duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: secetă

17 articole
Mediu

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre: conform Administrației Naționale "Apele Române", râurile Bahlui și Miletin au secat pe anumite sectoare. Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre În ceea ce privește râul Bahlui, este vorba despre stația hidrometrică Podu Iloaiei, iar dacă ne referim la râul Miletin, despre stația hidrometrică Șipote din spațiul hidrografic Prut-Bârlad. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, Administrația face apel la "folosirea rațională a apei" în condițiile în care debitul Dunării este în scădere și unele râuri au secat. Mai mult, sute de localități sunt afectate de scăderea rezervelor și furnizează apă doar în anumite intervale orare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Râuri secate, debit scăzut pe Dunăre (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Struguri mai puțini, dar mai buni în estul țării (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Struguri mai puțini, dar mai buni

Struguri mai puțini, dar mai buni: în podgoriile din județul Iași, culesul strugurilor a început mai devreme în acest an. Struguri mai puțini, dar mai buni Din cauza temperaturilor caniculare, dar și a lipsei de apă din sol se anunță producții mai scăzute față de alți ani, dar de o calitate superioară. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Cel mai probabil, asta se va vedea și în prețurile de la raft, după cum apreciază unii cultivatori. Potrivit datelor puse la dispoziție de către reprezentanții Direcției Agricole Iași, în județ sunt cultivate cu viță de vie peste 10.000 de hectare (ha). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Toamnă caldă și fără multe ploi (sursa: Facebook/Administratia Nationala de Meteorologie RA)
Eveniment

Toamnă caldă și fără multe ploi

Toamnă caldă și fără multe ploi. Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele normale pe întreg teritoriul României, în următoarele patru săptămâni, iar regimul pluviometric va avea o tendinţă deficitară în majoritatea regiunilor, conform prognozei emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 26 august - 23 septembrie 2024. Toamnă caldă și fără multe ploi Astfel, în săptămâna 26 august - 2 septembrie 2024, temperatura medie a aerului va avea avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări, mai ales în regiunile vestice, iar precipitaţiile vor fi deficitare în cea mai mare parte a ţării, exceptând extremitatea de sud-est a teritoriului, unde se estimează a fi uşor excedentare. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul În săptămâna 2 - 9 septembrie 2024, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale în toate regiunile, în timp ce regimul pluviometric va avea o tendinţă deficitară în majoritatea regiunilor. Estimările meteorologice pentru perioada 9 - 16 septembrie arată că mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această perioadă în toate regiunile. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval în majoritatea regiunilor, posibil uşor deficitare în cele sud-vestice. A doua jumătate a lunii, aproape de media perioadei În ultima săptămână de prognoză - 16 - 23 septembrie 2024 - mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele normale pentru acest interval în toată ţara. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării. Estimările meteorologice pentru perioada 26 august - 23 septembrie 2024 sunt realizate de către Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată - ECMWF, iar media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii este realizată comparativ cu media perioadei 2004 - 2023. ANM precizează că fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.

Multe culturi agricole distruse de caniculă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Multe culturi agricole distruse de caniculă

Multe culturi agricole distruse de caniculă. Temperaturile extreme din ultimele zile au uscat de-a binelea culturile agricole. Multe culturi agricole distruse de caniculă Dacă luna trecută porumbul și floarea soarelui promiteau producții bune, mulți fermieri lăudând culturile, acum seceta a compromis o mare parte dintre acestea. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Numai în județul Iași, în această perioadă, sunt raportate peste 4.500 de hectare de culturi agricole afectate de caniculă. Probleme sunt atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Risc însemnat să pierdem resursele de apă Foto: Suspemunte.ro
Politică

Risc însemnat să pierdem resursele de apă

În sudul României există un risc însemnat, mai mare decât în alte zone ale României, să pierdem şi resursele de apă, a avertizat ministrul mediului, Mircea Fechet. Citește și: Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112 Risc însemnat să pierdem resursele de apă „Eu cred că tema cea mai de interes, pentru că ne interesează şi pe noi foarte mult, în România, este cea legată de apă. Fie că discutăm de apele subterane sau supraterane, despre calitatea apei şi poluare sau dacă ne referim la cantitatea de apă, în sine, care e din ce în ce mai puţină”, a spus ministrul. Fechet a arătat că sudul României este cel mai dispus, nu doar la fenomenul deşertificării, nu doar la riscul producerii unor incendii de vegetaţie, el amintint incendiul de la Mehedinţi, unde zile întregi s-au luptat pompierii dar şi la riscul pierderii resurselor de apă. „Există un risc însemnat, mai mare decât în alte zone ale României, să pierdem şi resursele de apă. Asta afectează şi populaţia, pentru că se alimentează cu apă potabilă din rezervele de apă”, a completat ministrul. Sâmbătă, el arăta că toate prognozele pe termen lung arată că partea estică şi cea sudică a ţării se vor confrunta cu o scădere cu 20% a resurselor de apă disponibile. „Promovarea rezilienţei la apă este vitală şi, prin urmare, sprijinim orice iniţiativă de a dezvolta o politică europeană specifică în acest sens. Considerăm că această politică ar trebui să fie dezvoltată în jurul cadrului existent, şi anume, Directiva Cadru privind Apa şi Directiva privind Inundaţiile şi să includă elementele specifice din Green Deal. Această politică ar trebui să continue să fie dezvoltată la nivelul bazinului fluvial, inclusiv al bazinelelor transfrontaliere. Pe de altă parte, aspectele privind seceta şi deficitul de apă trebuie mai mult abordate de politicile viitoare şi corelate cu gestionarea mai înţeleaptă şi mai atentă a apei. În plus, politica de rezilienţă a apei trebuie să fie conectată cu politica de poluare zero a apei”, a subliniat demnitarul român, citat de news.ro.

Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii

Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii. Agricultori din întreaga țară solicită Ministerului Agriculturii suspendarea imediată a sistemului antigrindină. Rachetele antigrindină provoacă secetă, spun fermierii Cel puțin până când nu se vor prezenta studii clare care să ateste eficiența și impactul asupra agriculturii. Citește și: EXCLUSIV Gabriel Resources a plătit sute de mii de dolari unor profesori de drept români pentru a emite opinii împotriva României la ICSID. Printre aceștia, Corneliu Bîrsan, ex-CEDO Mai mulți cultivatori de cereale se plâng că tehnologia antigrindină provoacă seceta. Consecințe care se văd tot mai mult, de la un an la altul, o dată cu folosirea acestui sistem și extinderea lui. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură. Pentru majoritatea cetăţenilor, zăpada multă vine cu o serie de neajunsuri, dar pentru agricultori anunţă o recoltă bogată. Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură Potrivit specialiştilor, zăpada protejează culturile de temperaturile scăzute, scade riscul secetei, iar vremea rece îi ajută în lupta cu dăunătorii. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Mai mult, doar zăpada din ultimele zile reprezintă o cantitate suficientă de umiditate pentru semănarea din primăvară. Prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universităţii pentru Ştiinţele Vieţii Iaşi, dar şi unul din cei mai buni specialişti în pedotehnică şi ştiinţe ale solului la nivel naţional, spune că, din punct de vedere pedologic, toată zăpada din această perioadă este de bun augur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spania: puțuri ilegale din cauza secetei (sursa: dw.com)
Mediu

Spania: puțuri ilegale din cauza secetei

Spania: puțuri ilegale din cauza secetei. Un număr de 26 de persoane au fost arestate după ce au săpat în mod ilegal puţuri folosite pentru creşterea fructelor tropicale cum ar fi avocado şi mango în sudul Spaniei, regiune afectată de o secetă prelungită, a precizat poliţia marţi, potrivit El Pais. Spania: puțuri ilegale din cauza secetei Pe parcursul unei investigaţii care a durat patru ani, autorităţile au descoperit peste 250 de fântâni, puţuri şi bazine săpate ilegal în regiunea Axarquia din Andaluzia, care este afectată de secetă din 2021. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Spania este cel mai mare producător din Europa de fructe tropicale, care necesită cantităţi mari de apă. Producătorii estimează o scădere a producţiei de avocado cu 25% anul acesta din cauza temperaturilor ridicate şi a lipsei precipitaţiilor. Suspecţii sunt investigaţi pentru folosirea ilegală a apelor publice şi pentru o presupusă folosire frauduloasă a apei în scopul irigării recoltelor subtropicale, a spus poliţia. Autorităţile nu au precizat dacă cei arestaţi erau cultivatori comerciali sau practicanţi ai agriculturii de subzistenţă. Absenţa precipitaţiilor a făcut ca gestionarea rezervelor de apă să fie în centrul atenţiei în Spania, în special în regiunea mlăştinoasă Donana, o rezervaţie naturală care se află tot în Andaluzia şi care este periclitată de schimbările climatice, precum şi de irigările ilegale la fermele de căpşuni din apropiere. Secetă severă în Catalonia şi Andaluzia Spania a înregistrat cel mai secetos şi cel mai călduros aprilie de la începutul arhivei meteorologice, potrivit agenţiei meteo a Spaniei, AEMET. Nivelul mediu al apei în bazinele din Catalonia şi Andaluzia - zonele cel mai grav afectate - este de circa 25%. În Catalonia, nord-estul Spaniei, fermierii au organizat marţi un protest în tractoare în mai multe oraşe, solicitând ajutor guvernamental pentru a face faţă impactului secetei. Citește și: Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice Sindicatul fermierilor Unio de Pagesos presează autorităţile pentru a oferi subvenţii, stimulente fiscale şi salariale, precum şi modernizarea de urgenţă a reţelei pentru a garanta o rezervă minimă de apă fermierilor. Un fermier a declarat că, potrivit estimărilor sale, doar circa 2% din producţia sa va fi adecvată pentru comercializare anul acesta din cauza penuriei de apă. Autorităţile "nu implementează măsuri pentru a ajuta sectorul să combată seceta", a spus el în timpul unui protest în oraşul Lleida, la circa 150 de kilometri de Barcelona.

Schimbările climatice, principala cauză a „secetei devastatoare” Foto: World Weather Attribution
Mediu

Schimbările climatice, cauză a „secetei devastatoare”

Schimbările climatice sunt principala cauză a „secetei devastatoare” din Cornul Africii, se arată într-un raport de o echipă internațională de cercetători, potrivit AFP, citată de RFI. „Probabilitatea apariției secetei agricole cu care se confruntă Cornul Africii în prezent a crescut de 100 de ori mai mult pe fondul schimbărilor climatice cauzate de activitățile umane”, se arată în rezumatul raportului întocmit de grupul de experți World Weather Attribution (WWA). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Cornul Africii nu s-ar fi confruntat cu seceta cumplită de la momentul actual dacă nu ar fi suferit impactul emisiilor de gaze cu efect de seră”, precizează oamenii de știință. Schimbările climatice, principala cauză a „secetei devastatoare” De la sfârșitul anului 2020, țările din Cornul Africii, respectiv Djibouti, Etiopia, Eritreea, Kenya, Somalia, Sudanul de Sud și Sudanul, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani, ce a provocat moartea a milioane de animale și a distrus întregi recolte. Studiul realizat de WWA s-a concentrat asupra zonelor cel mai puternic afectate de secetă, și anume sudul Etiopiei, Somalia și estul Kenyei. Deși schimbările climatice nu au avut un impact atât de mare asupra precipitațiilor anuale totale din regiune, „creșterea temperaturilor a influențat semnificativ evapotranspirația la nivelul solului și plantelor, ceea ce a sporit șansele de secetă”, informează cei 19 oameni de știință care au contribuit la realizarea studiului. „În lipsa schimbărilor climatice, Cornul Africii nu ar fi fost afectat de această secetă agricolă care, de doi ani încoace, a distrus numeroase recolte și pășuni”, adaugă raportul. „Drept urmare, toate recoltele distruse și animale care au murit au compromis pe deplin siguranța alimentară a peste 20 de milioane de oameni”. În studiul efectuat de WWA, „oamenii de știință au supus analizei impactul schimbărilor climatice asupra precipitațiilor din anii 2021 și 2022 în regiunea cea mai afectată, care se întinde pe sudul Etiopiei, sudul Somaliei și estul Kenyei”. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie „Cercetătorii au constatat că schimbările climatice au dus la o inversare a condițiilor meteorologice din timpul celor două sezoane ploioase din regiune. Și anume, sezonul cel mai lung și cel mai ploios este mai uscat, cu șanse de două ori mai mari de precipitații scăzute, iar cel mai scurt și mai puțin ploios înregistrează acum precipitații crescute”, se precizează în raport.

Incendiu grav de pădure în Franța (sursa: (Twitter/Gérald DARMANIN)
Mediu

Incendiu grav de pădure în Franța

Incendiu grav de pădure în Franța. Circa 930 de hectare de pădure au fost distruse duminică în sud-vestul Franţei, în Pirinei, de primul mare incendiu izbucnit în acest an în ţară, iar aproximativ 300 de persoane au fost evacuate preventiv, au anunţat Ministerul de Interne şi departamentul de pompieri. Incendiu grav de pădure în Franța Pompierii au declarat că au reuşit să aducă sub control în cursul nopţii de duminică spre luni incendiul izbucnit la graniţa cu Spania. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "(Incendiul) a fost adus sub control în jurul orei 02:00 (00:00 GMT) dimineaţa, după ce flăcările au cuprins 930 de hectare" de pădure, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al departamentului de pompieri. Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, urmează să se deplaseze luni în zonă "pentru a face o evaluare a situaţiei şi pentru a sprijini cei 500 de pompieri mobilizaţi", a declarat el într-un mesaj pe Twitter. Secetă și vânt puternic Incendiul a izbucnit duminică dimineaţa între oraşele Cerbere, la graniţa cu Spania, şi Banyuls-sur-Mer, iar flăcările au fost înteţite de vântul puternic în această zonă afectată de secetă. Un număr de până la 540 de pompieri au fost mobilizaţi pentru a stinge incendiul. Potrivit canalului de televiziune France 3 Occitanie, la faţa locului se află şi pompieri spanioli. În zonă au fost trimise, de asemenea, şase avioane bombardier cu apă pentru stingerea incendiilor. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Acesta este cel mai mare incendiu izbucnit până acum în acest an în Franţa, într-un departament extrem de afectat de lipsa precipitaţiilor. Seceta din Pirineii Orientali, legată de încălzirea globală, provoacă deja restricţii şi tensiuni, patru sate fiind lipsite de apă potabilă de vineri, în timp ce fermierii, numeroşi în acest departament cu o producţie bogată de fructe şi legume, se tem pentru recoltele lor în acest început de primăvară extrem de arid.

Secetă, restricții de apă în Franța (sursa: pexels.com/FOX)
Mediu

Secetă, restricții de apă în Franța

Secetă, restricții de apă în Franța. Nivelurile foarte scăzute ale pânzei freatice pun Franţa pe traseul spre o vară care va fi probabil mai secetoasă decât cea de anul trecut, în special în zona de sud a ţării, care a fost devastată de puternice incendii de pădure, a anunţat joi Serviciul geologic francez (BRGM). Secetă, restricții de apă în Franța Franţa a trecut vara trecută prin cea mai gravă secetă din istoria măsurătorilor meteorologice şi, la fel ca majoritatea Europei, s-a confruntat cu o iarnă uscată care a provocat îngrijorări cu privire la securitatea apei pe continent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Situaţia este îngrijorătoare pentru că întreaga Franţă este afectată şi am trecut deja prin câţiva ani secetoşi", a declarat Violaine Bault, hidrolog în cadrul BRGM. Nivelurile pânzei freatice sunt în general mai scăzute decât erau în 2022, iar realimentarea cu apă a pânzei freatice este insuficientă, după o iarnă secetoasă, a adăugat ea, precizând că numeroase regiuni ale Franţei vor fi nevoite probabil să introducă restricţii privind alimentarea cu apă în cursul verii, în special în regiunile centrale şi la Paris. Citește și: Judecători miloși: cardiologul care lua de la cadavre stimulatoare cardiace și le implanta ca noi în pacienți, scos din arest și trimis să facă Paștele acasă Unele niveluri ale pânzei freatice erau la cea mai scăzută cotă din istoria măsurătorilor - în regiunea viticolă Roussillon şi în regiunea sudică Var, unde se află oraşul turistic Saint-Tropez. Ambele regiuni au trecut prin incendii de vegetaţie de amploare în ultimii ani.

Efectele secetei pedologice 2022 în România (sursa: Facebook/MADR)
Mediu

Efectele secetei pedologice 2022 în România

Efectele secetei pedologice 2022 în România. Peste 148.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 1,11 milioane hectare de culturi înfiinţate în primăvara anului 2022, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant în valoare de 869,6 milioane de lei, potrivit unui proiect de OUG publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Efectele secetei pedologice 2022 în România Schema de ajutor de stat se acordă producătorilor agricoli sub forma de grant pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia şi mazăre afectate de seceta pedologică în grade peste 30% şi până la 100% inclusiv. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectaţi de seceta pedologică, o suprafaţă cultivată de peste 1.110.000 hectare a fost calamitată parţial, din care peste 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea - soarelui, peste 47.300 ha cu soia şi peste 8.100 ha cu mazăre. "Ajutorul de stat sub forma de grant unitar este în cuantum maxim de 1.000 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, care este prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturi. Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este de peste 30% şi până la 100%, cuantumul grantului unitar care se poate acordă se diminuează corespunzător", se arată în comunicat. Despăgubirile, de la buget Schema de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada martie - septembrie 2022 se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023. Schema se aplică pe întreg teritoriul României, iar sumele se plătesc până la data de 31 decembrie 2023. Potrivit MADR, beneficiarii sunt eligibili la solicitarea schemei dacă deţin proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022 (...) pentru culturile de porumb şi/sau floarea - soarelui şi/sau soia şi/sau mazăre, înfiinţate în primăvara anului 2022 şi suprafeţele calamitate de seceta pedologică. De asemenea, beneficiarii trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022, din care se identifică culturile înfiinţate în primăvara anului 2022, respectiv porumb şi / sau floarea - soarelui, şi/sau soia şi/sau mazăre precum şi suprafeţele de teren declarate aferente acestor culturi. Camalitare: 30-100% Nu în utimul rând, beneficiarii sunt eligibili dacă nu sunt în dificultate, cu excepţia beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de secetă pedologică şi dovedită prin consemnarea în procesele verbale a procentelor de calamitare de peste 30% şi până la 100% inclusiv. Potrivit sursei citate, direcţiile pentru agricultură judeţene reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei. "Având în vedere prevederile pct. 357 din Comunicarea Comisiei - Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale (2022/C 485/01), ajutoarele şi orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plăţile furnizate în cadrul altor măsuri naţionale sau ale Uniunii ori în cadrul poliţelor de asigurare aferente pagubelor pentru care se acordă ajutor, nu trebuie să depăşească 80% din costurile eligibile", se arată în comunicatul MADR. Există și asigurați În cazul beneficiarilor care sunt deţinători ai unui contract de asigurare pentru secetă şi/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha, însumată cu grantul per ha posibil de acordat prin prezenta schemă, conduce la o depăşire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceştia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depăşirea în cauză cu plata dobânzii aferente pieţei. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor De asemenea, în cazul beneficiarilor care sunt asiguraţi contra secetei, inclusiv a celor asiguraţi care sunt şi beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceştia sunt obligaţi să menţioneze în cererile de plată, la secţiunea Declaraţii şi angajamente, sumele primite de la societăţile de asigurare, au transmis reprezentanţii MADR.

Seceta afectează producerea uleiului de măsline (sursa: Facebook/Agrónoma)
Mediu

Seceta afectează producerea uleiului de măsline

Seceta afectează producerea uleiului de măsline. Seceta din Spania, cel mai important producător mondial de ulei de măsline, va înjumătăţi probabil producţia ţării anul acesta, comparativ cu 2022, arată estimările Comisiei Europene, ceea ce va duce la creşterea preţurilor, transmite Reuters. Seceta afectează producerea uleiului de măsline În mod obişnuit, Spania furnizează aproximativ 40% din producţia mondială. Totuşi, valurile de caniculă atunci când înfloresc măslinii şi seceta severă de vara trecută au afectat recoltele. Dar seceta afectează şi Italia şi Portugalia, al doilea şi, respectiv, al patrulea producător de ulei de măsline. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Doar Grecia, al treilea mare producător din UE, care nu este afectată de condiţiile meteo, se aşteaptă la o îmbunătăţire a producţiei, dar nu suficientă pentru a compensa declinul din Spania. "Este o catastrofă", avertizează Primitivo Fernandez, şeful Asociaţiei Spaniole a Îmbuteliatorilor de Ulei Comestibil, atrăgând atenţia asupra efectelor secetei, crizelor economice şi războiului din Ucraina. Asociaţia Exportatorilor Spanioli - Asoliva - estimează că anul acesta cantitatea de ulei de măsline disponibilă pe plan global va fi cu cel puţin 10% mai scăzută decât nivelul de 3,1 milioane de tone din sezonul încheiat în 2021. Creștere cu 60% a prețului "Cu fiecare zi în care nu plouă prognozele sunt şi mai pesimiste", avertizează Dcoop, cea mai mare cooperativă a producătorilor de ulei de măsline din Spania. În Spania, preţul sticlelor de ulei de măsline a crescut cu aproximativ 60% în 2022, conform firmelor din domeniu. Iniţial, creşterea a fost determinată de lipsa uleiului de floarea soarelui, rezultat al războiului din Ucraina. Dar inflaţia ridicată, majorarea preţurilor la îngrăşăminte şi seceta au dus la preţuri mai ridicate ale uleiului de măsline. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Un litru de ulei de măsline se vinde în Spania cu peste şapte euro (7,51 dolari), în condiţiile în care în februarie 2022 preţul era de sub cinci euro. Majorarea preţurilor a dus la scăderea vânzărilor de ulei de măsline în Spania cu 8% în perioada februarie 2022 - februarie 2023, arată datele companiei de consultanţă Nielsen.

În Marele Corn African, seceta ucide (sursa: unhcr.org)
Mediu

În Marele Corn African, seceta ucide

În Marele Corn African, seceta ucide. Circa 129.000 de persoane au atins nivelul maxim de insecuritate alimentară în regiunea Marelui Corn al Africii, care este afectată de o secetă gravă de câţiva ani, a avertizat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează AFP. În Marele Corn African, seceta ucide "Când vorbesc despre Marele Corn al Africii, mă refer la Djibouti, Etiopia, Kenya, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan şi Uganda", a declarat un oficial al OMS pentru această regiune, Liesbeth Aelbrecht, prin videoconferinţă de la Nairobi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În această regiune, a subliniat ea, "observăm o recrudescenţă a epidemilor şi cel mai mare număr de copii subnutriţi din ultimii ani, cu milioane de persoane afectate, în contextul deteriorării perspectivelor în ceea ce priveşte insecuritatea alimentară". Potrivit OMS, 48 de milioane de persoane se confruntă cu un nivel critic de insecuritate alimentară în regiune. Din cele 48 de milioane de persoane, șase milioane se află în situaţie de insecuritate alimentară "de urgenţă" (faza a 4-a a Cadrului integrat de clasificare a securităţii alimentare, IPC) şi 129.000 în situaţie de "dezastru" (faza a 5-a), nivelul maxim. Dintre cei 129.000, 33.000 sunt din Sudanul de Sud şi 96.000 din Somalia, potrivit oficialului OMS. Persoanele aflate în faza a 5-a de insecuritate alimentară "privesc moartea în faţă", a mai spus OMS. Cinci sezoane ploioase eșuate Potrivit Climate Application and Prediction Centre (CAPC-AC) al IGAD, un grup de ţări din Africa de Est, condiţiile actuale sunt mai rele decât înainte de seceta din 2011, care a condus la foamete şi la moartea a mii de oameni. Această regiune este una dintre cele mai vulnerabile la schimbările climatice, cu crize din ce în ce mai frecvente şi intense. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Cele cinci sezoane ploioase eşuate consecutive au provocat până în prezent moartea a milioane de animale, distrugerea recoltelor şi au determinat milioane de persoane să părăsească zonele în care trăiau pentru a găsi apă şi hrană în altă parte. Insecuritatea alimentară se află la originea creşterii epidemiilor, potrivit OMS, care a făcut un apel la un ajutor de 178 de milioane de dolari pentru a sprijini populaţiile din regiune în acest an.

Apa freatică din România, nivel periculos (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apa freatică din România, nivel periculos

Apa freatică din România, nivel periculos. Spre deosebire de momentele de secetă din vară sau din anii trecuţi, fenomenul de anul acesta a ajuns în atenţia oamenilor mai acut fiindcă din ce în ce mai mulţi au fost afectaţi. Apa freatică din România, nivel periculos Nivelurile lacurilor şi debitele râurilor au scăzut la cote nemaiîntâlnite în această generaţie, apa a fost raţionalizată, iar unele fântâni din Iaşi au secat după 100 de ani. Specialistul Ionuţ Minea, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) şi director la Staţiunea de Cercetări Fizico-Geografice şi de Monitorizare a Calităţii Mediului – Mădârjac, judeţul Iaşi, a explicat că nivelurile şi debitele scăzute din această perioadă nu sunt o reflecţie a secetei din vara anului 2022. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Ci o consecinţă a unei secete prelungite, de aproape 20 de ani, întreruptă de unii ani mai ploioşi, care a dus la o scădere foarte mare a nivelului apei din pânza freatică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră