sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schemă

3 articole
Eveniment

Polițiștii-șpăgari forțau șoferii să încalce legea

Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea, ca să-i poată opri. Un ucrainean a fost cel care a sunat la linia anticorupție: aceștia puneau doi complici să circule cu viteză redusă pe Drumul European 581, iar cei din spatele lor își pierdeau răbdarea și forțau depășirea, cel mai adesea încălcând linia continuă. Citește și: Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania ieri, șase dintre aceștia au fost arestați preventiv, iar doi au fost trimiși în arest la domiciliu. Polițiștii-șpăgari forțau șoferii să încalce legea La această schemă participau nu mai puțin de opt polițiști de la Poliția Huși și un polițist de la Poliția de Frontieră. Șpaga pe care o cereau era între 100 de lei și 1.500 de lei, în funcție de gravitatea infracțiunii. Amenințarea cea mai dură era pierderea carnetului auto. Însă cel care a sunat la linia anticorupție nu a fost un șofer român, ci unul ucrainean. Pornind de la sesizarea acestuia, Direcția Generală Anticorupție a pornit anchetarea acestui caz, care a dus la reținerea celor nouă polițiști și percheziționarea sediului poliției din Huși. „În fapt, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că, începând cu luna iunie 2023 și până în prezent, polițiști din cadrul IPJ Vaslui – Poliția municipiului Huși și din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui ce își desfășoară activitatea pe raza municipiului Huși, având atribuții pe linie rutieră, au pretins și primit de la conducători auto, în mod repetat, sume de bani cuprinse între 100 de lei și 1.500 de lei, pentru a nu-i sancționa contravențional”, se arată în comunicatul Serviciului Anticorupție Vaslui. Tinerii polițiști-șpăgari Foto: Vremea Nouă În urma reținerii celor opt agenți de la Poliția Huși, în Biroul de Ordine Publică din acest oraș ar mai fi rămas doar un singur polițist, scrie Vremea Nouă.

Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea Foto: Facebook Poliția București
Schema de ajutor pentru investițiile în economie (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Schema de ajutor pentru investițiile în economie

Schema de ajutor pentru investițiile în economie. Guvernul va aproba, joi, schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţiile în economie a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Schema de ajutor pentru investițiile în economie "Astăzi vom aproba schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţii în economia României a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro. Continuăm, deci, să dezvoltăm toate elementele de reglementare, să luăm toate măsurile necesare la nivelul Guvernului, astfel încât aceste măsuri să intre cât mai repede în vigoare şi să producă efecte aşa cum ne-am asumat", a declarat Ciucă la începutul şedinţei de Guvern, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Acest pachet de măsuri are o valoare de 200 de milioane de euro. "Ceea ce cred că este foarte important de subliniat este faptul că aduce câteva elemente de noutate, în sensul în care dorim ca prin aceste măsuri să producem efect multiplicator în economia românească, să avem valoare adăugată cât mai mare. Şi, în felul acesta, considerăm că este foarte important să ne focalizăm pe ceea ce înseamnă industria prelucrătoare, construcţiile, informatică şi comunicaţii, HORECA şi, nu în ultimul rând, investiţiile în sănătate şi asistenţă socială", a explicat Ciucă. Premierul a precizat că, începând de anul trecut, numărul de cereri de finanţare la această schemă de ajutor a crescut constant. "În acest an fiind deja emise 50 de finanţări din totalul de 144 câte se află la Ministerul de Finanţe şi acestea sunt pentru firme care fac parte din industria auto, aeronautică, industria alimentară, electrocasnice, farmaceutică şi, nu în ultimul rând, a materialelor de construcţii", a mai declarat prim-ministrul Ciucă.

România, datoare marilor producători de filme (sursa: Facebook/The Protégé)
Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră