieșire, să spună clar ce are de spus. Dacă nu asta a vrut să spună, să o precizeze. În lipsa acestor clarificări, va însemna că românii sunt conduși de un președinte ca o servitoare proastă și mahalagioaică ce vorbește fără noimă prin oraș", a spus Antonescu pe 8 ianuarie 2011, potrivit Hotnews. Cum a ajuns declarația lui Crin la CNSAS? Acesta era contextul în care șeful de atunci al PNL, candidatul prezidențial al PNL-PSD-UDMR de azi, ar fi putut aminti episodul declarației la Securitate dezvăluit recent de CNSAS. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Crin Antonescu, însă, a păstrat tăcerea asupra acelui episod din 1988. Interesant este că, atunci, nici Traian Băsescu nu a revenit asupra subiectului și nici CNSAS nu a prezentat documentul făcut public acum de Antonescu după presiuni publice. Un document secretizat de Consiliu și accesibil doar candidatului, în contradicție cu practica instituției.

Crin Antonescu a mințit despre Securitate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: ascunde originea unui "document nou"

De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu: Consiliul scapă, astfel, de necesitatea explicării apariției unui "document nou şi neprocesat" care a stat la baza emiterii adeverinței pentru candidatul PSD-PNL-UDMR. Prima decizie de necolaborare, în 2005 Înainte de adeverința de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu eliberată pe 10 aprilie a.c., CNSAS mai emisese o decizie pe numele politicianului. Este vorba de decizia comună 7.1 din 11 ianuarie 2005. Comună, pentru că aceasta se referă la mai multe persoane. Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan În cazul tuturor persoanelor menționate în decizie, printre care și Crin Antonescu, verdictul era că toți cei pomeniți "nu au fost agenți sau colaboratori ai securității ca poliţie politică." Potrivit unui comunicat al CNSAS din 5 noiembrie 2009, Consiliul a menținut decizia de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu și pentru alegerile prezidențiale din 2009. Misteriosul dosar CNSAS "nr. I 1068594" Timp de peste 15 ani nu se mai întâmplă nimic la CNSAS în legătură cu Crin Antonescu. Până la începutul anului în curs (2025), când apare "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu", potrivit adeverinței citate anterior. Pe baza acestui nou document "nou și neprocesat", " Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității" întocmește, pe 31 martie a.c., conținutul "Notei de Constatare nr. DI/I/355". Tot adeverința pomenită anterior mai spune că "ANTONESCU George Crin Laurenţiu figurează în dosarul fond informativ nr. I 1068594 (FI 12275/TL) cotă C.N.S.A.S. – titular C.Ş." "C.Ș." fiind Costache Ștefan, prietenul lui Crin Antonescu care a fugit din România în 1988 și despre care actualul candidat a dat o "declarație" la Securitate în același an. De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu CNSAS nu a explicat cum și când a apărut "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu". Dar documentele pe care Crin Antonescu le-a consultat la CNSAS pot da răspunsul la această întrebare. Cel mai probabil, "documentul nou şi neprocesat" a fost transferat CNSAS de către SRI. Nu se știe, însă, când s-a întâmplat acest lucru. De asemenea, nu este clar dacă nu mai există și astfel de documente la SRI sau în arhivele altor instituții ale statului român. 

Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său Foto: Inquam/George Calin
Politică

Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său

Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său care dorea să fugă în Vest: candidatul PSD-PNL-UDMR a prezentat, azi, presei, o declarație dată Securității.  Citește și: BEC nu l-a pedepsit pe CTP fiindcă a scris „Votez Crin Antonescu”. Danileț, cenzurat după ce a cerut „Susține-l pe Nicușor Dan” Declarația are două pagini.  Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său Deși Crin Antonescu a afirmat că „nu dormeai toată noaptea” când erai chemat la Securitate, el a susținut că nu a mai relatat acest incident fiindcă era „banal”.  Ce a declarat și semnat candidatul PSD-PNL-UDMR în fața Securității, vorbind despre relația cu amicul său, care încercase să plece în Vest: „Am posibilitatea să exercit influență pozitivă asupra celui în cauză, are încredere în mine, mă consultă. Totuși, pare debusolat, afirmând că, după cele întâmplate, reușita lui în viață nu va mai fi atât de sigură”.  În penultima frază a declarației, Antonescu oferă numele a încă trei persoane apropiate de cel care dorise să fugă: un pedagog de la un liceu din Tulcea, un inginer și un coleg de birou.  În sfârșit, Crin Antonescu dă asigurări scrise că Miliția sau Securitatea nu l-au brutalizat pe prietenul său, deși nu asistase personal la tratamentul la care a fost supus: „Din București la Tulcea a fost însoțit de două cadre de miliție, iar la Tulcea a mai fost reținut pentru o scurtă perioadă, în care a fost cercetat de organele de miliție și Securitate.  În legătură cu perioadele în care a fost reținut, mi-a relatat că totul a decurs în condiții normale”.

Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu Foto: Captură Antena 3
Politică

Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu, blocând accesul la „nota de constatare”

Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare”: „Încă de la prima adeverință emisă de Consiliu după schimbarea legii de funcționare, în martie 2008, Colegiul - sau, mai bine zis, TOATE Colegiile! - au permis consultarea notelor de constatare care au stat la baza acestor acte administrative”.  Citește și: Băsescu: Candidează ambii lideri USL care în 2012, sub comanda Varanului, au destructurat în două zile Statul Român Nagâț, care a fost cercetătoare la CNSAS, iar acum face parte din colegiul care conduce instituția, se referă la faptul fără precedent că, în adeverința prin care CNSAS afirmă că Crin Antonescu nu a colaborat cu Securitatea, se precizează că „nota de constatare” poate fi consultată doar de candidatul PSD-PNL-UDMR la președinție.  Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu „Singurele precizări care cred că se impun din partea mea (deocamdată) privind adeverința publicată ieri de CNSAS sunt următoarele: 1. Încă de la prima adeverință emisă de Consiliu după schimbarea legii de funcționare, în martie 2008, Colegiul - sau, mai bine zis, TOATE Colegiile! - au permis consultarea notelor de constatare care au stat la baza acestor acte administrative. Puteți verifica asta pe site-ul instituției, dar pun mai jos, ca ilustrare, adeverința nr. 1, emisă în mai 2008, la mai puțin de două luni după schimbarea legii și a procedurilor interne. În acel moment, secretarul Colegiului era prof. Corneliu Turianu, fost judecător, fost președinte de tribunal, iar vicepreședintele, prof. Virgiliu Țârău, era absolvent de Drept (la Babeș Bolyai, nu la Bioterra). Nicio clipă nu s-a ridicat problema "absenței cadrului legal" (scuzați gips-cartonul, nu-mi aparține) care să permită consultarea documentelor pe care se bazează o adeverință, indiferent pe numele cui s-ar fi emis ea.   2. Nici acest Colegiu din care fac parte (spre exasperarea unora) NU a votat vreo modificare de procedură sau de mod de lucru, în privința dreptului de consultare a notelor de constatare care stau în spatele adeverințelor. E drept că la ultima ședință de săptămâna trecută unii colegi au avut subit o epifanie, dar nu s-a decis nimic. Personal, am pus "revelația" pe seama atmosferei pascale, nu mi-am imaginat ce va urma.   3. Deși ce a urmat ne face de râs pe toți, în mod paușal, legea spune că răspunderea este individuală. Prin urmare, vă spun că eu nu am fost, nu sunt și nu voi fi de acord cu restricționarea accesului la notele de constatare votate ca adeverințe, acces care a fost permis timp de 17 ani. Și nu o să-mi schimb opinia, indiferent cum îl cheamă pe titularul adeverinței cu pricina”, a scris Nagâț pe Facebook. 

Crin, turnător la Antena lui Felix (sursa: imagine generată AI)
Satiră

S-a aflat adevărul: Crin nu a turnat la Securitate, ci doar la securiști. Totul public, la Antena 3

Crin, turnător la Antena lui Felix - pentru că actualul candidat la prezidențiale urăște Securitate, dar îi iubește pe securiști. Crin, turnător la Antena lui Felix Așa cum știm, despre crini se spune că cresc din mocirlă, dar floarea lor este simbolul purității. În ce-l privește pe Crin Antonescu, adevărata sa creștere a avut loc când era scufundat în mlașina lui Felix de la Antena 3. Dar asta nu l-a împiedicat să rămână pur în convingerile sale: șomer până la moarte, întreținut și dincolo de ea. Citește și: Noul afiș electoral al lui Victor Viorel Pontrump, vărul de la țară al lui Donald J. Trump Acest text este unul satiric, cu inserții de ficțiune, motiv pentru care a și fost publicat în secțiunea SATIRĂ. A se consuma cu moderație.  

Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Antonescu cu Securitatea Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Antonescu cu Securitatea

Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea: prima chestiune neclară ar fi de ce candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României a ținut sub tăcere acest episod. Dacă el ar fi fost „urmărit” de Securitate și și-a protejat prietenul, de ce în toți anii în care s-a mai discutat despre posibila sa colaborare cu poliția politică nu a vorbit despre incidentul din 1988. Citește și: Un director în CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Antonescu cu Securitatea La ce întrebări ar trebui să răspundă candidatul Antonescu: 1) Chemarea la Securitate era un eveniment excepțional în viața oricărui cetățean obișnuit. De ce nu l-a menționat până acum? (Ba chiar a spus că nu-și mai amintea...). În context, trebuie spus că fuga unui cetățean român peste graniță era un eveniment grav, iar securiștii care aprobaseră pașaportul fugarului au fost probabil sancționați de superiori. Este puțin probabil să fi fost prea prietenoși cu cei suspectați că l-au ajutat pe fugar.  2) Când a plecat documentul din arhiva SRI și a ajuns la CNSAS și când l-a descoperit CNSAS? CNSAS ar fi trebuit să-l verifice pe Crin Antonescu în 2012, când a candidat la Senat. Dacă documentul era așa de puțin important, de ce a apărut abia acum? 3) Cine a fost ofițerul de securitate care l-a interogat pe Antonescu și ce carieră a avut el după 1989? O fi primit adeverință că a făcut poliție politică? 4) De ce CNSAS a decis că este secretă nota de constatare, fapt fără precedent, potrivit unui director din această instituție? 5) Crin Antonescu a mai fost acuzat că a fost colaborator al Securității, iar Traian Băsescu l-a numit ironic „Porumbacu”, sugerând că acesta era numele său de informator. Deci, Antonescu avea tot interesul să lămurească acest subiect. În 2012, a fost președinte interimar. De ce nu a cerut serviciilor secrete - șef al SRI fiind, la acel moment, George Maior, prietnul aliatului său Victor Ponta - să scoată din arhive toate documentele care-l priveau, ca să le facă publice?  6) CNSAS a emis adeverința lui Antonescu pe 10 aprilie (joi) și a publicat-o luni, 14 aprilie. De ce Antonescu n-a menționat acest eveniment? De ce nu a cerut copii după documentele nepublicate de CNSAS? de ce a reacționat abia după ce presa a scris?  CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Crin Antonescu, despre un coleg profesor, însă a tras concluzia că acesta „nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități”. Totuși, adeverința CNSAS nu citează din declarația dată de Antonescu către Securitate, cum se procedează adesea.   

Director CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei referitoare la Crin Antonescu Foto: Facebook
Politică

Director CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei referitoare la Crin Antonescu

Un director în CNSAS (potrivit unei declarații de avere din 2023), Răzvan Popa, susține, pe Facebook, că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu. El îl contrazice astfel pe un alt angajat al CNSAS, istoricul Mihai Demetriade, care a susținut că „notele de constatare au caracter secret de serviciu, nu sunt publice, conform legii”.  Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Însă Popa a scris pe Facebook că „restricționarea accesului la nota de constatare nu s-a mai făcut până acum, orice vor spune cei care au făcut asta”. Disputa a pornit de la faptul că, în adeverința emisă de CNSAS în cazul candidatului Crin Antonescu scrie că „nota de constatare pote fi consultată de titularul la sediul CNSAS”. Director CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei referitoare la Crin Antonescu Ce scrie Popa de la CNSAS: „Lucrurile sunt simple: așa ceva (restricționarea accesului la nota de constatare) nu s-a mai făcut până acum. Orice vor spune cei care au făcut asta. V-o spune unul care e acolo de 25 de ani. Și a cărui emisferă stângă încă comunică cu cea dreaptă, liber și neîngrădit.   Sunt mii de exemple, pe site-ul CNSAS, în secțiunea adeverințe. Toate adeverințele care pornesc de la documente identificate în arhivă (deci nu "necunoscuți") conțin formula "nota de constatare poate fi consultată".   Nu "poate fi consultată de titularul adeverinței".   Cred că cineva va trebui să facă un pas în spate. A big one”.   Mihai Demetriade, apărător ferm al CNSAS și al lui Antonescu Ce a susținut istoricul Demetriade, într-un lung mesaj în care îl laudă pe Antonescu și care a fost preluat de Antena 3: „A doua minciună din material, furnizată de cineva din Colegiul CNSAS, este că instituția (CNSAS) ar fi restricționat accesul la nota de constatare. Este fals, o minciună scandaloasă. CNSAS n-a restricționat nimic. Notele de constatare au caracter secret de serviciu. Nu sunt publice, conform legii. Ele ajung să fie publice doar atunci când adeverințele emise pe numele titularilor acestor note sunt contestate în instanță. Ajungând în instanță, notele de constatare devin consultabile.   Așa că nu CNSAS a restricționat accesul la nota respectivă, ci legea nu o permite, în acest stadiu. Mai mult decât atât: se prezumă și se sugerează că în spatele „restricționării” rezidă un interes ocult: au încercat ăia de la CNSAS să-l spele pe Antonescu. Nu. N-a încercat nimeni nimic. CNSAS a respectat doar legea”. 

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu, despre un coleg profesor

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Crin Antonescu, despre un coleg profesor, însă a tras concluzia că acesta „nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități”. Totuși, adeverința CNSAS nu citează din declarația dată de Antonescu către Securitate, cum se procedează adesea.  Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu Ce se arată în nota CNSAS, publicată pe site-ul instituției, la rubrica „Adeverințe”, care menționează că acum a descoperit un document nou, pe care nu-l deținea în 2005, când lui Antonescu i s-a mai eliberat un certificat că nu a colaborat cu Securitatea:  „Domnul ANTONESCU George Crin Laurentiu figureaza in dosarul fond informativ nr. | 1068594 (FI 12275/TL) cota C.N.S.A.S. — titular C.S. In cadrul cercetarii informative initiate de Securitate asupra domnului C.S., precum si a anturajului acestuia, titularul adeverintei, profesor de istorie la Școala generală Niculițel si prieten apropiat cu C.Ș., a fost convocat de organele de Securitate si a dat o declarație, datata 13.01.1988, olografa, semnata cu numele real. Elementele mai sus prezentate se circumscriu prevederilor art. 2 lit. b) teza a Il – a, din OUG nr. 24/2008 potrivit cărora: «persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratil, procese — verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securitatii, potrivit prezentei definiții». Avand in vedere faptul ca nota de constatare nr. DI/I/355 din data de 31.03.2025 nu consemneaza existenta altor documente sau informatii privind relatia cu organele de Securitate, in cazul domnului ANTONESCU George Crin Laurentiu nu se poate retine calitatea de colaborator al Securitatii, in sensul legii. Totodata, potrivit notei de constatare nr, DI/I/355 din data de 31.03.2025, in urma verificarilor intreprinse pana la data de 31.03.2025 nu au rezultat documente sau informatii privind apartenenta la structurile fostului Minister de Interne, in calitate de ofiter sau subofiter de Securitate sau Militie, astfel incat in cazul domnului ANTONESCU George Crin Laurentiu nu se poate retine calitatea de lucrator al Securitatii, in sensul legii”, se arată în nota CNSAS.  Însă documentul CNSAS nu oferă detalii despre cele mărturisite de Crin Antonescu în fața Securității.       

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Foto: Agerpres
Politică

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii. Giugula a fost consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), ba chiar prim-vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală a PSD. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Acum, el reprezintă, în BEC, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), care susține candidatura lui Silviu Predoiu, fost șef al SIE, care însă a activat în Securitatea de dinainte de 1989.  Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii În 2007, CNSAS  a decis că el a fost turnător la Securitate. „Potrivit unor surse din Colegiu, Giugula a fost ofițer al Securității la contrainformații, calitate din care își turna colegii de la USLA (Nota redacției DeFapt.ro: unitatea specială de luptă-antiteroristă). El semna notele și rapoartele de urmărire (...) La aflarea informației, Giugula nu s-a declarat surprins, recunoscin d că a activat în cadrul Securității ca ofițer, dar a negat că ar fi fost informator. «Eu nu am fost turnător sau informator, am fost ofițer», a spus Giugula pentru NewsIn”, arăta Hotnews, în 2007. „Giugula a fost găsit vinovat în 2017 de săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost sesizat în 2012 de Agenția Națională de Integritate, care a susținut că, în declarațiile de avere, completate și depuse pentru perioada 2008 – 2011, Doru Giugula a menţionat un contract de împrumut în valoare de 650.000 Euro, deschis la banca BRD Groupe Societe Generale, care nu ar fi existat în realitate. După cum s-a precizat în motivarea sentinței de condamnare, consemnată de rolii.ro, fostul șef al consilierilor PSD din Primăria Bucureștiului a avut o atitudine sinceră în fața instanței, recunoscând săvârșirea faptelor”, scria justnews.ro în 2023. În acel an, Giugula a fost „reabilitat”, legal, arată acest site.  Potențiale conflicte de interese, avere greu de justificat  În 2012, Agenția Națională de Integritate (ANI) a stabilit că Doru Mihai Giugula, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), nu poate justifica o avere de 1,1 milioane lei (aproximativ 250.000 euro), inspectorii solicitând procurorilor ca acesta să fie cercetat pentru fals în declarații. Giugula a afirmat joi, potrivit Agerpres, că are documente care susțin banii din declarația de avere și a adăugat că are și un împrumut la o bancă la care plătește rate lunar. Comunicatul ANI a dispărut de pe site-ul agenției, dar el a fost preluat de presă, inclusiv de Agerpres.   În iulie 2012, jurnalista Antoneta Etves scria, pentru Evenimentul Zilei: „Unul dintre cei mai vechi consilieri generali PSD, Doru Giugula, câştigă bani frumoşi de pe urma informaţiilor din Primăria Capitalei în postura de avocat. Astfel, acesta este membru al Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), dar şi avocatul mai multor persoane care au dat în judecată Municipalitatea sau CGMB. Cu alte cuvinte, Giugula merge în Primărie, în calitate de ales general, are acces la informaţiile din instituţie şi apoi reprezintă, în calitate de avocat, persoanele care dau în judecată Municipalitatea”. 

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană (sursa: Pexels/H.Emre)
Internațional

Elvețienii preferă Europa în privința securității și resping avioanele de luptă americane F-35

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană. Un sondaj publicat duminică de grupul de presă Tamedia arată că elvețienii sunt tot mai favorabili unei apropieri de Uniunea Europeană și NATO în domeniul apărării, în contextul tensiunilor internaționale accentuate. Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană Potrivit datelor colectate online între 31 martie și 1 aprilie, pe un eșantion de 35.132 de persoane, 77% dintre respondenți susțin o cooperare mai strânsă în materie de securitate cu UE, în timp ce doar 21% se opun acestei direcții. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Sondajul mai relevă că 71% dintre elvețieni privesc cu ochi buni o colaborare consolidată cu NATO. Totuși, o majoritate (56%) se opune aderării oficiale la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce 37% ar sprijini un astfel de pas. Această atitudine reflectă o nuanțare a poziției elvețiene tradiționale de neutralitate, fără a renunța complet la principiile sale istorice. Echipamente militare europene, nu americane Un aspect important al sondajului este legat de preferințele privind înzestrarea armatei. Nu mai puțin de 82% dintre respondenți consideră că Elveția ar trebui să se doteze militar din Europa, și nu din Statele Unite. În acest context, 66% dintre cei intervievați resping decizia Consiliului Federal din 2022 privind achiziția de avioane de luptă americane F-35, preferând opțiuni europene precum Rafale (Franța) sau Eurofighter (consorțiu european). Sondajul indică și un sprijin majoritar pentru creșterea cheltuielilor militare: două treimi dintre participanți susțin această direcție, în timp ce doar 18% ar dori o reducere a bugetului apărării.

Musk recunoaște că se teme să vină în România Foto: Captură YouTube
Politică

Musk recunoaște că se teme să vină în România: „Ar fi înțelept să prioritizez securitatea”

Elon Musk recunoaște, indirect, într-un mesaj pe X, că se teme să vină în România: „Ar fi înțelept pentru mine să prioritizez securitatea”. Un cont de pe X care se definește de orientare conservatoare, @amuse, a scris că sunt zvonuri că patronul Tesla va vizita România pe 4 aprilie și i-a cerut să nu meargă acolo, fiindcă există riscul ca SUA să-l piardă. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Musk recunoaște că se teme să vină în România „ZVON: Există informații că Elon Musk va călători în România pe 4 aprilie 2025. Aș dori să-mi exprim obiecția față de această vizită. SUA nu-și poate permite să-l piardă, iar România a dovedit că nu este o țară democratică. Nu merge Elon...”, a scris @amuse.  După câteva ore, Musk a răspuns: „Probabil că este înțelept din partea mea să acord prioritate securității, având în vedere vremurile nebunești pe care le trăim.  Rămân în America, cu excepția cazului în care președintele îmi cere să călătoresc la nivel internațional”.  „Ar fi război *instantaneu* dacă ar încerca ceva. Nu cred că România poate rezista unei asemenea furtuni de foc”, comentează un utilizator X la această informație.  „De acord.  El este atât de important pentru viitorul SUA și, sincer, pentru întreaga umanitate, chiar dacă atât de mulți oameni refuză să vadă ceea ce au în fața ochilor.   Cred cu tărie că România este punctul crucial al viitorului Europei și este cu adevărat un test decisiv pentru civilizația occidentală.   Dacă România va cădea într-adevăr, atunci vom trece rapid la CBDC și la creditul social în UE (până în octombrie).   Cu toate acestea, va fi ușor pentru globaliști să îl lichideze acolo. Se pot întâmpla orice fel de lucruri și va fi plauzibil de negat (sau poate nici măcar nu), dar nu e ca și cum am putea intra în război din cauza asta. Trimiteți pe altcineva, vă rog.  Dacă insistați să trimiteți, trimiteți-l în avioane militare americane cu o brigadă Ranger care să-l păzească și Delta/ Seal Team 6 pe teren săptămâni în avans”, propune un alt comentator, R J Bandito. 

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa (sursa: 20min.ch)
Internațional

Elveția își consolidează securitatea și își aprofundează cooperarea cu Europa

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Viola Amherd, a declarat că securitatea țării este „strâns legată” de cea a Europei. În contextul actualelor tensiuni geopolitice și al agresiunii Rusiei în Ucraina, Elveția își consolidează apărarea și își intensifică cooperarea cu statele europene și NATO. Securitatea Elveției, strâns legată de Europa Viola Amherd a atras atenția asupra impactului major pe care războiul din Ucraina îl are asupra securității Elveției. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Ministrul a subliniat că recentele evoluții geopolitice sunt „îngrijorătoare” și că Elveția trebuie să se adapteze la acest context instabil. Cooperare strânsă cu NATO și UE Pentru a face față noilor provocări, guvernul elvețian a intensificat colaborarea în materie de securitate cu statele membre NATO și Uniunea Europeană. Deși Elveția își menține statutul de neutralitate, relațiile mai apropiate cu alianțele occidentale au generat controverse pe plan intern. Controverse privind neutralitatea Elveției În cei șase ani la conducerea Ministerului Apărării, Viola Amherd a fost criticată de dreapta conservatoare, în special de Uniunea Democratică de Centru (UDC). Aceasta i-a reproșat apropierea de NATO și susține că Elveția riscă să își piardă neutralitatea tradițională. Totuși, țara a rămas fermă în refuzul de a furniza arme Ucrainei sau de a permite altor state să exporte armament elvețian către Kiev. Investiții majore în apărare Elveția a crescut considerabil bugetul armatei, de la 4,9 miliarde de franci elvețieni (5,1 miliarde euro) în 2019 la 5,7 miliarde de franci (5,98 miliarde euro) în prezent. Până în 2032, această sumă ar putea ajunge la 9,7 miliarde de franci elvețieni (10,17 miliarde euro), echivalentul a 1% din PIB-ul național. Cine va prelua Ministerul Apărării? Viola Amherd își încheie mandatul, iar miercuri urmează să fie desemnat noul ministru al Apărării. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Cei doi candidați principali sunt Markus Ritter și Martin Pfister, ambii membri ai Partidului de Centru. Noua conducere va trebui să gestioneze relațiile cu NATO, să mențină echilibrul între securitate și neutralitate și să continue modernizarea forțelor armate elvețiene.

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie Foto: Facebook
Eveniment

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie: un fost amic al generalului de securitate Pleșiță, scriitorul Nicolae Breban, și un absolvent al Universității Lomonosov din Moscova, scriitorul Valeriu Matei, din Republica Moldova. Breban este membru al Academiei Române, iar Valeriu Matei este membru de onoare și director al Editurii Academiei. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Valeriu Matei a fost numit în martie 2023 director al acestei edituri. În noiembrie 2023, Dan Voiculescu a anunțat, pe blogul său, că Editura Academiei Române a reeditat cartea sa „Umanismul pragmatic – Tratat”. Publicarea la această editură, în mai 2021, a cărții semnate de fostul turnător al Securității, condamnat la zece ani de închisoare pentru corupție, a provocat un uriaș scandal. Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie În dosarul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității l-a depus la instanță, cerând să se constate că Nicolae Breban a fost turnător al Securității, apare o conversație a acestuia cu fostul general de securitate Pleșiță. În cadrul discuției, Breban relatează ce a discutat cu disidentul Paul Goma și încheie conversația cu: „Servim Patria și Cultura”. În dosarul CNSAS apar mai multe conversații ale lui Breban cu Pleșiță, considerat a fi unul dintre cei mai brutali generali de securitate. Însă, deși Curtea de Apel a confirmat că Breban a fost turnător, scriitorul a câștigat la instanța supremă. Campania împotriva lui Cărtărescu a debutat cu un atac al lui Valeriu Matei, o scrisoare care a fost distribuită membrilor Academiei. „Asistăm, în ultima vreme, la un asalt asupra Academiei Române din partea unor grupări obscure, sorosist-progresiste, veriga slabă în această acțiune fiind considerată Secția de Filologie și Literatură”, scrie Valeriu Matei. El îl acuză pe Cărtărescu de plagiat, de „atac furibund la adresa poporului român” și de faptul că ar fi fost „angajat în alegerile prezidențiale de partea lui Traian Băsescu sau Klaus Werner Iohannis”. Valeriu Matei a susținut că romanele lui Cărtărescu sunt „de fapt niște divagații nesfârșite”. Valeriu Matei, invitat să spună cine sunt sorosiștii Secția de filologie i-a răspuns, însă, lui Valeriu Matei. „În ceea ce privește acuzația cu care începe apelul colegului nostru, așteptăm imperativ ca domnul Valeriu Matei să ne spună care sunt «grupările obscure, sorosist-progresiste» și în ce constă «asaltul» lor asupra Academiei Române”, arată membrii Secției de Filologie și Literatură - mai puțin scriitorul Nicolae Breban. „Numărul impresionant de traduceri și de premii internaționale nu poate fi considerat un efect al grupurilor de influență și al banilor investiți de statul român în sprijinirea culturii decât de cei care nu știu cum funcționează piața editorială internațională și care își transpun frustrările în teorii ale conspirației. Traducătorii și editorii sunt cei care aleg pe cine să publice. Juriile internaționale nu sunt influențate de câțiva critici sau editori bucureșteni”, se mai explică în acest mesaj. Breban: Cărtărescu murdărește valorile naționale A urmat atacul lui Nicolae Breban, într-o scrisoare trimisă membrilor Secției de Literatură și Filologie din cadrul Academiei. „Mă numesc Nicolae Breban. Sunt autor a peste 45 de cărți, traduse în marile limbi de circulație europeană. Sunt de 25 de ani membru al Academiei și de 15 ani - titular. Nominalizat la Premiul Nobel de nenumărate ori! Nu accept să fiu tratat fără respect, cu neglijență! (...) Credeți că un scriitor ca dl M. Cărtărescu, care atacă România, valorile ei de vârf, identitatea naționala, trecutul, tradiția și marile nume ale națiunii române își are locul în Academia Română? Dacă vă displace ce spun, voi propune o discuție în Secția noastră și voi fi necruțător cu oricine va îndrăzni să murdărească aceste valori naționale și să pretindă că reprezintă națiunea română și literatura ei în modul în care o face dl Cărtărescu - produsul unei promovări disproporționate prin mijloace și interese extraliterare, care a adus reale prejudicii imaginii României în țară și în străinătate!!”, a scris Breban.

Un penal conduce comisia SRI, generalul de ață Eugen Bejinariu Foto: News Bucovina
Politică

Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE

Eugen Bejinariu, un penal PSD care s-a pus sub protecția imunității va conduce comisia parlamentară de control SRI, iar un turnător din PSD, Felix Stroe, e vicepreședinte la comisia SIE, a decis plenul reunit al Parlamentului. Citește și: Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă” Bejinariu a scăpat, în 2017, de urmărirea penală în dosarul Microsoft pentru că Legislativul a refuzat să-i ridice imunitatea. Deputatul PSD a fost ofițer, a ajuns la gradul de general și are o pensie specială de peste 160.000 de lei, net, anual. Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE În 2020, presa scria despre uriașa sa avere nejustificată: „Peste 450.000 de euro din conturile deputatului PSD Eugen Bejinariu nu-și găsesc justificare, acesta nu a avut venituri oficiale care să ducă la economiile pe care susține că le-a făcut. „În 2017, Eugen Bejinariu a pus la bancă 320.756 USD. În 2018, a mai pus în bancă aproape 27.000 USD, peste 322.000 euro (dar în două conturi diferite) și peste 97.000 de lei. În 2019, a mai pus în bănci 65.000 USD (în două conturi diferite)”. La comisia de control a SIE, PSD l-a plasat pe Felix Stroe, care și-a turnat colegii, când era elev. Însă dosarul său conține o singură turnătorie, în 1973, după care Securitatea l-ar fi „abandonat”. CNSAS a decis că nu a fost colaborator al Securității. Stroe, care a fost viceprimar al Constanței în mandatul lui Radu Mazăre, a făcut Marina Militară, ajungând chiar comandant de navă. El are o avere uriașă și două pensii, din care una specială.

Arheolog român, șocată de muzeul Drents (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)
Eveniment

Arheolog român, șocată de muzeul Drents

Arheolog român, șocată de muzeul Drents. Cu aproximativ o săptămână înainte ca piese grele din tezaurul dacic expus la muzeul olandez Drents să fie furate, un arheolog român a vizitat expoziția. Arheolog român, șocată de muzeul Drents Într-un scurt interviu pentru DeFapt.ro, arheologul, rezidentă acum în Germania, a arătat că cea mai puternică impresie pe care i-a creat-o expoziția a fost cea de stupefacție în legătură cu securitatea. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda "Expoziția era foarte bine amenajată, atractivă, existau și zone interactive, pentru copii, exponatele erau foarte bine puse în valoare. Dar am fost șocată să constat că nu exista nici un fel de pază. Am văzut un singur angajat al muzeului într-o încăpere a expoziției, dar nici măcar tot timpul. ȘI, oricum, acel angajat nu putea supraveghea toată încăperea în care se afla și coiful de la Coțofenești, încăpere de o artificială pe care se aflau piese din tezaur", a explicat arheologul care a preferat ca DeFapt.ro să nu-i menționeze identitatea. Fără filtre la intrare Arheologul a mai arătat că la intrarea în muzeu nu exista nici un fel de filtru de securitate. "Oricine putea intra cu orice în muzeu, cu orice fel de obiect. E adevărat că exponatele erau în casete de sticlă, dar nu e o măsură de protecție suficientă. O persoană cu intenții negative ar fi putut încerca să spargă sticla cu un ciocan, să zicem, fără să fie deranjată de nimeni", a mai spus vizitatoarea muzeului pentru DeFapt.ro. "Am vizitat zeci de muzee cu exponate arheologice din toată lumea dar nici un mare muzeu care expune piese atât de importante precum coiful de la Coțofenești sau brățările dacice nu lasă securitatea la voia întâmplării: peste tot sunt filtre cel puțin pentru bagaje, în fiecare încăpere este personal de supraveghere", a mai spus arheologul. În sala muzeului Drents în care era expus tezaurul dacic nu exista nici un fel de personal de supraveghere în timpul programului de vizitare (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră