sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: școli

27 articole
Eveniment

Băncile școlare ale lui Procust: în mai multe județe, mobilierul pentru elevi este prea mic

Bănci prea mici pentru mulți elevi, deși municipalitatea ieșeană susține că s-au respectat criteriile minime impuse prin ordinul Ministerului Educației și că, dacă băncile ar fi fost mai mari, acestea nu s-ar fi încadrat corespunzător în sălile de clasă. Bănci prea mici pentru mulți elevi Nu este clar dacă mobilierul a fost proiectat individual pentru școlile din Iași, însă profesorii contrazic explicațiile autorităților, afirmând că băncile sunt pur și simplu prea mici. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească La finalul zilei de ieri, Primăria a emis un comunicat de presă în care a reiterat că a urmat aceeași procedură de achiziție ca și alte municipalități. Totodată, a transmis că, în cazul unor nemulțumiri din partea elevilor, școlile vor trebui să găsească soluții la nivel individual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bănci prea mici pentru mulți elevi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Elevii nu încap în băncile noi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Școli, dotate cu bănci și scaune prea mici pentru elevi. Banii au venit prin PNRR

Elevii nu încap în băncile noi. Printr-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 1.150 de săli de clasă din 63 de unități de învățământ din municipiul Iași au fost echipate cu mobilier nou. Elevii nu încap în băncile noi Deși investiția era necesară, unii directori atrag atenția asupra problemelor de adaptabilitate, în special pentru elevii de liceu, pentru care băncile și scaunele sunt prea mici, chiar dacă sunt reglabile pe înălțime. Citește și: Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă Mobilierul modern reprezintă un avantaj pentru școlile din Iași, însă părinții și elevii semnalează disconfortul scaunelor și lipsa de adecvare pentru adolescenții mai înalți. Pentru a remedia această situație, directorii unităților de învățământ propun ca, în viitor, mobilierul să fie proiectat diferențiat pentru gimnaziu și liceu, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor elevilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate. Liderii comunității românești din regiunea Cernăuți, Ucraina, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la întreruperea plății burselor acordate anual de statul român elevilor și profesorilor din școlile românești. Bursele, în valoare de 400 de euro, erau finanțate de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, având scopul de a sprijini și încuraja învățământul în limba română. Școlile românești din Ucraina, burse suspendate În 2023, peste 5.500 de elevi și 1.200 de cadre didactice au beneficiat de aceste burse. Citește și: EXCLUSIV Făcut general la 36 de ani de fostul ministru Bode, șeful CS Dinamo a folosit un sistem paralel ilegal de plăți pentru sportivii străini. Printre victime, celebrul antrenor Fuertes (handbal) În 2024, însă, plata acestora a fost suspendată, ceea ce pune în dificultate menținerea și dezvoltarea învățământului în limba română. „Unica șansă pentru a păstra învățământul în limba maternă sunt bursele”, a declarat profesorul Aurica Bojescu, secretarul Uniunii Inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”. Rolul burselor în păstrarea identității lingvistice Profesorul Bojescu subliniază importanța acestor fonduri în sprijinirea elevilor și profesorilor pentru achiziționarea materialelor didactice și organizarea suplimentară de ore în limba română. „Ajutorul financiar este crucial pentru o mai bună școlarizare în limba română, fie că vorbim de o carte în limba română sau de o oră suplimentară pentru elevii din clasele mari”, a explicat aceasta. Apel către autoritățile române Reprezentanții comunității românești speră ca Guvernul României să reia plata burselor și să asigure continuitatea acestui program în 2025. „E greu, având în vedere războiul din Ucraina și situația politică din România. Sperăm ca anul viitor să nu pierdem din nou acest proiect și să fie alocate la timp sumele pentru bursă”, a adăugat Bojescu. Comunitatea românească din Cernăuți Regiunea Cernăuți este locuită de aproximativ 500.000 de români, pentru care păstrarea limbii și culturii române este esențială. Lipsa sprijinului financiar din partea României ar putea afecta negativ acest obiectiv pe termen lung. Soluții pentru viitor Suspendarea burselor reprezintă un semnal de alarmă pentru menținerea identității culturale și lingvistice a românilor din Ucraina. Este crucial ca autoritățile române să își reafirme angajamentul față de sprijinirea acestor comunități, mai ales în contextul dificultăților generate de război. Această situație evidențiază necesitatea unei planificări financiare mai riguroase pentru a asigura continuitatea programelor de sprijin dedicate comunităților românești din afara granițelor.

Orășele de provincie, infestate de "etnobotanice"(sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Orășele de provincie, infestate de "etnobotanice"

Orășele de provincie, infestate de "etnobotanice". În Târgu Frumos, un război comercial neobișnuit a avut loc pe străzi, implicând rețele familiale de traficanți de etnobotanice. Orășele de provincie, infestate de "etnobotanice" Părinți, frați și chiar copii minori au fost implicați în distribuirea substanțelor interzise, organizându-se cu metode ingenioase pentru a atrage clienți. Citește și: Nicușor Dan nu spune nu unei candidaturi la prezidențiale: „Există disponibilitatea de a discuta” Conflictul a escaladat atunci când drogurile au ajuns în ghiozdanele elevilor, moment în care autoritățile au intervenit ferm. Situația evidențiază gravitatea problemei etnobotanicelor și impactul lor asupra comunităților mici. Continuarea, în Ziarul de Iași

Multe școli cu toaleta în curte în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Multe școli cu toaleta în curte

Multe școli cu toaleta în curte. La 50 de kilometri de municipiul Iași, în comuna Brăești, pregătirile pentru începerea noului an școlar sunt în toi. Multe școli cu toaleta în curte Sălile de clasă au fost văruite, mobilierul a fost curățat și urmează să fie așezat pe poziții, iar panourile și picturile copiilor vor fi puse la locul lor zilele acestea. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Rămâne, însă, valabilă vechea problemă din mediul rural: toaleta din curte. Din trei unități de învățământ ale comunei Brăești la care s-au prezentat reporterii, doar una va avea toaletă în interior. Și aici, începând cu octombrie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Sala de detenție" pentru elevi, criticată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Sala de detenție" pentru elevi, criticată

"Sala de detenție" pentru elevi, criticată. Noul Statut al elevului a fost publicat luni, 12 august 2024, în Monitorul Oficial. Documentul introduce o serie de măsuri noi, care vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2024-2025. "Sala de detenție" pentru elevi, criticată Printre noutățile aduse de noul Statut sunt reintroducerea scăderii notei la purtare la 20 de absențe nemotivate, retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor și suspendarea pe o durată limitată de timp. Citește și: I se spune „Mistrețul”: fără nici un venit declarat, dar milionar în euro, posesor de mașini de lux, latifundiar, primar PSD timp de 16 ani, arestat pentru că sechestra oameni la una din fermele lui Elevii care perturbă desfășurarea cursurilor riscă să fie mutați temporar într-un spațiu special amenajat, denumit de unii "sală de detenție". În timp ce majoritatea profesorilor susțin ideea, preferând să o denumească „sală de reflecție”, reprezentanții elevilor avertizează asupra riscului de discriminare și subliniază importanța consilierii și suportului educațional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice

Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice. Drogurile au ajuns să fie o problemă de siguranţă naţională iar minorii sunt cei mai expuși riscului. Elevii români, "zombificați" cu droguri sintetice La Iaşi, s-a ajuns ca şi copiii să se drogheze cu substanţe psihoactive sintetice, denumite generic "cristale". Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială De asemenea, drogurile au pătruns uşor, uşor în mediul rural, aduse de către elevii care fac naveta. Părinţii unei clase de la un liceu din cartierul ieşean Cantemir s-au plâns că elevii consumă un drog foarte ciudat, denumit "zombi". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Școli de țară, tinere profesoare dedicate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Școli de țară, tinere profesoare dedicate

Școli de țară, tinere profesoare dedicate. Două profesoare din judeţul Iaşi au fost remarcate pentru că îşi dedică timpul, energia şi pasiunea pentru a transforma viețile copiilor de la țară. Școli de țară, tinere profesoare dedicate Acestea au fost nominalizate la Gala "Profesorul Anului din mediul rural" 2024. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Este vorba despre Andreea Ursache, de la Liceul "Lascăr Rosetti" din Răducăneni, nominalizată la categoria "Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale". Și despre Cosmina Teodora Chiouru, de la Liceul Teoretic "Comandor Alexandru Cătuneanu" din Lunca Cetăţuii, nominalizată la categoria "Profesori debutanţi". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Școli fără elevi, elevi fără școală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Școli fără elevi, elevi fără școală

Școli fără elevi, elevi fără școală. Mai bine de un sfert din totalul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Iaşi au un număr efectiv de şcolari/preşcolari mai mic de 50. Școli fără elevi, elevi fără școală Sunt 600 de şcoli şi grădiniţe în judeţ, cu tot cu structurile arondate, iar în 184 dintre acestea merg zilnic mai puţin de 50 de copii. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Se poate face performanţă într-o şcoală unde sunt, de exemplu, doar opt elevi? Pot beneficia de educaţie de calitate dacă studiază în clase în regim simultan? Continuarea, în Ziarul de Iași.

De la șomer la beneficiar al unui uriaș cadou de nuntă: viceprimarul USR Alexandru Gâdiuță Foto: Facebook
Politică

De la șomer la beneficiar al unui uriaș cadou de nuntă

Cum a evoluat averea viceprimarului (ex-)USR al Sectorului VI, Alexandru Gâdiuță: de la șomer plin de datorii la beneficiarul unui uriaș cadou de nuntă, de peste 85.000 de euro. Gâdiuță a fost dat afară, azi, din USR, întrucât asupra sa planau suspiciuni de corupție. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime O biografie oficială a lui Gâdiuță nu poate fi găsită. Acesta spune că, din 2009, a fost „activist civic” și este absolvent de ASE și specializat în „geografia mediului”. Însă declarațiile sale de avere au fost mereu un subiect controversat și, în 2022, o un ONG a depus sesizare la ANI împotriva sa. Gâdiuță a fost exclus, luni seara, din USR, dar a anunțat că va contesta decizia. De la șomer la beneficiar al unui uriaș cadou de nuntă Oficial, Gâdiuță n-a deținut niciodată vreo casă, mașină sau teren. Cum a evoluat situația sa financiară: În anul fiscal 2015, nu a avut nici un salariu, ci doar 208 lei ajutor de șomaj și 140 de lei dobândă la un depozit care nu figurează în declarația de avere. El avea o datorie de 130.000 de lei la familia lui Florin Talpeș, fondatorul BIT Defender. În 2016, brusc, în declarația sa de avere apare un depozit la ING, de 130.000 de lei. Veniturile sale, sub 6.500 de lei pe an, din indemnizația de consilier și ajutor de șomaj. În 2017, este angajat la USR, care-l plătește cu aproape 10.000 de lei pe lună (117.000 lei pe an, scris aproape ilizibil), venit suplimentat cu circa 1.200 de lei - indemnizație de consilier - pe lună. Contul bancar dispare, datoria la Talpeș, dispare. În 2018 și 2019 a câștigat circa 3.000 de lei pe lună, de la USR și din indemnizația de consilier. În anul fiscal 2021, este viceprimar al Sectorului VI, câștigă 12.500 de lei pe lună, și apar primele conturi bancare și investiții, totalizând 50.000. Era căsătorit, dar soția sa nu avea venituri. Gâdiuță dă lovitura la nuntă: în 2023, în declarația de avere apar daruri de nuntă de peste 85.000 de euro. Soția sa a candidat, în 2016 și 2020, pentru USR și, din declarațiile de avere se vede că nu avea nici un fel de venituri. În declarația de avere depusă în 2020, care acoperă anul fiscal 2019, apare ca fiind căsătorită. În schimbul, soțul ei n-a menționat-o în declarația de avere. Coroborând aceste date, familia Gâdiuță a făcut nunta cu dar la trei ani de la căsătoria oficială. Contracte cu dedicație la Administrația Școlilor din Sectorul VI Buletin de București a sugerat că Gâdiuță a fost exclus din USR datorită matrapazlâcurilor la Administrația Școlilor din Sectorul VI. „Amintim și faptul că Administrația Școlilor Sector 6, instituția din cauza căreia s-a iscat noul conflict din interiorul USR București, cheltuie an de an milioane de lei netransparent. Banii se scurg prin contracte directe și note de comandă, făcute offline și fără licitație publică. Buletin de București a arătat că anul trecut 4,1 milioane de lei au ajuns la o singură firmă, fără ca alți competitori să aibă acces la contracte. Acești bani au fost cheltuiți pentru montarea de centrale termice în grădinițele din sector, care iarnă de iarnă sunt afectate de avariile din sistemul centralizat. Deși valoarea cumulată a acestor contracte a depășit patru milioane de lei, Administrația Școlilor Sector 6 a ales să nu facă licitație publică. Contractele au fost făcute individual pe fiecare unitate de învățământ, și acordate unei singure firme, Megarom Instal SRL”, a scris buletin.de.

Mai bine plătit profesor decât director (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mai bine plătit profesor decât director

Mai bine plătit profesor decât director. Peste zece directori din judeţul Iaşi şi-au depus demisia de la începutul acestui an şcolar. Mai bine plătit profesor decât director Cauzele acestor demisii variază, de la nemulţumiri legate de salarizare, în principal, întrucât au considerat că pot câştiga mai bine la catedră decât în poziţia de director, la motive personale sau decizii profesionale. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Discrepanţa dintre salariile directorilor şi a simplilor profesori, care îşi pot rotunji veniturile cu dirigenţii şi alte activităţi interzise de curând directorilor, este o problemă care preocupă inclusiv ministerul Educaţiei, care a tot anunţat că va pregăti o “reparaţie”, dar care nu a mai apărut. Iar urmarea este una care nu convine factorilor de decizie de la vârf: oameni cu reale calităţi manageriale, multe dovedite prin ultimul concurs-test, evită astfel să se mai implice în conducerea şcolilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu: Vaslui a fost și este cel mai sărac județ din țară, deși se află într-o competiție strânsă cu alte fiefuri PSD, Teleorman, Gorj sau Botoșani. În acest județ se află și cel mai sărac oraș din România, Negrești. În plus, Vasluiul are una din cele mai mari rate ale omuciderilor. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani Șeful PSD Vaslui dorea să investească în drumuri - de unde lua șpagă - nu în parcuri industriale Investitorii au fost alungați cu intenție, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, refuzând să deschidă parcuri industriale. În februarie el spunea că judeţul are nevoie de investiţii "realiste" în infrastructură, sănătate sau asistenţă socială şi nu de parcuri industriale. „Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele (...) Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos”, declara Buzatu, potrivit Agerpres. De altfel, Buzatu a fost prins șpagă de la proprietarul unei firma de construcții care dezvolta drumurile județene - atât de dorite de președintele CJ Vaslui. Averea președintelui CJ Vaslui este impresionantă, mai ales dacă o raportăm la veniturile sale de etern bugetar și dublu pensionar, inclusiv pensia specială de ex-parlamentar. Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Iată câteva date care arată subdezvoltarea în care a rămas Vasluiul, după 11 în care Dumitru Buzatu a fost președinte al Consiliului Județean: „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea școlilor. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. Valoarea totală a investițiilor străine din Vaslui, din 1991 în 2021, a fost de 44.224.000 euro, adică un procent de 0,09% din totalul sumei investite la nivel național - date statistica Vaslui, citate de EstNews. În primele șase luni din 2023, valoarea investițiilor străine în Vaslui a fost de 10.441 euro, capital subscris de exact trei firme. PIB-ul pe locuitor, estimat pentru finalul lui 2023 este de 7.522 euro/locuitor, cel mai mic din România. Pe următoarele locuri de la coada listei se află Botoșani, cu 8.534 euro/locuitor, și Călărași - 8.832 euro/locuitor. Județul Vaslui are cea mai mare pondere de bugetari în totalul angajaților, de 34%, urmat de Botoșani – 29% și Caraș Severin – 26% - date „Romanian Economic Monitor”, un proiect al Universității Babeș Bolyai, citat de Vaslui Azi. Acest studiu susținea că Vaslui este pe locul III de la coada clasamentului privind investițiile străine, după Gorj și Mehedinți. Negrești, Vaslui, este cel mai sărac oraș din România. Potrivit unor statistici din 2019, aici ar fi locuit 9.800 de persoane, oficial, dar aproape un sfet au plecat. Dintre cei rămași doar 900 de oameni mai muncesc, restul fiind pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani și copii. Județul are cea mai mare rată a omuciderilor, patru la suta de mii de locuitori, fiind urmat de Tulcea și Galați, arăta Digi 24 în august 2023, citând un studiu al Universității Cuza din Iași. Relatările din presă arată că, din 2012 - an în care Dumitru Buzatu a ajuns președintele CJ Vaslui - până azi, acest județ a fost constant cel mai sărac din țară, iar diferența față de ale regiuni a crescut. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Datele de la ultimul recensământ arată că, din 2011 în 2021, populația județului s-a redus cu 20.799 de persoane.

3.700 de unităţi de învăţământ nu au autorizație de incendiu, sute au toaleta în curte Foto: Monitorul de Cluj
Eveniment

3.700 unităţi de învăţământ nu au autorizație de incendiu

Noul an școlar începe cu 3.700 de unităţi de învăţământ, dintr-un total de circa 7.100 nu au autorizație de incendiu, sute de școli cu toaleta în curte, peste 3.000 de cadre didactice fără studii corespunzătoare. Citește și: Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara – contradictorii Mai mult, EduPedu anunță, azi, că peste 2.000 de școli vor fi tăiate din țintele și jaloanele PNRR, de la dotarea laboratoarelor de informatică sau de la dotarea pentru reducerea abandonului școlar. În plus, sute de directori de școală amenință cu demisia sau și-au dat-o deja, întrucât câștigă mai mult ca simpli profesori. 3.700 de unităţi de învăţământ nu au autorizație de incendiu Iată care sunt principalele probleme cu care se confruntă școlile, la acest început de an școlar: 3.678 unități de învățământ, din 7.072, funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu, conform evidenţelor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov „În prezent, în România sunt 702 de unități de învățământ cu structuri arondate (grădinițe, școli primare și gimnaziale) care nu au toalete în incinta instituției de învățământ, potrivit datelor adunate din toate județele țării, exceptând Bucureștiul și județele Ilfov și Suceava, care nu au răspuns solicitărilor făcute în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice”, arăta B1 TV, în iulie. Datele acestui post vin în contradicție cu cele prezentate de ministrul Educației, Ligia Deca. În acest an şcolar, numărul de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului este de 3.340 faţă de 5.223 în anul şcolar 2022-2023, conform datelor prezentate de ministrul Educaţiei. Citește și: După Teoria Sârmei, Firea prezintă noi conspirații anti-PSD: gravida de la Urziceni a născut pe trotuar ca să încurce guvernarea Ciolacu, drama de la Botoșani se putea muta cu 2-3 luni înainte EduPedu a prezentat, azi, date din noul proiect al PNRR trimis de guvernul Ciolacu la Bruxelles, proiect din care se poate constata că 1.810 școli, din lista inițială de minimum 5.200, nu vor mai fi echipate cu laboratoare de informatică. În plus, numărul microbuzelor școlare electrice a fost tăiat la jumătate.

Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte

Bihor, Timiș și Cluj sunt județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. Județul Bihor a anunțat miercuri această realizare. În septembrie 2022, subprefectul de Timiș și președintele Consiliului Județean Cluj susțineau că au îndeplinit deja acest obiectiv. Potrivit B1 TV, nici în Satu-Mare nu ar mai fi școli cu toaleta în curte. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În țara ar mai fi peste 200 de școli în această situație spune ministrul Educației, dar datele sunt neclare. „Din câteva mii au rămas 200, 200 şi un pic şi urmează ca printr-o linie dedicată de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să finalizăm şi această chestiune. Ea ţine de autorităţile publice locale”, a afirmat, în iunie, ministrul Educației, Ligia Deca. Însă, în iulie 2023, B1 TV prezenta date mult mai dramatice: „În prezent, în România sunt 702 de unități de învățământ cu structuri arondate (grădinițe, școli primare și gimnaziale) care nu au toalete în incinta instituției de învățământ, potrivit datelor adunate din toate județele țării, exceptând Bucureștiul și județele Ilfov și Suceava, care nu au răspuns solicitărilor făcute în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice. Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte „O veste foarte bună este că, începând cu anul școlar 2023-2024 nu mai există în Bihor unități de învățământ care dețin grupuri sanitare neconforme, situate în curte, fără apă curentă și fără canalizare”, a declarat, miercuri, inspectorul școlar general din Bihor, Horea Abrudan. „S-au achiziționat containere cu grupuri sanitare, pentru băieți și fete, cu coridor (n.r. de legătură cu școala) acoperit, astfel încât copiii să nu meargă prin ploaie. Sunt dotate cu apă curentă și au fosă septică”, a explicat inspectorul școlar general, citat de Bihoreanul. Clujul a reușit această performanță din 2022. „Deși nu este o laudă și ar trebui să constituie peste tot o normalitate a zilelor noastre, mă bucur să constat că atingerea obiectivului asumat la nivelul administrației județene a fost confirmată și de Inspectoratul Școlar în acest început de an educațional. Clujul este singurul județ din țară cu școli și grădinițe racordate integral la apă curentă și cu toalete în interiorul clădirilor, iar această stare datează deja de doi ani”, declara, în septembrie 2022, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj. „ZERO latrine în curțile școlilor din Timiș. Este important faptul că în 2022 toți elevii din județul Timiș au acces la unități de învățământ cu grupuri sanitare racordate la apă curentă și canalizare”, scria, tot în septembrie 2022, subprefectul de Timiș, Sorin Ionescu. Teleorman, Vrancea și Vaslui, cu zeci de unități școlare cu toaleta în curte În schimb, în restul țării ar mai fi peste 200 de școli cu toaleta în curte, apreciază Euronews România. Doar în Dolj ar fi 22 de astfel de unități școlare. „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea instituției. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. În Teleorman sunt 52 de instituții de învățământ fără toalete, iar în județul Olt sunt 42, afirma acest post. În Buzău, 12 unităţi de învăţământ din judeţ nu deţin autorizaţie sanitară, iar 64 (13,25% din total) au grupuri sanitare în exteriorul clădirilor, racordate la fose septice, arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din acest județ, cu o săptămână înainte de începerea noului an şcolar. În Botoșani, din 470 de unități școlare, 20 mai sunt în această situație. În Sibiu, Școala Gimnazială Bruiu, Școala Gimnazială „Ioan Ban-Dascălu” Poiana Sibiului și Școala Gimnazială Râu Sadului mai au toalete în curte.

Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică

Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică. În anul şcolar abia încheiat, guvernul a economisit numai cu elevii ieşeni peste șase milioane de lei: multe produse alimentare din Programul pentru şcoli nu au mai ajuns la copii. Guvernul lasă școlarii fără mâncarea zilnică Alocarea fondurilor a fost decisă târziu, iar atribuirea birocratică a contractelor de furnizare şi distribuţie a durat luni întregi fără să acopere întreg necesarul. Situaţia se va repeta şi anul acesta. Au rămas mai puţin de două luni până să înceapă anul şcolar şi Programul pentru alimente în şcoli – cum se numeşte fostul "Corn şi lapte" – e la coada listei de priorităţi a guvernului. Citește și: Cât de jos a ajuns justiția română: sentință bazată pe părerea judecătorului, fără nici o referire la lege Asta, deşi tot corpul profesoral, de la suplinitori la ministrul Educaţiei, ar răspunde la fel dacă ar fi întrebaţi cât de benefică este livrarea produselor alimentare mai ales acolo unde sărăcia e lucie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră