luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina. Forţele armate ruse şi-au reluat atacurile în estul Ucrainei, după ce şi-au regrupat trupele. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat extinderea atacurilor, în timpul unei inspecţii la unităţile implicate în invazia din Ucraina, informează sâmbătă dpa. Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina "După ce a audiat raportul (asupra situaţiei), ministrul rus al apărării a dat instrucţiunile necesare pentru a extinde activităţile grupărilor armate în toate direcţiile de atac, pentru a priva regimul de la Kiev de posibilitatea de a continua să întreprindă atacuri masive de artilerie şi cu rachete asupra infrastructurii şi civililor în Donbas şi în alte regiuni", a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit dpa. La rândul său, Statul Major de la Kiev a anunţat în raportul său că Ucraina a respins în ultimele 24 de ore tentative de atacuri ale Rusiei în direcţia Bahmut şi lângă Doneţk. "După ce s-a regrupat, duşmanul şi-a reluat atacul asupra centralei termice de la Vuhlehirsk şi luptele continuă", se mai spune în comunicatul Statului Major ucrainean. Lupte la scară mică Experţi militari din cadrul Institutului pentru Studiul pentru Studiul Războiului (ISW) au constatat de asemenea că trupele ruse şi-au încheiat pauza pe care au luat-o după ce au capturat oraşele Severodoneţk şi Lisiciansk. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Deocamdată, luptele sunt la scară mică. "Dacă pauza operaţională într-adevăr s-a încheiat, ruşii probabil îşi vor continua şi extinde aceste atacuri în următoarele 72 de ore", potrivit analizelor ISW. Războiul pare de durată Au trecut deja aproape cinci luni de când Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei. După ce iniţial a eşuat în operaţiunile din nordul Ucrainei ce au vizat capitala Kiev, trupele ruse au înregistrat cuceriri teritoriale în regiunea estică Donbas, printr-o masivă desfăşurare de artilerie. Utilizarea lansatoarelor de rachete trimise de aliaţii occidentali i-au permis Ucrainei să provoace pierderi substanţiale ruşilor. Pentru a contracara aceasta, SUA cred că Rusia intenţionează să achiziţioneze drone de lupte iraniene.

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina (sursa: Emergency Services of Ukraine)
Putin vrea drone de luptă iraniene (sursa: cnn.com)
Internațional

Putin vrea drone de luptă iraniene

Putin vrea drone de luptă iraniene. Responsabili ruşi au vizitat Iranul de cel puţin două ori pentru a inspecta drone militare ce ar putea fi achiziţionate de Rusia în vederea folosirii acestor aparate în războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit CNN. Putin vrea drone de luptă iraniene Armata iraniană a prezentat aceste drone unei delegaţii ruse pe 8 iunie şi 5 iulie la baza aeriană Kachan, la 200 de kilometri sud de Teheran, potrivit imaginilor din satelit prezentate de guvernul american. "Publicăm aceste imagini făcute în iunie care arată drone iraniene pe care delegaţia rusă le-a inspectat în acea zi. Aceasta sugerează un interes susţinut al ruşilor de a achiziţiona drone de luptă iraniene", a indicat Sullivan. "Din ceea ce ştim, a fost prima dată când o delegaţie rusă vizitează o bază aeriană pentru o asemenea prezentare", a adăugat el. Ministrul iranian de Externe, prins cu minciuna Sullivan declarase luni că Statele Unit au informaţii conform cărora Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de drone, inclusiv drone de luptă, iar instruirea militarilor ruşi pentru a le folosi ar urma să înceapă chiar de luna aceasta. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian l-a asigurat vineri pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că Iranul nu intenţionează să vândă drone Rusiei şi a calificat acuzaţiile americane în această privinţă ca fiind "nefondate şi mai mult un act de propagandă" făcut înaintea vizitei preşedintelui Joe Biden în Israel. Dronele Bayraktar au îngrozit Kremlinul Dronele au jucat un rol major în războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie. Armata ucraineană a provocat pierderi grele trupelor ruse mai ales cu ajutorul dronelor turceşti Bayraktar, pe care le-a achiziţionat atât înainte, cât şi după începerea conflictului. Statele Unite au anunţat săptămâna trecută un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari, care cuprinde, printre alte echipamente, lansatoare multiple de rachete HIMARS şi obuze de înaltă precizie. De la începutul războiului Washingtonul a oferit Ucrainei o asistentă militară estimată la circa 6,9 miliarde de dolari.

Rachetele rusești au omorât civili intenționat (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rachetele rusești au omorât civili intenționat

Rachetele rusești au omorât civili intenționat. Un responsabil american al apărării a respins vineri afirmaţiile ruse potrivit cărora atacul de la Viniţa, care a făcut 23 de morţi, printre care copii, conform Kievului, a vizat o reuniune a forţelor aeriene ucrainene în acest oraş foarte îndepărtat de liniile frontului, transmite AFP. Rachetele rusești au omorât civili intenționat "Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere", le-a declarat jurnaliştilor acest responsabil cu rang înalt sub protecţia anonimatului. "Părea o clădire", a adăugat responsabilul, confirmând că Rusia a lansat racheta joi de pe un submarin. Luând în calcul atacul asupra oraşului Viniţa, el a estimat, pe baza informaţiilor publice, că 100 până la 150 de civili ucraineni au fost ucişi în lovituri ruse în ultimele şapte până la 15 zile. Ultimul bilanţ la Viniţa a raportat 23 de morţi, 29 de dispăruţi şi zeci de răniţi. Minciuni rusești Ministerul rus al Apărării susţine că rachetele trase de pe mare au lovit "casa ofiţerilor" din Viniţa, unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Imaginile difuzate de serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă au arătat zeci de maşini carbonizate şi o clădire de zece etaje devastată de explozie. Potrivit armatei ucrainene, "trei rachete" au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, mai scrie AFP.

Rusia ignoră că a omorât civili (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia ignoră că a omorât civili

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse (sursa: Flickr/Ministerie van Buitenlandse Zaken)
Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu (sursa: Unsplash)
Internațional

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu. Exporturile mari de motorină şi alte produse rafinate ale Rusiei care sunt refuzate de multe state din Europa se îndreaptă rapid spre o nouă destinaţie: Orientul Mijlociu, arată o analiză Bloomberg. Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu Livrările de combustibili din Rusia spre Orientul Mijlociu au crescut în fiecare lună începând din februarie, când a început invazia din Ucraina, ajungând la 155.000 de barili pe zi în luna iunie, potrivit firmei de consultanţă Vortexa Ltd. În contrast, importurile Europei au scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă. Chiar dacă livrările de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu nu sunt o noutate, cele mai recente date arată modul cum războiul din Ucraina a modificat rutele comerciale tradiţionale şi a creat oportunităţi pentru traderi. SUA au interzis importurile de combustibili ruseşti şi multe firme europene au decis din proprie iniţiativă să evite combustibili ruseşti. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului În plus, Uniunea Europeană şi Marea Britanie se pregătesc să interzică şi importurile de petrol din Rusia prin intermediul navelor. „Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, livrările ar putea să crească”, spune Jonathan Leitch, analist la Turner, Mason & Co., făcând referire în special la motorina rusească. Păcura, vedeta exporturilor Cea mai mare parte a importurilor de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu este compusă din păcură, un produs rezultat în procesul de rafinare care este deseori utilizat în producţia de electricitate şi sectorul de shipping. Dar includ de asemenea benzină, combustibil pentru avioane şi motorină, precum şi produse mai puţin cunoscute, arată datele Vortexa. Luna trecută, importurile de produse petroliere din Rusia în Orientul Mijlociu au atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2016 şi peste o treime din aceste importuri au ajuns în hub-ul de depozitare şi tranzacţionare de la Fujairah (Emiratele Arabe Unite). Analiza completă, în Știrile TVR.

Ultimul opozant al lui Putin, anchetat (sursa: Facebook/Ilya Yashin)
Internațional

Ultimul opozant al lui Putin, anchetat

Ultimul opozant al lui Putin, anchetat. Autorităţile ruse au deschis o "anchetă penală" împotriva lui Ilia Iaşin, unul dintre ultimii lideri ai opoziţiei din Rusia care nu se află încă în exil sau nu a fost condamnat la o pedeapsă grea cu închisoarea, a anunţat marţi avocatul lui, informează AFP. Ultimul opozant al lui Putin, anchetat Comitetul de Anchetă rus, însărcinat cu principalele investigaţii din Federaţia Rusă, a deschis o anchetă împotriva opozantului, pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă, a anunţat pe Facebook avocatul său Vadim Prohorov, precizând că a fost înştiinţat la telefon de anchetator. "O percheziţie începe la el (la Ilia Iaşin). Mă duc acolo", a adăugat avocatul. Ilia Iaşin, 39 de ani, a fost condamnat pe 28 iunie la 15 zile de detenţie pentru "nesupunere în faţa ordinelor poliţiei", acuzaţie pe care cel vizat a calificat-o drept fabricată, amintind pe Telegram că este "un critic al preşedintelui Putin şi un adversar al războiului din Ucraina". Iaşin a anunţat mai devreme marţi, pe reţelele sociale, că el ar trebui să fie pus în libertate miercuri dimineaţa. "Poate că mă vor elibera. Poate", a scris el. Apropiat de Navalnîi și Nemțov Iaşin este o personalitate proeminentă a opoziţiei ruse de mai mult timp, în special în cadrul mişcării anti-Kremlin din 2011-2012. El este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, opozantul nr. 1 al Kremlinului, care în prezent ispăşeşte o pedeapsă cu nouă ani de închisoare într-o serie de dosare denunţate ca fabricate politic, şi al lui Boris Nemţov, asasinat în 2015. Ilia Iaşin, deputat municipal din partea opoziţiei într-un district din Moscova, a denunţat ofensiva militară rusă a Rusiei împotriva Ucrainei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Represiunea oricărei mişcări anti-Kremlin şi a media independente în Rusia s-a amplificat de la declanşarea acestui atac de către Kremlin. Autorităţile ruse s-au dotat în special cu un arsenal juridic pentru a permite aplicarea unor pedepse care merg până la 15 ani de închisoare împotriva celor care denunţă războiul împotriva Ucrainei, denumit oficial "operaţiune militară specială".

Putin, arme juntei militare din Myanmar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, arme juntei militare din Myanmar

Putin, arme juntei militare din Myanmar. Rusia şi Myanmar îşi vor întări cooperarea în domeniul apărării, a anunţat marţi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse, după o întrevedere între liderul juntei militare birmane Min Aung Hlaing şi oficiali de rang înalt ai ministerului rus, informează Reuters. Putin, arme juntei militare din Myanmar Ministerul rus a precizat într-un comunicat că întrevederea a avut loc luni, la Moscova, şi că Hlaing a fost în Rusia într-o vizită privată. "Întrevederea a confirmat deschiderea reciprocă de a întări în mod substanţial cooperarea multilaterală dintre departamentele militare ale celor două ţări", se spune în comunicatul Ministerului Apărării rus, citat de Reuters. Thomas Andrews, raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Myanmar, a spus în februarie că Rusia a furnizat juntei militare drone, două tipuri de avioane de luptă şi două tipuri de vehicule blindate, unul cu sisteme de apărare antiaeriană. Un an și jumătate de la lovitura militară de stat Lovitura militară din februarie 2021 a cufundat Myanmarul în haos. Aproape 1.800 de civili au fost ucişi de forţele de securitate şi peste 13.000 au fost arestaţi, potrivit unui observator local. Miliţii au ridicat armele împotriva juntei în mai multe regiuni din Myanmar. După ce a fost înlăturată de la putere, fosta lideră birmană destituită, Aung San Suu Kyi, s-a aflat în arest la domiciliu într-un loc ţinut secret din Naypyidaw, alături de mai mulţi angajaţi casnici şi de câinele ei. Laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 77 de ani, a ieşit din arestul la domiciliu doar pentru audierile din procesul său fluviu. ONU: Junta militară, crime în masă Aung San Suu Kyi a mai stat aproape 15 ani în arest la domiciliu în timpul precedentelor dictaturi militare. În cadrul detenţiei sale actuale, legăturile sale cu exteriorul se limitează doar la scurte întâlniri cu avocaţii săi înainte de audieri. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Ea a fost deja găsită vinovată pentru corupţie, instigare la violenţă, încălcarea regulilor sanitare legate de COVID-19, precum şi încălcarea legii telecomunicaţiilor, iar un tribunal a condamnat-o la 11 ani de închisoare. Investigaţii ale ONU au arătat că junta militară din Myanmar a comis crime în masă şi crime împotriva umanităţii. Cu toate acestea, junta susţine că vrea să restabilească pacea şi ordinea.

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat (sursa: ZMiST)
Internațional

exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului (sursa: cpc.ru)
Internațional

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului. Rusia amenință că va folosi petrolul din Kazahstan ca armă împotriva țărilor europene care susțin Ucraina. O decizie judecătorească recentă de închidere a terminalului de export de la Marea Neagră pentru o lună este un avertisment clar adresat Europei, scrie Bloomberg. Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului Săptămâna trecută, un judecător rus din orașul Novorossiysk de pe coasta Mării Negre a ordonat Consorțiului Caspian Pipeline (CPC) să oprească transporturile timp de 30 de zile. Suspendarea operațiunilor a fost solicitată ca pedeapsă pentru o serie de „încălcări documentare” în temeiul Planului de răspuns al CPC la deversarea de petrol, problemă pe care compania trebuie să o remedieze până la sfârșitul lunii noiembrie. Deși instalația se află în Rusia, aproximativ 90% din țițeiul care trece prin ea provine din Kazahstan. Asta o face o armă ideală în arsenalul președintelui Vladimir Putin pentru a provoca pagube economice inamicilor săi. 1,5 milioane de barili pe zi de țiței Oprirea CPC va elimina până la 1,5 milioane de barili pe zi de țiței de pe piața mondială de petrol, în timp ce fluxurile Rusiei abia vor fi afectate. Desigur, Putin nu a spus în mod explicit că acesta este scopul lui. Utilizarea tribunalelor regionale pentru a opri fluxurile de petrol oferă Kremlinului o negație plauzibilă. Dar procesul urmează un model familiar. CPC este una dintre conductele prin care România importă țiței din Kazahstan. Geamanduri de încărcare și mine Rusia are o istorie bogată când vine vorba de a folosi instanțele în scopuri politice. Să ne amintim de hărțuirea TNK-BP și a directorilor săi străini în 2008, înainte de eventuala preluare a companiei petroliere de către Rosneft PJSC, susținută de stat, experiența BP Plc cu zăcământul său de gaz Kovykta din Siberia sau obstacolele puse în calea proiectului Sakhalin 2 LNG, care a culminat cu preluarea unui pachet majoritar de acțiuni în operațiune de către Gazprom PJSC în 2006. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Terminalul de export al CPC a trecut printr-o serie de evenimente nefericite de când trupele ruse au invadat Ucraina. La sfârșitul lunii martie, terminalul a fost parțial închis timp de o lună, după ce o furtună a avariat două dintre cele trei geamanduri de încărcare. Apoi, la mijlocul lunii iunie, încărcăturile au fost din nou suspendate pentru un studiu legat de zona de apă din jur, ceea ce a dus la descoperirea mai multor mine din cel de-al Doilea Război Mondial. Curios este faptul că eliminarea minelor nu au fost o prioritate atunci când geamandurile au fost instalate. Analiza completă, în Știrile TVR.

Rusia poate lăsa Franța fără gaz (sursa: Facebook/Bruno Le Maire)
Internațional

Rusia poate lăsa Franța fără gaz

Rusia poate lăsa Franța fără gaz. Guvernul de la Paris se pregăteşte de o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti, pe care o vede ca fiind cel mai probabil scenariu în planificarea sa, a afirmat duminică ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, transmite Reuters. Rusia poate lăsa Franța fără gaz În condiţiile în care aproximativ 17% din aprovizionarea sa vine din Rusia, Franţa este mai puţin dependentă de gazele ruseşti decât unele din statele vecine, dar Executivul pregăteşte planuri de urgenţă. Întreruperea este în mod special problematică acum deoarece producerea de energie nucleară în Franţa nu face faţă cererii, multe reactoare fiind închise pentru lucrări de mentenanţă. "Cred că o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti este o posibilitate reală... şi trebuie să ne pregătim pentru acest scenariu", a afirmat oficialul în marja conferinţei economice care are loc în Aix-En-Provence, în sudul Franţei. Prima măsură: reducerea consumului "Ar fi total iresponsabil să ignorăm acest scenariu", a declarat Bruno Le Maire. Acesta a explicat că prima linie de apărare este reducerea consumului de către gospodării şi companii, apoi construirea unei noi infrastructuri, cum ar fi o instalaţie plutitoare pentru regazificarea livrărilor de gaze naturale lichide din străinătate. Citește și: Rușii continuă să atace civili în Ucraina: 15 morți după prăbușirea unui bloc lovit de o rachetă Uragan în localitatea Ceasiv Iar Mai drastic, Guvernul analizează fiecare companie pentru a vedea unde poate fi forţată o producţie mai scăzută pentru a economisi energia, dacă va fi necesar, a adăugat ministrul francez de Finanţe.

Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia (sursa: wimbledon.com)
Internațional

Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia

Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia. Preşedintele Federaţiei Ruse de Tenis, Şamil Tarpiscev, a salutat victoria kazahei Elena Rîbakina în finala feminină de simplu de la Wimbledon, de sâmbătă, descriind-o pe jucătoare drept un "produs" pur al tenisului rusesc, scrie AFP. Câștigarea Wimbledonului feminin, clamată de Rusia Născută la Moscova în urmă cu 23 de ani, Rîbakina a obţinut cetăţenia kazahă în 2018. Ea a învins-o sâmbătă, în finală, pe tunisianca Ons Jabeur (2 WTA, favorita nr. 3), în trei seturi, 3-6, 6-2, 6-2. Jucătorii din Rusia şi Belarus nu au fost acceptaţi la Wimbledon anul acesta, ca urmare a invadării Ucrainei de către trupele Moscovei. "Este uimitor! Bravo, Rîbakina! Am câştigat turneul de la Wimbledon", a reacţionat Tarpiscev, citat de agenţia de presă rusă Ria Novosti. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Din momentul calificării Elenei Rîbakina în finală, după ce a trecut în semifinale de românca Simona Halep, Tarpiscev a fost foarte entuziasmat. "Bine că Elena s-a calificat în finala de la Wimbledon, este un produs al tenisului rusesc. Desigur, ar fi şi mai bine dacă va câştiga. O vom sprijini", scrisese Tarpiscev înaintea meciului din finală.

Bătălia profundă rusă pierde în Ucraina (sursa: Pixabay)
Internațional

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina. Orașul Lisiceansk a căzut în „mâinile” Rusiei, dându-i controlul deplin asupra regiunii separatiste Lugansk, din Ucraina. Forțele ruse ocupă, de asemenea, aproape toată regiunea vecină, Donețk, cealaltă regiune pe care Kremlinul a recunoscut-o ca independentă cu două zile înainte de a-și lansa invazia, scrie George Friedman într-o analiză Geopolitical Futures. Toate forțele militare au o doctrină Rusia are de ales să accepte această victorie ca punct culminant al războiului sau să caute victoria totală prin acapararea întregii Ucraine. Înainte de a lua în considerare această opțiune, trebuie să înțelegem cadrul conceptual care a definit planul inițial al Rusiei. Toate forțele militare au o doctrină. Doctrina definește modul în care trebuie purtate războaiele. În Statele Unite, în timpul Războiului Rece, doctrina a fost numită Bătălia Aer-Teren, care prevedea un sistem combinat de arme pentru ofensivă și apărare care funcționează ca o singură forță, sub comandă unificată. Chinezii aveau o doctrină numită apărare activă, care proiecta un inamic aflat constant în atac, în timp ce forțele chineze îl reținea în majoritatea sectoarelor și atacau pe măsură ce se iveau oportunitățile. Există multe concepte, în orice armată, și majoritatea sunt de puțină importanță. Modelul de bază de luptă definește tipul de arme care trebuie procurat, amestecul adecvat de forțe, antrenamentul pe care îl primesc și așa mai departe. Doctrinele există pentru un teatru întreg de război și pentru unități mult mai mici. În caz de război, toate trebuie combinate într-o singură forță de luptă. Ce este "Bătălia profundă" Doctrina rusă, definită după căderea Uniunii Sovietice, se numește Bătălie profundă. Anticipează lupta rusească în orice nivel al războiului. Scopul este de a „străpunge” cât mai puternic și rapid inamicul. Pentru a face acest lucru, trebuie să existe o coordonare intensă la toate nivelurile bătăliei și, de asemenea, între niveluri. Deci, în Ucraina, Bătălia profundă urma să coordoneze operațiunile generale din fiecare teatru de război. Erau necesare teatre pentru a gestiona bătălia la componente mici precum batalioanele. Profunzimea doctrinei este determinată nu numai de cât de departe poate „străpunge” inamicul, ci și de cât de profund pot fi făcute comanda și controlul. Citește și: Un traficant de arme rus care a folosit și România în afacerile sale, posibil returnat în Rusia în schimbul baschetbalistei americane deținute la Moscova Bătălia profundă este foarte promițătoare atunci când informațiile circulă rapid la următorul cel mai înalt nivel de comandă. Armata rusă este ca un baros. Când această coordonare, consultare și comandă se întrerup – iar cheia este comunicarea, notoriu întârziată sau greșită într-o luptă – „barosul” lovește armata în „genunchi”. Bătălia profundă se transformă într-un sistem de comandă centralizat, în care comandamentul superior nu poate vedea realitățile de la nivelul inferior. "Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina Pentru atacul inițial asupra Ucrainei, a fost urmat de conceptul Bătăliei profunde. A organizat forța în trei atacuri construite în jurul blindatelor și lovind de la nord spre Kiev, de la sud spre Odesa și la o mică distanță în Donbas în est. Ordinele inițiale păreau să fie în vigoare, indiferent de evenimente. Forța nordică s-a blocat pe un drum și a rămas acolo zile întregi, fără nicio corecție a ordinelor sale. Această forță fusese probabil menită să sprijine forța care venea dinspre est. Tancurile ard combustibil rapid, chiar și când merg în gol, iar logistica nu a avut ordine noi sau nu le-a putut executa. Dintr-o singură luptă puternică au apărut trei teatre de operații separate, fără un plan de luptă integrat. În mod clar, fluxul de informații s-a întrerupt pe măsură ce infanteria a intrat în orașe puternic apărate și nu a reușit să înțeleagă forța cu care se confrunta. Comandamentul superior nu cunoștea informațiile de luptă privind inamicul, realitatea logistică sau rapoartele de luptă și, în loc să transfere mai multă comandă, a ținut „frâiele strânse”. A fost o Bătălie profundă în cel mai rău moment. Analiza completă a fost tradusă în română de Știrile TVR.

Rușii au lovit un petrolier moldovean (sursa: navalnews.com)
Internațional

Rușii au lovit un petrolier moldovean

Rușii au lovit un petrolier moldovean. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o "bombă ecologică", potrivit Reuters. Rușii au lovit un petrolier moldovean Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. "Probabil că restul încărcăturii a luat foc", indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară. "Bombă ecologică cu acţiune întârziată" Armata ucraineană a calificat nava drept o "bombă ecologică cu acţiune întârziată", apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ucraina susţine că invazia rusă a provocat prejudicii enorme de ordin ecologic şi intenţionează să solicite despăgubiri Moscovei în instanţele internaţionale. Printre ameninţările pentru mediu cauzate de invazia rusă, menţionate de Ucraina, se numără şi poluarea bazinelor de apă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră