miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: securitate

63 articole
Politică

Musk recunoaște că se teme să vină în România: „Ar fi înțelept să prioritizez securitatea”

Elon Musk recunoaște, indirect, într-un mesaj pe X, că se teme să vină în România: „Ar fi înțelept pentru mine să prioritizez securitatea”. Un cont de pe X care se definește de orientare conservatoare, @amuse, a scris că sunt zvonuri că patronul Tesla va vizita România pe 4 aprilie și i-a cerut să nu meargă acolo, fiindcă există riscul ca SUA să-l piardă. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Musk recunoaște că se teme să vină în România „ZVON: Există informații că Elon Musk va călători în România pe 4 aprilie 2025. Aș dori să-mi exprim obiecția față de această vizită. SUA nu-și poate permite să-l piardă, iar România a dovedit că nu este o țară democratică. Nu merge Elon...”, a scris @amuse.  După câteva ore, Musk a răspuns: „Probabil că este înțelept din partea mea să acord prioritate securității, având în vedere vremurile nebunești pe care le trăim.  Rămân în America, cu excepția cazului în care președintele îmi cere să călătoresc la nivel internațional”.  „Ar fi război *instantaneu* dacă ar încerca ceva. Nu cred că România poate rezista unei asemenea furtuni de foc”, comentează un utilizator X la această informație.  „De acord.  El este atât de important pentru viitorul SUA și, sincer, pentru întreaga umanitate, chiar dacă atât de mulți oameni refuză să vadă ceea ce au în fața ochilor.   Cred cu tărie că România este punctul crucial al viitorului Europei și este cu adevărat un test decisiv pentru civilizația occidentală.   Dacă România va cădea într-adevăr, atunci vom trece rapid la CBDC și la creditul social în UE (până în octombrie).   Cu toate acestea, va fi ușor pentru globaliști să îl lichideze acolo. Se pot întâmpla orice fel de lucruri și va fi plauzibil de negat (sau poate nici măcar nu), dar nu e ca și cum am putea intra în război din cauza asta. Trimiteți pe altcineva, vă rog.  Dacă insistați să trimiteți, trimiteți-l în avioane militare americane cu o brigadă Ranger care să-l păzească și Delta/ Seal Team 6 pe teren săptămâni în avans”, propune un alt comentator, R J Bandito. 

Musk recunoaște că se teme să vină în România Foto: Captură YouTube
Securitatea Elveției, strâns legată de Europa (sursa: 20min.ch)
Internațional

Elveția își consolidează securitatea și își aprofundează cooperarea cu Europa

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Viola Amherd, a declarat că securitatea țării este „strâns legată” de cea a Europei. În contextul actualelor tensiuni geopolitice și al agresiunii Rusiei în Ucraina, Elveția își consolidează apărarea și își intensifică cooperarea cu statele europene și NATO. Securitatea Elveției, strâns legată de Europa Viola Amherd a atras atenția asupra impactului major pe care războiul din Ucraina îl are asupra securității Elveției. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Ministrul a subliniat că recentele evoluții geopolitice sunt „îngrijorătoare” și că Elveția trebuie să se adapteze la acest context instabil. Cooperare strânsă cu NATO și UE Pentru a face față noilor provocări, guvernul elvețian a intensificat colaborarea în materie de securitate cu statele membre NATO și Uniunea Europeană. Deși Elveția își menține statutul de neutralitate, relațiile mai apropiate cu alianțele occidentale au generat controverse pe plan intern. Controverse privind neutralitatea Elveției În cei șase ani la conducerea Ministerului Apărării, Viola Amherd a fost criticată de dreapta conservatoare, în special de Uniunea Democratică de Centru (UDC). Aceasta i-a reproșat apropierea de NATO și susține că Elveția riscă să își piardă neutralitatea tradițională. Totuși, țara a rămas fermă în refuzul de a furniza arme Ucrainei sau de a permite altor state să exporte armament elvețian către Kiev. Investiții majore în apărare Elveția a crescut considerabil bugetul armatei, de la 4,9 miliarde de franci elvețieni (5,1 miliarde euro) în 2019 la 5,7 miliarde de franci (5,98 miliarde euro) în prezent. Până în 2032, această sumă ar putea ajunge la 9,7 miliarde de franci elvețieni (10,17 miliarde euro), echivalentul a 1% din PIB-ul național. Cine va prelua Ministerul Apărării? Viola Amherd își încheie mandatul, iar miercuri urmează să fie desemnat noul ministru al Apărării. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Cei doi candidați principali sunt Markus Ritter și Martin Pfister, ambii membri ai Partidului de Centru. Noua conducere va trebui să gestioneze relațiile cu NATO, să mențină echilibrul între securitate și neutralitate și să continue modernizarea forțelor armate elvețiene.

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie Foto: Facebook
Eveniment

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie: un fost amic al generalului de securitate Pleșiță, scriitorul Nicolae Breban, și un absolvent al Universității Lomonosov din Moscova, scriitorul Valeriu Matei, din Republica Moldova. Breban este membru al Academiei Române, iar Valeriu Matei este membru de onoare și director al Editurii Academiei. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Valeriu Matei a fost numit în martie 2023 director al acestei edituri. În noiembrie 2023, Dan Voiculescu a anunțat, pe blogul său, că Editura Academiei Române a reeditat cartea sa „Umanismul pragmatic – Tratat”. Publicarea la această editură, în mai 2021, a cărții semnate de fostul turnător al Securității, condamnat la zece ani de închisoare pentru corupție, a provocat un uriaș scandal. Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie În dosarul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității l-a depus la instanță, cerând să se constate că Nicolae Breban a fost turnător al Securității, apare o conversație a acestuia cu fostul general de securitate Pleșiță. În cadrul discuției, Breban relatează ce a discutat cu disidentul Paul Goma și încheie conversația cu: „Servim Patria și Cultura”. În dosarul CNSAS apar mai multe conversații ale lui Breban cu Pleșiță, considerat a fi unul dintre cei mai brutali generali de securitate. Însă, deși Curtea de Apel a confirmat că Breban a fost turnător, scriitorul a câștigat la instanța supremă. Campania împotriva lui Cărtărescu a debutat cu un atac al lui Valeriu Matei, o scrisoare care a fost distribuită membrilor Academiei. „Asistăm, în ultima vreme, la un asalt asupra Academiei Române din partea unor grupări obscure, sorosist-progresiste, veriga slabă în această acțiune fiind considerată Secția de Filologie și Literatură”, scrie Valeriu Matei. El îl acuză pe Cărtărescu de plagiat, de „atac furibund la adresa poporului român” și de faptul că ar fi fost „angajat în alegerile prezidențiale de partea lui Traian Băsescu sau Klaus Werner Iohannis”. Valeriu Matei a susținut că romanele lui Cărtărescu sunt „de fapt niște divagații nesfârșite”. Valeriu Matei, invitat să spună cine sunt sorosiștii Secția de filologie i-a răspuns, însă, lui Valeriu Matei. „În ceea ce privește acuzația cu care începe apelul colegului nostru, așteptăm imperativ ca domnul Valeriu Matei să ne spună care sunt «grupările obscure, sorosist-progresiste» și în ce constă «asaltul» lor asupra Academiei Române”, arată membrii Secției de Filologie și Literatură - mai puțin scriitorul Nicolae Breban. „Numărul impresionant de traduceri și de premii internaționale nu poate fi considerat un efect al grupurilor de influență și al banilor investiți de statul român în sprijinirea culturii decât de cei care nu știu cum funcționează piața editorială internațională și care își transpun frustrările în teorii ale conspirației. Traducătorii și editorii sunt cei care aleg pe cine să publice. Juriile internaționale nu sunt influențate de câțiva critici sau editori bucureșteni”, se mai explică în acest mesaj. Breban: Cărtărescu murdărește valorile naționale A urmat atacul lui Nicolae Breban, într-o scrisoare trimisă membrilor Secției de Literatură și Filologie din cadrul Academiei. „Mă numesc Nicolae Breban. Sunt autor a peste 45 de cărți, traduse în marile limbi de circulație europeană. Sunt de 25 de ani membru al Academiei și de 15 ani - titular. Nominalizat la Premiul Nobel de nenumărate ori! Nu accept să fiu tratat fără respect, cu neglijență! (...) Credeți că un scriitor ca dl M. Cărtărescu, care atacă România, valorile ei de vârf, identitatea naționala, trecutul, tradiția și marile nume ale națiunii române își are locul în Academia Română? Dacă vă displace ce spun, voi propune o discuție în Secția noastră și voi fi necruțător cu oricine va îndrăzni să murdărească aceste valori naționale și să pretindă că reprezintă națiunea română și literatura ei în modul în care o face dl Cărtărescu - produsul unei promovări disproporționate prin mijloace și interese extraliterare, care a adus reale prejudicii imaginii României în țară și în străinătate!!”, a scris Breban.

Un penal conduce comisia SRI, generalul de ață Eugen Bejinariu Foto: News Bucovina
Politică

Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE

Eugen Bejinariu, un penal PSD care s-a pus sub protecția imunității va conduce comisia parlamentară de control SRI, iar un turnător din PSD, Felix Stroe, e vicepreședinte la comisia SIE, a decis plenul reunit al Parlamentului. Citește și: Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă” Bejinariu a scăpat, în 2017, de urmărirea penală în dosarul Microsoft pentru că Legislativul a refuzat să-i ridice imunitatea. Deputatul PSD a fost ofițer, a ajuns la gradul de general și are o pensie specială de peste 160.000 de lei, net, anual. Un penal conduce comisia SRI, un turnător, la comisia SIE În 2020, presa scria despre uriașa sa avere nejustificată: „Peste 450.000 de euro din conturile deputatului PSD Eugen Bejinariu nu-și găsesc justificare, acesta nu a avut venituri oficiale care să ducă la economiile pe care susține că le-a făcut. „În 2017, Eugen Bejinariu a pus la bancă 320.756 USD. În 2018, a mai pus în bancă aproape 27.000 USD, peste 322.000 euro (dar în două conturi diferite) și peste 97.000 de lei. În 2019, a mai pus în bănci 65.000 USD (în două conturi diferite)”. La comisia de control a SIE, PSD l-a plasat pe Felix Stroe, care și-a turnat colegii, când era elev. Însă dosarul său conține o singură turnătorie, în 1973, după care Securitatea l-ar fi „abandonat”. CNSAS a decis că nu a fost colaborator al Securității. Stroe, care a fost viceprimar al Constanței în mandatul lui Radu Mazăre, a făcut Marina Militară, ajungând chiar comandant de navă. El are o avere uriașă și două pensii, din care una specială.

Arheolog român, șocată de muzeul Drents (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)
Eveniment

Arheolog român, șocată de muzeul Drents

Arheolog român, șocată de muzeul Drents. Cu aproximativ o săptămână înainte ca piese grele din tezaurul dacic expus la muzeul olandez Drents să fie furate, un arheolog român a vizitat expoziția. Arheolog român, șocată de muzeul Drents Într-un scurt interviu pentru DeFapt.ro, arheologul, rezidentă acum în Germania, a arătat că cea mai puternică impresie pe care i-a creat-o expoziția a fost cea de stupefacție în legătură cu securitatea. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda "Expoziția era foarte bine amenajată, atractivă, existau și zone interactive, pentru copii, exponatele erau foarte bine puse în valoare. Dar am fost șocată să constat că nu exista nici un fel de pază. Am văzut un singur angajat al muzeului într-o încăpere a expoziției, dar nici măcar tot timpul. ȘI, oricum, acel angajat nu putea supraveghea toată încăperea în care se afla și coiful de la Coțofenești, încăpere de o artificială pe care se aflau piese din tezaur", a explicat arheologul care a preferat ca DeFapt.ro să nu-i menționeze identitatea. Fără filtre la intrare Arheologul a mai arătat că la intrarea în muzeu nu exista nici un fel de filtru de securitate. "Oricine putea intra cu orice în muzeu, cu orice fel de obiect. E adevărat că exponatele erau în casete de sticlă, dar nu e o măsură de protecție suficientă. O persoană cu intenții negative ar fi putut încerca să spargă sticla cu un ciocan, să zicem, fără să fie deranjată de nimeni", a mai spus vizitatoarea muzeului pentru DeFapt.ro. "Am vizitat zeci de muzee cu exponate arheologice din toată lumea dar nici un mare muzeu care expune piese atât de importante precum coiful de la Coțofenești sau brățările dacice nu lasă securitatea la voia întâmplării: peste tot sunt filtre cel puțin pentru bagaje, în fiecare încăpere este personal de supraveghere", a mai spus arheologul. În sala muzeului Drents în care era expus tezaurul dacic nu exista nici un fel de personal de supraveghere în timpul programului de vizitare (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents (sursa: Facebook/Arthur Brand)
Eveniment

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents. În România, lumea artei, media și politica sunt agitate după furtul spectaculos al comorilor dacice din aur. Mulți își exprimă neîncrederea în decizia de a împrumuta aceste artefacte de valoare inestimabilă unui muzeu relativ mic și se întreabă de ce măsurile de securitate au fost atât de minimale. Arthur Brand, supranumit „Indiana Jones al lumii artei”, care și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh, a comentat furtul din Olanda. Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents Potrivit De Telegraaf, care-l citează pe investigatorul de artă Arthur Brand, situația securității de la muzeul Drents nu era ideală: Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” „Nu vrei să transformi un muzeu într-o fortăreață, dar ar fi o idee bună să depozitezi astfel de comori valoroase într-un seif pe timpul nopții. Muzeele mai mici, în special, ar putea lua în considerare această soluție.” „Indiana Jones” al artei furate din întreaga lume Potrivit BBC, Arthur Brand este supranumit „Indiana Jones al lumii artei”. Brand și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh. În prezent, Arthur Brand lucrează la mai multe cazuri, inclusiv furtul tabloului La Nappe Blanche al lui Georges Braque dintr-un muzeu suedez în 1993 și cazul Isabella Stewart Gardner Museum din 1990 – cel mai mare jaf de artă din istorie, în care două persoane deghizate în polițiști au furat opere de artă în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari din instituția din Boston. Soluții pentru protejarea tezaurelor naționale Reacțiile aprinse din România subliniază nevoia de măsuri mai stricte pentru protejarea patrimoniului național. Experții sugerează implementarea unor protocoale de securitate mai riguroase, mai ales în cazul muzeelor de dimensiuni mici, pentru a preveni astfel de pierderi.

Securitate la nivel maxim în Washington (sursa: X/LW World News)
Internațional

Securitate la nivel maxim în Washington

Securitate la nivel maxim în Washington. Ceremonia de învestire a președintelui ales Donald Trump, programată pe 20 ianuarie, se desfășoară într-un context de securitate sporită. Un gard negru de 48 de kilometri, puncte de control de securitate și 25.000 de agenți de ordine pregătiți să gestioneze sute de mii de spectatori sunt măsurile luate pentru a proteja evenimentul. De asemenea, o mare parte din centrul Washingtonului, de la Casa Albă la Capitoliu, este închisă circulației. Teama unui „lup singuratic” Depunerea jurământului va avea loc în Rotonda Capitoliului, schimbare determinată de condițiile meteorologice și măsurile de securitate. Citește și: Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii: peste 100 de milioane de euro pe an, spune fostul ministru Câciu Ceremonia urmează unei campanii electorale tensionate, cu două tentative de atentat asupra lui Trump și alte incidente grave, inclusiv atacuri de Anul Nou care au zguduit națiunea. Autoritățile nu au identificat amenințări coordonate specifice, însă riscul unui „lup singuratic” rămâne cea mai mare preocupare. Incidentul din New Orleans și alte tentative recente au determinat FBI și Departamentul pentru Securitate Internă să avertizeze poliția din întreaga țară asupra unor posibile atacuri similare. Securitate la nivel maxim în Washington Potrivit CBS, gardul negru instalat, care măsoară 2 metri înălțime, este conceput să fie imposibil de escaladat, iar punctele de acces sunt protejate cu bariere de beton și alte obiecte grele. La securitate contribuie 7.800 de ofițeri ai Gărzii Naționale și 4.000 de polițiști din alte departamente. Multe străzi au fost blocate. Aceste măsuri fac din acest eveniment unul dintre cele mai securizate din istoria recentă a SUA. Orașul, între celebrare și proteste Pe lângă parada și mitingul de la Arena Capital One, Washingtonul se pregătește pentru manifestații ale oponenților și susținătorilor lui Trump. Orașul este plin de activitate, cu peste 70% din cele 34.500 de camere de hotel rezervate, conform Destination DC. Ceremonia de învestire a lui Trump din 2017 a avut un grad de ocupare a hotelurilor de 95%, în timp ce inaugurarea din 2013 a lui Barack Obama a atins un grad de 78%.

Fost ministru sugerează că Georgescu a fost securist Foto> Inquam/Octav Ganea
Politică

Fost ministru sugerează că Georgescu a fost securist

Un fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, sugerează că Georgescu a fost securist: „Dacă lucrurile ar fi fost corecte, dosarul lui Gospodin Georgescu ar fi fost la CNSAS, iar poporul ar fi știut dacă a fost poliție politică sau altceva”. Nicolescu spune că l-a cunoscut acum 25 de ani și și-a dat repede seama că „nu are nicio treaba cu domeniul sustenabilității unde se prezenta ca fiind expert”. În 5 decembrie, DeFapt.ro arăta că Georgescu este probabil un fost „acoperit” al SIE. Există mai multe argumente care susțin această ipoteză, potrivit unui expert în intelligence care a discutat cu DeFapt.ro. La 16 octombrie, CNSAS a arătat că nu deține documente care să ateste calitatea de lucrător sau colaborator al Securității al lui Călin Georgescu. Citește și: Andra și Măruță, cel mai puternic cuplu din showbiz-ul românesc, încă un an cu profituri fabuloase, inclusiv din bani publici: milioanele, pe firme și cu 80% profit. Dar și datoriile sunt enorme Fost ministru sugerează că Georgescu a fost securist „Legăturile cu fosta securitate a lui Ceaușescu și cu unii rezerviști supărați pe NATO îi creează însă mediul pentru a păcăli sistemul românesc actual de securitate, o parte din acest sistem fiind, la rândul său, atras tot de mirajul estic. Dacă lucrurile ar fi fost corecte, dosarul lui Gospodin Georgescu ar fi fost la CNSAS, iar poporul ar fi știut dacă a fost poliție politică sau altceva”, afirmă Niculescu într-un comentariu pentru Financial Intelligence. El apreciază că „operațiunea «Gospodin Georgescu» are șanse de reușită”. „Societatea noastră e profund divizată și radicalizată, iar noi va trebui să ne descurcăm singuri cu această operațiune specială (...) Lipsa unui centru eficient de comandă național, dorința acerbă de a se ține de scaun a actualilor politicieni din partidele clasice, un președinte încă în funcție detestat de oameni, o opoziție dominată de infantilism, pe de o parte, sau controlată de Putin și marcată de violență, pe de altă parte, lipsa unor candidați care să stârnească emoție, unele trădări în sistemul de securitate, sunt elemente care dau șanse mari de reușită operațiunii «Gospodin Georgescu»”, scrie fostul demnitar. Răzvan Nicolescu este absolvent al Universității Politehnica București și are un EMBA la Solvay Brussels of Economy and Management. A fost timp de șapte ani partener în cadrul Deloitte Europa Centrală și președinte al Agenției Europene de Reglementare în Energie.

Securitate întărită în SUA pentru alegeri (sursa: youtube/moneycontrol)
Internațional

Securitate întărită în SUA pentru alegeri

Securitate întărită în SUA pentru alegeri. După una dintre cele mai tensionate campanii din istoria Statelor Unite, autoritățile au întărit măsurile de securitate în toate cele 50 de state pentru a asigura siguranța procesului electoral din 5 noiembrie. Măsurile sunt menite să protejeze atât oficialii, cât și alegătorii în fața unor potențiale acte de violență. Securitate întărită în SUA pentru alegeri Pentru a menține ordinea, au fost instalate sute de echipamente de securitate, drone, lunetiști și butoane de panică conectate direct la serviciile de urgență. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Vestele antiglonț, geamurile securizate și barierele de acces sunt de asemenea parte din măsurile implementate. Departamentul de Justiție a decis să trimită un număr record de observatori federali, acoperind 86 de jurisdicții din 27 de state cheie. Evenimentele din 6 ianuarie 2021 Polarizarea politică a atins noi cote după atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului, realizat de susținătorii fostului președinte Donald Trump. Poliția Capitoliului, conștientă de riscul unei repetări, a efectuat recent un exercițiu de evacuare cu implicarea a 12 elicoptere. De-a lungul acestei campanii, Trump și aliații săi au continuat să susțină teoria fraudei electorale din 2020, pregătind terenul pentru o contestare a rezultatului în caz de înfrângere. Investiții masive în securitate În statele-cheie, cum este Maricopa din Arizona, oficialii au investit milioane de dolari în consolidarea securității, având în vedere că acest comitat a fost ținta demonstrațiilor în trecut. Pentru a reduce riscurile, mai multe școli și biserici care au fost folosite ca secții de votare nu vor fi deschise anul acesta. Precauții suplimentare Secretarul de stat al Arizonei, Adrian Fontes, a anunțat că securitatea va fi consolidată prin drone, lunetiști, detectoare de metale și bariere fizice. Fostul director executiv al Comisiei Electorale din Milwaukee, Claire Woodall, a explicat că oficialii electorali au nevoie de aceste măsuri pentru a se simți în siguranță în contextul amenințărilor crescânde. Pregătiri pentru incidente violente Pentru a face față unor potențiale incidente, mai multe simulări de atacuri armate au fost organizate, iar funcționarii electorali au învățat tehnici de baricadare și de prim ajutor. În Michigan, de exemplu, autoritățile au amplasat grilaje și detectoare de metale în zona unde s-au înregistrat violențe în 2020. Garda Națională și sprijinul organizațiilor civice Garda Națională a fost activată în 19 state pentru a susține forțele locale de securitate, având trupe pregătite de intervenție în caz de necesitate. De asemenea, organizații precum Comitetul pentru Alegeri Sigure au distribuit ghiduri de buzunar pentru oficiali, cu reguli și proceduri adaptate fiecărui stat, menite să faciliteze gestionarea incidentelor și să combată tentativele de intimidare. Cu aceste măsuri, autoritățile americane speră să asigure un proces electoral sigur și să reducă riscurile de violență și intimidare.

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste (sursa: Facebook/Silviu Predoiu)
Eveniment

Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste

Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste. Silviu Predoiu, fost director adjunct și director interimar al Serviciului de Informații Externe până în 2018, a fost identificat de CNSAS ca fost ofițer al Securității comuniste, sub numele de cod "Pumnea", a anunțat miercuri Consiliul. Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste Predoiu s-a înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale, ceea ce a dus la verificarea sa de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri În adeverința întocmită de CNSAS se arată: "În baza notei de constatare nr. DI/1/1213 din data de 14.10.2024, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul CNSAS, în care se regăsesc următoarele elemente: Predoiu Silviu figurează cu o fişă de evidenţă care a fost transmisă în copie de Serviciul de Informaţii Externe şi cuprinde informaţii privitoare la situaţia civilă şi militară a domniei sale şi care atestă calitatea de angajat al fostei Securităţi. Numele de serviciu ce i-a fost atribuit a fost: PUMNEA Silviu. Totodată, potrivit notei de constatare nr. DI/1/1213 din data de 14.10.2024, în urma verificărilor întreprinse până la data de 14.10.2024, au rezultat informaţii privind apartenenţa domniei sale la structurile fostei Securităţi în calitate de ofiţer al fostei Securităţi, figurând cu următoarele informaţii: data încadrării în Centrul de Informaţii Externe - 01.10.1987; gradul de locotenent major - 01.10.1987; misiuni în străinătate - 25.08.1989, acoperire Întreprinderea de Comerţ Exterior GEOMIN; funcţii îndeplinite: 01.10.1987 - Ofiţer II Informaţii Externe; 01.10.1987 - 01.06.1989 - Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor Brăneşti; 01.06.1987 - Ofiţer II Informaţii Externe; 26.12.1989 - trecut în Ministerul Apărării Naţionale, în urma reorganizării." CNSAS a declarat că Silviu Predoiu nu poate fi considerat lucrător al Securității conform legii, deoarece activitățile sale nu au implicat suprimarea sau restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. "Întrucât nu au fost identificate documente din care să rezulte faptul că persoana verificată ar fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în cazul domnului Predoiu Silviu, nu se poate reţine calitatea de lucrător al Securităţii în sensul legii", precizează CNSAS

Guvernul solicită măsuri speciale de securitate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Guvernul solicită măsuri speciale de securitate

Guvernul solicită măsuri speciale de securitate. Secretarul general al Guvernului a solicitat o delimitare a zonei din Palatul Parlamentului în care se va muta Executivul, pe perioada consolidării Palatului Victoria, din raţiuni de protocol şi de securitate, a precizat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Guvernul solicită măsuri speciale de securitate "Această solicitare a venit în contextul în care (...) există deja lucrări sau planuri aprobate şi finanţate pentru ca sediul Guvernului să fie mutat, pentru că Palatul Victoria intră într-o etapă majoră de reabilitare termică şi consolidare", a spus Constantin, după şedinţa de guvern, întrebat pe această temă. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă sunteţi familiar şi cred că şi eu localizez destul de bine partea din Palatul Parlamentului care va reveni Guvernului în perioada următoare, e nevoie, cum este şi la Palatul Victoria, de altfel, din raţiuni de protocol şi de securitate, să fie definit un perimetru foarte clar, care este la dispoziţia exclusivă a Guvernului", a adăugat acesta. Delimitarea spațiului din Palatul Parlamentului El a adăugat că este vorba ca, în cadrul perimetrului larg al Palatului Parlamentului, să fie delimitată "cu stricteţe şi cu acces" zona destinată Executivului, "cu rigoarea care se aplică deja la sediul Guvernului actual". "De asemenea, dacă nu mă înşel, în acea parte cu Senatul, dinspre Catedrala Mântuirii Neamului, în spate este şi Muzeul de Artă Contemporană, unde accesul este deschis, să spunem, sau se face mai uşor, şi din aceste considerente - protocol şi securitate - Guvernul a cerut o delimitare care se va face oricum, în bună colaborare şi cu Senatul, dar şi cu Secretariatul General, la Palatului Parlamentului", a mai precizat Mihai Constantin. Regimul juridic al terenurilor În 11 septembrie, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a discutat un memorandum al secretarului general al Camerei prin care se arăta că SGG a solicitat "trecerea în administrarea RA-APPS a două terenuri (...), cu destinaţia primiri oficiale, gestionare parc auto al RA-APPS şi parcare pentru Aparatul de lucru al Guvernului, în vederea asigurării infrastructurii exterioare necesare desfăşurării temporare a activităţii Secretariatului General al Guvernului şi Cancelariei Prim-Ministrului". În document se arată că unul dintre terenuri se află în administrarea Senatului, iar celălalt în administrarea Camerei Deputaţilor. "Regimul juridic al terenurilor care fac obiectul solicitării Secretariatului General al Guvernului este reglementat prin art. 1 din Legea nr. 137/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 226/2008, potrivit căruia terenul aferent Palatului Parlamentului României este şi rămâne în domeniul public al statului şi în administrarea Camerei Deputaţilor şi a Senatului", se precizează în memorandumul aprobat de Biroul permanent al Camerei. Elemente specifice de pază În solicitarea adresată conducerii Senatului în 2 august de secretarul general al Guvernului se arată că în aceste spaţii "este imperios necesar să fie facilitată implementarea elementelor specifice de siguranţă, securitate şi pază". "Ca urmare a vizitei de lucru din data de 30.07.2024, vă aducem în atenţie un aspect de importantă sporită şi cu impact asupra mutării Aparatului de lucru al Guvernului în Corpul B3, şi anume acela al accesului şi amenajării spaţiului necesar primirilor oficiale (reprezentat în Anexa nr. 1), spaţiu pentru care este imperios necesar să fie facilitată implementarea elementelor specifice de siguranţă, securitate şi pază pe care acest tip de activitate le impun, în conformitate cu legislaţia specifică. În momentul de faţă, acest spaţiu identificat ca pe viitor să fie destinat primirilor oficiale are funcţionalitatea de parcare şi cale de rulare cu sens unic spre ieşirea din curtea Palatului Parlamentului către strada Izvor, nr. 2 - 4. În vederea atribuirii funcţionalităţii de spaţiu pentru primiri oficiale este necesară implementarea unor bariere şi sisteme LPR (License Plate Recognition) conectate cu sistemul de securitate şi control acces deja existent la nivelul Corpului B3", se menţionează în adresa SGG. De asemenea, în document se mai menţionează că "un alt aspect privind amenajarea infrastructurii exterioare se referă la amenajarea spaţiilor necesare acomodării necesarului RA-APPS - DBN pentru desfăşurarea activităţilor contractate pentru Aparatul de lucru al Guvernului, zonă de parcare a autoturismelor, zonă de amplasare a dispeceratului, zonă de aşteptare a personalului angajat să desfăşoare activităţi transport persoane şi de asemenea cu respectarea prevederilor legislative privind accesul, siguranţa şi paza". "În acelaşi sens al amenajării infrastructurii exterioare, aducem în atenţie faptul că se impune amenajarea unei parcări cu barieră şi sistem LPR pentru Aparatul de lucru al Guvernului pe un teren reprezentat grafic în Anexa nr. 2. Drept urmare a celor prezentate mai sus vă solicităm sprijinul şi propunem preluarea în administrare de către RA-APPS a terenurilor ce vor avea destinaţia primiri oficiale, gestionare parc auto al RA-APPS şi parcare pentru Aparatul de lucru al Guvernului în vederea conformării cu prevederile legislative în ceea ce priveşte accesul, paza, protecţia şi securitatea în Corpul B3 din Palatul Parlamentului", se solicita în document

Probabil cel mai bine învârtit pensionar PSD Foto: Facebook
Politică

Probabil cel mai bine învârtit pensionar PSD

Probabil cel mai bine învârtit pensionar PSD: Ioan Mihalcea, membru al consiliului de administrație al Regiei Monitorul Oficial (cu care nu are nici o legătură profesională), beneficiază de contracte uriașe cu statul, are o avere uriașă, o pensie imensă și va fi deputat de București din partea formațiunii conduse de Marcel Ciolacu. El este inginer petrochimist și, 1981, a absolvit academia „de științea social-politice” București, adică școala de cadre a PCR - numită „Ștefan Gheorghiu” - pentru funcționarii superiori. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma News.ro a scris, azi, că filiala Sector 3 îi susţine pe vicepremierul Marian Neacşu, unul dintre apropiaţii premierului Marcel Ciolacu, şi pe Ioan Mihalcea, unul dintre apropiaţii lui Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3. Mihalcea a mai fost consilier la Guvern în mandatul Vioricăi Dăncilă. Probabil cel mai bine învârtit pensionar PSD Însă Mihalcea a fost consilier la Guvern din noiembrie 2017, în perioada în care premier era Mihai Tudose, în noiembrie 2019. Acum, el face parte din consiliul de administrație al Monitorului Oficial, regie aflată sub controlul Camerei Deputaților, a cărei administrație este desemnată, de facto, de PSD. De aici, pensionarul Mihalcea a luat o indemnizație de puțin sub 40.000 de lei, în 2023. Ioan Mihalcea Foto: Ziarul Național În regimul Ceaușescu, din 1980 în 1990, el a fost „secretar economic” la ministerul comerțului exterior, considerat o oficină a Securității. Născut, probabil, în 1953 - a absolvit liceul în 1971 - el avea, în anul fiscal 2023, o pensie de 120.886 de lei, net, anual, adică peste 10.000 de lei pe lună. Pensionarul Mihalcea a beneficiat, potrivit declarației sale de interese, de contracte cu firme ale statului în valoarea totală de peste 3,5 milioane de euro. Contractele sale sunt cu Societatea de Transport București (STB) - încheiate între 2021 și 2022, prin licitație, și au o valoare de circa 835.000 de euro - cu CFR Călători - contracte puțin sub 12,6 milioane de lei - și cu CFR IRLU SA, de 243.000 de euro. Pensionarul Mihalcea are o casă de 400 mp în București și șapte apartamente, din care șase în București și unul în Constanța. El și soția sa au câștigat din chirii, în anul fiscal 2023, circa 100.000 de lei. Suprafața terenurilor deținute în București este de circa 5.300 mp, dar el are circa 13 hectare de teren agricol în Tulcea și Constanța. Viitorul deputat PSD deține trei mașini de lux, din care două SUV-uri - un Mercedes ML și un Volvo XC 40. Împrumuturile personale acordate de familia Mihalcea depășesc 200.000 de euro.

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)
Investigații

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei. Șef al PSD Hunedoara și președinte al Consiliului Județean Hunedoara, proaspăt reales, a fost recrutat de Securitate cu numele de cod "Nistorescu Lucan" în urmă cu 54 de ani. Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei În zilele noastre, este considerat unul dintre cei mai puternici și bogați baroni locali. Citește și: EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii Alegerile locale i-au adus pesedistului Laurențiu Nistor un nou mandat președinte al Consiliului Județean Hunedoara, în timp ce statul român îi plătește două pensii, din care una specială de parlamentar, în cuantum de 142.000 de lei anual. Ca să nu piardă controlul asupra partidului la nivel local, Laurențiu Nistor l-a făcut pe ginerele său, Jean Florin Bălan, consilier local la Deva, vicepreședinte PSD Deva și secretar PSD Hunedoara. Fiica sa, soția lui Jean Florin Bălan, Ioana Liana Bălan, este legătura cu controversatul hunedorean Gabriel Teodor Doda, ale cărui firme sunt abonate la contractele publice ale Consiliului Județean. Recrutat de Securitate, nu există angajament și note Laurențiu Nistor (73 de ani) a fost recrutat oficial de Securitate în anul 1970, la vârsta de 19 ani. Pe atunci lucra ca operator la Electrocentrale Deva – Mintia. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a menționat într-o adeverință emisă în februarie 2014 că Laurențiu Nistor este titular al dosarului de fond rețea R.375938. "Domnia sa a fost recrutat în perioada 1970 -1971 pentru acoperirea informativă a barajului de la CTE Mintia. Nu există un angajament semnat, iar numele conspirativ atribuit a fost de Nistorescu Lucan. A fost scos din rețeaua informativă la 08.09.1971 cu mențiunea: în colaborarea cu organele noastre nu a dat randamentul scontat, fiind lipsit de calitățile necesare unui colaborator", menționează CNSAS. Primar, deputat, șef de CJ Direcția de Specialitate a CNSAS nu a identificat informații transmise Securității de Laurențiu Nistor, motiv pentru care nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. De la Electrocentrale Deva – Mintia, Nistor a plecat în anul 1976, an în care s-a agajat ca tehnician principal Casial Deva, actuala Carpatcement. Apoi, începând cu anul 1990, a câștigat fotoliul de primar al localității hunedorene Șoimuș, post pe care l-a ocupat până în 2008. Ulterior, a câștigat trei mandate de deputat. A revenit în Hunedoara în octombrie 2020, atunci când s-a înscăunat președinte al Consiliului Județean. Pensii de aproape 3.000 de euro lunar Pentru întreaga activitate în câmpul muncii, Laurențiu Nistor s-a pricopsit cu două pensii. Una este specială, de 76.657 lei anual, pe care o primește de la Camera Deputaților. Cealaltă este de aproape 67.000 lei anual și este primită de la Casa de Pensii Hunedoara. În total, 142.000 lei, adică în jur de 2.850 de euro lunar. Pe lângă cele două pensii, Laurențiu Nistor mai primește un salariu anual de peste 203.000 lei de la Consiliul Județean Hunedoara. Conform declarației de avere, în anul 2023 și-a rotunjit veniturile cu dividende de 207.000 primite de la firma Reparații Serv Cim, plus 32.000 lei obținuți din vânzarea de cereale. Toate veniturile i-au adus anul trecut în jur de 585.000 lei. Economii de milioane Tot din declarația de avere mai aflăm că Laurențiu Nistor deține șapte terenuri agricole, două forestiere și unul intravilan. Dar și două vile moștenite de soția sa, Minodora Nistor, de 378 mp, respectiv 212 mp. Soții Nistor mai dețin nu mai puțin de 13 depozite bancare și conturi curente în care se află în jur de 1,6 milioane lei, aproape 100.000 de dolari și 115.000 euro. Minodora Nistor contribuie la veniturile anuale ale familiei cu o pensie de peste 67.000 lei, un salariu de aproape 70.000 lei primit de la Reparații Cim Serv, plus alți 4.571 lei încasați pentru funcția de coordonator transport la firma Trak Trans. Afacerile, mână în mână cu politica Afacerile și politica i-au mers ca unse pesedistului Laurențiu Nistor. El deține 60% din societate de trasporturi Bejan Serv, acolo unde îi are ca asociați pe Marcela Lucaci (20%) și Alexandru Gabriel Goia (20%). De administrarea firmei se ocupă Claudiu Florin Lucaci și ginerele Jean Florin Bălan. În anul fiscal 2023, firma lui Nistor a avut o cifră netă de afaceri de 5,48 milioane lei și un profit net de peste 574.000 lei. Cei doi asociați ai lui Nistor, Marcela Lucaci și Alexandru Gabriel Goia, au pe numele lor o altă societate, Trak Trans SRL. La această societate figurează angajată soția lui Nistor, Minodora Nistor, care a încasat în anul 2023 suma de 4.571 lei de aici. Ginerele lui Nistor a menționat în declarația de avere că a încasat de venituri salariale de la Trak Trans în cuantum de 3.942 lei. O altă firmă la care Laurențiu Nistor deține jumătate din părțile sociale este Reparații Cim Serv, de la care Minodora Nistor a încasat anul trecut un salariu de aproape 70.000 de lei. Cealaltă jumătate din firmă este deținută de Ioan Mariș. Ginerele, instalat șef în PSD Jean Florin Bălan, ginerele lui Laurențiu Nistor, s-a pricopsit cu funcțiile de vicepreședinte al PSD Deva și secretar al filialei județene a PSD. În plus, deține și funcția de consilier local al orașului Deva. Împreună cu soția sa, Ioana Liana Bălan, deține două apartamente în București, ultimul cumpărat în 2024, dar și două construcții în localitatea hunedoreană Bejan. Fiica lui Nistor mai are, separat, un apartament în Deva. Soții Bălan mai au pe numele lor nu mai puțin de 16 conturi bancare în care se află în jur de 750.000 lei și 29.000 de euro. Firme și patru locuri de muncă Mai mult, Jean Florin Bălan a preluat integral de la soția lui părțile sociale ale firmei BKI Fincont, în care au investit peste 110.000 lei. Pe lângă propriile afaceri și politică, ginerele lui Laurențiu Niștor mai are și patru locuri de muncă. De la Deva Gold a încasat anul trecut un salariu de peste 52.000 lei, de la firma socrului său, alți 117.032 lei. Propria firmă i-a plătit un salariu de 4.571 lei, în timp ce de la Trak Trans a încasat alți 3.942 lei. Consiliul Local Deva l-a remunerat cu doar 14.509 lei anul trecut. Soția lui a fost remunerată cu suma de 74.302 lei, dar a anonimizat locul actual de muncă. Cum fac bani fiicele șefului CJ Interesele financiare ale familiei Nistor se intersectează cu afacerile așa-zișilor "băieți deștepți" din Hunedoara. În anul 2010, în timp ce Laurențiu Nistor se afla la primul mandat în Parlament, fiica sa, Ioana Liana Bălan (fostă Nistor), a cumpărat pentru doar 200 de lei firma Drum Test SRL de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda, controversatul patron al grupului Drupo. După doi ani, Ioana Liana Bălan a returnat integral părțile sociale ale firmei. Potrivit Ziarului Văii Jiului, cealaltă fiică a lui Nistor, Irina Laura Nistor, a reprezentant în calitate de consilier juridic interesele aceluiași grup de firme controlat de Gabriel Teodor Doda. Firma de casă, 322 de milioane de lei Grupul de firme Drupo este abonat la contractele publice scoase la licitație de Consiliul Județean Hunedoara. Cel mai mari acorduri-cadru au fost câștigate în primăvara anului 2020. De exemplu, firma Proactiv a câștigat trei licitații pentru lucrări de întreținere pe timp de vară pe rețeaua de drumuri modernizate a CJ Hunedoara, pe sectoarele de drum Orăștie, Hunedoara și Hațeg. Valoarea cumulată a celor trei acorduri-cadru a fost de peste 322 milioane lei, echivalentul a 65 de milioane de euro. Profitul, milioane de euro anual În anul fiscal 2022, firma Proactiv a avut o cifră de afaceri de peste 99 milioane lei și un profit de peste 6,12 milioane lei. Compania fanion a grupului, Drupo SRL, a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri de peste 122,4 milioane lei și un profit net de aproae 15,7 milioane lei. Numele afaceristului Gabriel Teodor Doda apare într-un dosar de grup infracțional organizat, evaziune sau delapidare. În anul 2016, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru complicitate la delapidare. Magistrații de la Curtea de Apel București au decis, însă, să-l achite definitiv în anul 2022

Nicușor Dan despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor

Nicușor Dan despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de a pleca în străinătate: „Niciodată n-au fost discuții individuale”, a spus el într-un interviu pentru DeFapt.ro. Citește și: Rafila a mințit când a susținut că „nu sunt elemente care să justifice” acuzațiile că la Sf. Pantelimon au fost uciși pacienții: asistentă, reținută El a reafirmat că documentul despre presupusa sa colaborare cu Securitatea este un fals. Nicușor Dan despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor „Mircea Marian: Premierul Ciolacu spune că acel de document despre presupusa dumneavoastră colaborare cu Securitatea este fals, dar sugerează că dumneavoastră l-ați dat pe piață ca să profitați de emoția creată. Nicușor Dan: Da, sunt de acord cu prima jumătate. Dar nu ne ținem de prostii, mai ales că am avut o campanie care a fost foarte liniară și care a mers pe a explica ce am făcut în mandatul ăsta. Mircea Marian: Aveați 17 ani atunci. Ați perceput la acel moment faptul că Securitatea era cu ochi pe echipa de olimpici? Cum mergea interacțiunea, venea un cetățean să vă prelucreze: «Aveți grijă să nu luați la fugă», ceva în genul acesta. Nicușor Dan: Nu, niciodată n-a fost, n-au fost discuții individuale. Mircea Marian: Deci, nu v-au luat niciodată la prelucrat. Nicușor Dan: Au fost niște prelucrări, dar erau cu toată lumea acolo. Noi eram lotul olimpic, asta era în responsabilitatea ministerului Educației. Eram cazați la București și ne chemau la minister ca să ne spună ce avem de făcut. Și acolo, la minister, la Ministerul Educației erau mai mulți oameni care vorbeau cu noi. Nu eram foarte atenți la de la ce instituții sunt și care ne spuneau lucruri din astea: „Aveți grijă, mergeți în Occident, acolo o să fiți provocați, o să vă duceți în magazine și o să vi se bage obiecte în buzunar, ca și cum voi le-ați și furat, să fiți cu ochii în patru. Occidentul, e un nenorocit...” Mircea Marian: Vă pregăteau pentru cazul în care cineva ar fi încercat să vă racoleze pe persoană fizică. Nicușor Dan: Nu, nu, nu, nu de la racolat, dar ne băgau un cap fel de fel de tâmpenii din astea, că o să fim provocați, că noi trebuie să apărăm cu mândrie statul român, din astea. Mircea Marian: Dar când mergeați, ați fost în Australia, prima deplasare a fost în Havana... Nicușor Dan: Nu, prima a fost în Grecia, în Atena... Mircea Marian: Cele în Occident: era cineva care păzea delegația? Atenție, nu o luați la fugă! Nicușor Dan: Erau doi profesori în fiecare din aceste delegații și atât. Nu mai există alți doi profesori și echipa de elevi. Da, erau doi profesori și șase elevi... Mircea Marian: Și profesorii toți erau clar antrenorii echipei...Nu se știe niciodată... Nicușor Dan: Nu știu, nu știu. Când am fost în Australia, în 1988, a fost un singur profesor, pentru că era în perioada în care se făceau economii. Ni s-a spus de la minister că doar din cauză că am câștigat, că am luat locul întâi în 87, nu s-a anulat, anulat cu totul deplasare, pentru că era o deplasare scumpă până în Australia. Am fost cu un singur profesor și nu doi”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră