luni 23 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2503 articole
Internațional

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas. Armata rusă şi-a intensificat vineri atacurile aeriene asupra poziţiilor ucrainene, în încercarea de a-şi scoate din impas ofensiva desfăşurată în Donbas, în estul Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas Conform a ceea ce susţine Moscova, trupele sale ar fi făcut progrese mai ales în luptele pentru controlul localităţii Soledar, la circa zece kilometri nord-est de Bahmut, unul din principalele bastioane ale armatei ucrainene în provincia Doneţk. Soledar este un punct cheie pentru controlul localităţii Bahmut, unde se află un nod strategic de comunicaţii a cărui cucerire ar permite trupelor ruse să-şi concentreze eforturile ofensive către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, redute importante ale armatei ucrainene, mai ales cel din urmă, în provincia Doneţk. Citește și: Putin, livid de furie după atacul devastator asupra aerodromului din Crimeea, l-a destituit pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră Statul Major al armatei ucrainene, care joi a admis intensificarea atacurilor aeriene ruseşti, a anunţat vineri că aviaţia rusă a bombardat în împrejurimile localităţilor Soledar şi Bahmut, precum şi mai multe alte localităţi învecinate. În acest sector trupele ruse nu au reuşit însă nicio înaintare, potrivit comandamentului ucrainean. Bombardamente intense, dar sterile Armata rusă a atacat de asemenea cu aviaţia şi artileria împrejurimile oraşelor Sloviansk şi Kramatorsk, iar mai către sud aviaţia rusă a bombardat poziţiile ucrainene de la Marinka şi Vodiane, situate la periferia oraşului Doneţk, capitala regională controlată din 2014 de către separatiştii proruşi. Potrivit taberei ucrainene, trupele ruse au încercat să avanseze şi în sectorul cuprins între localităţile Veterinarne y Udy, în regiunea Harkov, aflată la nord de Donbas, practic la frontiera cu Rusia, dar "nu au reuşit, au suferit pierderi şi s-au retras". Pe frontul de sud, situaţia militară în continuare nu înregistrează evoluţii substanţiale, în timp ce comandamentul rus a susţinut că trupele sale ar fi ucis circa 100 de militari ucraineni într-un atac în regiunea Nikolaev. Herson, principala țintă a ucrainenilor Ministerul rus al Apărării a mai susţinut că antiaeriana rusă ar fi interceptat două rachete Himars în regiunea sudică Herson, aflată parţial sub controlul trupelor ruse încă din primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie. Oraşul Herson, capitală a regiunii omonime şi care de asemenea este ocupat de trupele ruse, se află acum în centrul atenţiei analiştilor militari, care cred că recuperarea acestuia va fi principalul obiectiv al Kievului în săptămânile următoare, după ce cu o lună în urmă preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să elibereze zonele ocupate din sud. Un element-cheie: rachetele HIMARS Situat pe malul drept al râului Nipru, oraşul Herson este separat de acest curs de apă de restul regiunii omonime, de care este conectat doar prin trei poduri, toate aflate acum în raza de acţiune a rachetelor Himars furnizate Ucrainei de către SUA. Dar ordinul dat de Zelenski pentru recuperarea sudului Ucrainei nu a fost urmat până în prezent de progrese ale trupelor ucrainene pe teren în această regiune, în schimb au existat atacuri succesive asupra podurilor folosite de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele în regiunea Herson.

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor Foto: Twitter
Internațional

Estonia și Finlanda să nu mai acorde vize rușilor.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Internațional

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia. Rusia a condamnat joi rezoluţia adoptată de parlamentul leton care desemnează Rusia "stat care susţine terorismul", relatează Reuters. "Având în vedere că nu există substanţă, ci doar xenofobie bestială în spatele acestei decizii, este necesar să-i numim pe ideologi neonazişti", a postat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia Rezoluţia menţionează că "Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean" şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina. Rusia pretinde că a fost nevoită să-şi trimită forţele armate în Ucraina pentru a "denazifica" o ţară despre care susţine că este condusă de neonazişti, termen pe care l-a folosit şi pentru a-i categorisi pe criticii săi din ţările baltice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: a decis să investească zece milioane de lei pe un câmp dintr-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ucraina şi Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii nazişti germani din Al Doilea Război Mondial.

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Foto: Kremlin.ru
Internațional

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești

Un studiu al armatei ucrainene privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești arată că blindajul elicoptererelor Ka-52 Aligator poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia denumea aceste elicopetere „tancuri zburătoare” și susținea că blindajul face față la gloanțe de calibru 12,7 mm. Datele raportului au fost văzute de ziariștii de la The Times. Acestora li s-au prezentat și dovezi ale informațiilor din acest studiu. Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Experții ucraineni au evaluat și eficiența rachetelor Rusiei pe teritoriul ucrainean. Raportul susține că racheta de croazieră 3M-14 Kalibr are doar 33% șanse de a-și atinge ținta. Aproximativ 30% dintre rachetele folosite de ruși au lovit obiecte civile. Un alt tip de rachetă, un model neprecizat de The Times, are o acuratețe de 49%. Russian weapons are old and failing, says Ukraine’s militaryhttps://t.co/eo9J923NCS— William Dalrymple (@DalrympleWill) August 10, 2022 În plus: Camionul Ural-63706-0010 Tornado-U, conceput pentru a transporta arme și echipament militar, este menit să aibă o protecție blindată îmbunătățită, dar are „protecție slabă împotriva armelor de calibru mic”, forțând trupele de la sol să improvizeze.Vehiculul de luptă pentru infanterie BMD-4M, care poate fi aruncat de parașutat pentru a oferi putere de foc și sprijin, este „slab protejat chiar și împotriva armelor mici și a fragmentelor de mine și a obuzelor de artilerie”. Aproximativ o duzină dintre acestea au fost capturate de forțele ucrainene.Tancurile modernizate T-72B3, principalul tanc de luptă al Rusiei, vehiculele blindate BTR-82A și alte vehicule blindate au fost distruse cu succes de trupele ucrainene folosind arme antitanc furnizate de Occident.Dronele rusești Orlan-10 folosesc componente produse în străinătate, dar se strică foarte ușorSistemele antiaeriene Pantsir-1 nu sunt capabile să facă față roiurilor de drone. Ucraina trimite câte două drone pentru a-i distrage atenția și trei pentru a le distruge. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Într-o comparație evident ironică, raportul rmatei ucrainene, citat de The Times, arată că dronele Eleron 3-SV au camere foto Olympus mai proaste decât dispozitivele similare nord-coreene, care folosesc camere Sony. In August 2021 the ?? MOD Shoigu announced that the servicability of weapons in Russian armed forces is 99%. All Ukrainians (and Estonians etc) old enough to remember the Russian system, laughed, Western analysts sounded really worried. Today we hear Shoigu's heart is not at 99% pic.twitter.com/PXovu3zU7a— Eerik N Kross (@EerikNKross) April 14, 2022 În utltimele luni, pe fondul sancțiunilor occidentale, Rusia a suspendat mai multe contracte de furnizare de armament către Serbia, Vietnam sau alte țări.

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc (sursa: emerging-europe.com)
Internațional

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc. Embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare miercuri la miezul nopţii, la patru luni după adoptarea sa în cadrul celui de al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care UE se confruntă cu puternice tensiuni în privinţa aprovizionării sale energetice, relatează AFP. Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc Acest embargo, decretat în aprilie de cele 27 de state comunitare, a devenit efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc. UE importa până anul trecut 45% din cărbunele său din Rusia pentru o sumă de patru miliarde de euro pe an şi anumite ţări, precum Germania şi Polonia de exemplu, care îl utilizau în producţia de electricitate, erau în mod special dependente de cărbunele rusesc. Multe țări europene au revenit la cărbune În contextul în care consumul european anual de cărbune, combustibil fosil poluant, a scăzut de la 1.200 la 427 milioane de tone între 1990 şi 2020, închiderea a numeroase mine de pe continent a contribuit la creşterea dependenţei europenilor de importuri. În ceea ce priveşte huila, achiziţiile UE din Rusia au crescut de la opt milioane de tone în 1990 (7% din importuri), la 43 de milioane în 2020 (54%). În contextul căderii livrărilor de gaz rusesc şi riscului de penurie, mai multe ţări - precum Germania, Austria, Ţările de Jos, Italia - au anunţat în ultimele luni un recurs sporit la centralele electrice pe cărbune. Citește și: VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând În primele cinci luni din 2022, electricitatea produsă din arderea cărbunelui în Germania a crescut cu 20%, potrivit cabinetului Rystad. Embargoul total asupra cărbunelui rusesc îi împinge pe europeni să se aprovizioneze din alte părţi - SUA (circa 17,5% din importurile de huilă ale UE în primul semestru), Australia, Africa de Sud sau chiar Indonezia. Cea mai grea iarnă, în Polonia În contextul tensiunilor de pe pieţe, ecuaţia se anunţă complicată pentru Polonia, ţară în mod tradiţional minieră dar importatoare netă de cărbune. În contextul în care producţia locală s-a ridicat în ultimii ani la circa 55 milioane de tone pe an, Polonia trebuie să mai importe circa 12 milioane de tone, dintre care zece din Rusia. Guvernul populist naţionalist a impus de la jumătatea lui aprilie o interdicţie totală a importurilor de cărbune rusesc, provocând grave penurii şi creşteri vertiginoase ale preţurilor - tona de cărbune costă acum în Polonia de patru ori mai mult decât în urmă cu un an. Varşovia a plafonat preţurile şi a raţionalizat achiziţiile, dar capacităţile limitate ale porturilor, căilor ferate şi căilor fluviale complică creşterea importurilor, alimentând îngrijorarea privind aprovizionarea pentru iarnă, notează AFP.

HIMARS, „Coolest Thing Made in Arkansas” Foto: Twitter Oleksii Reznikov
Eveniment

HIMARS, „Coolest Thing Made in Arkansas”

Efectul succesului din Ucraina: locuitorii din Arkansas sunt invitați să voteze sistemele HIMARS, produse în acest stat de către Lockheed Martin, în competiția „Coolest Thing Made in Arkansas”. Potrivit unei postări pe Twitter a companiei Lockheed Martin, se poate vota până la 12 august. Contracandidatul sistemelor HIMARS este avionul Falcon 8X produs de Dassault Falcon Jet. Zeci de ucraineni au lăudat HIMARS, comentând o postare pe Twitter a companiei Lockheed. The High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS) is ready for any mission. Made possible by our Camden, Arkansas team's hard work. This launcher is critical in supporting customers globally. Vote HIMARS as the Coolest Thing Made in Arkansas. Vote daily until August 12.— Lockheed Martin (@LockheedMartin) August 9, 2022 HIMARS, „Coolest Thing Made in Arkansas” Câștigătorul se pare că va fi anunțat în octombrie, când se sărbătorește Ziua Producției Industriale. Sistemele de rachete HIMARS sunt produse de Lockheed Martin la Camden, în Arkansas. La fabrică sunt angajați circa 650 de oameni, dar pe site-ul Lockheed scrie că urmează sute de noi angajări, practic o majorare a personalului cu peste 50%. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System - Sistem de rachete pentru artilerie cu o mare mobilitate) este un lansator multiplu de rachete, realizat la sfârșitul anilor ’90 de compania Lockheed Martin pentru armata SUA, care a fost montat pe un camion M1140 aflat în dotarea trupelor americane. Foto: Twitter Chuck Pfarrer Trei elemente cheie ale acestei arme o fac extrem de prețioasă și utilă armatei ucrainene, explică Deutche Welle: Mobilitatea. Lansatorul, fiind montat pe un camion militar, poate fi deplasat cu ușurință acolo unde e nevoie. Se pot acoperi rapid distanțe lungi într-o perioadă scurtă de timp. Lungimea lansărilor. Pe HIMARS pot fi încărcate patru tipuri diferite de rachete care au o rază de acțiune între 70 și 500 de kilometri. Precizia. Toate tipurile de proiectile folosite de lansator dețin sisteme electronice de ghidare care au o acuratețe a atingerii țintelor de 98%, conform testelor făcute de producător. În acest moment, pe teritoriul Ucrainei sunt folosite în operațiunile militare 9 sisteme HIMARS, conform oficialilor de la Kiev. 4 additional HIMARS have arrived in??. I’m grateful to @POTUS @SecDef Lloyd Austin III and ??people for strengthening of #UAarmy We have proven to be smart operators of this weapon. The sound of the #HIMARS volley has become a top hit ? of this summer at the front lines!????? pic.twitter.com/iOBoxfjV7e— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 1, 2022 Ucraina a primit un lot de încă patru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) fabricate în SUA, a anunțat, la 1 august, ministrul ucrainean al Apărării.

Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Foto: Captură video Twitter
Eveniment

Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin

Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea a fost probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: pe rețelele sociale sun prezentate fotografii aeriene care arată că la baza aeriană de lângă Saki se aflau 37 de avioane și șase elicoptere, înainte de a fi atacată. Imaginile de după atacul ucrainean arată o bază devastată și zeci de aparate avariate. We may have just witnessed the greatest single day of losses for the Russian Air Force, ever.From satellite 4 hours before the explosions, I count 37 jets and 6 helicopters.The explosions were spread out, across the area. So, maybe targeting groups of aircraft. pic.twitter.com/FfJ1pbLIpX— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 9, 2022 Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Dacă aceste informații se vor confirma, acesta ar fi primul atac ucrainean asupra Crimeei, din 2014. Baza de la Saki era folosită de aviația rusă pentru a ataca sudul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a negat că baza ar fi fost atacată de rachetele ucrainene și a susținut că nici un avion n-ar fi fost avariat. Însă imaginile din această dimineață arată cel puțin un avion complet distrus. The Su-24 are normally located on the central apron of Saki air base.My bet is on the darkest day in the history of the Russian Air Force. pic.twitter.com/camwivf2WL— Julian Röpcke?? (@JulianRoepcke) August 9, 2022 Pe de altă parte, presa arată că Ucraina a lovit la Saki ținte aflate la peste 200 de kilometri distanță, deci acum deține rachete ghidate prin GPS care pot ataca la distanțe de 200-300 de kilometri. Ieri la prânz, imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. The strike on Saki airfield in Crimea is, in my view, is very good tactical targeting of a critical asset to counter Russia's use of air against Ukraine's Army.But this trolling by the @DefenceU - "temporarily occupied," "reminder of fire safety" - is strategic gold. https://t.co/pEfiVOiMms— Mark Hertling (@MarkHertling) August 9, 2022 În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. „Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!”, a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak.

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez (sursa: Facebook/Eduskunta - Riksdagen)
Internațional

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb Foto: Twitter
Eveniment

Companiile aeriene ruseşti încep dezmembreze avioanele

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb, acesta fiind efectul sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie Reuters. Aceste măsuri sunt în linie cu sfaturile furnizate în luna iunie de guvernul rus companiilor aeriene pentru a utiliza o parte din avioane pentru piese şi a asigura astfel că restul avioanelor produse în străinătate vor continua să zboare, cel puţin până la finele lui 2025. Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele Cel puţin un avion rusesc de tip Sukhoi Superjet 100 şi un avion Airbus A350, ambele operate de Aeroflot, sunt în prezent blocate la sol unde sunt dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar. Aceasta a precizat că, în cazul avionului Airbus A350, este vorba de un aparat aproape nou. De asemenea, au început să fie scoase componente şi de pe câteva avioane de tip Boeing 737 şi Airbus A320 din flota Aeroflot, deoarece transportatorul are nevoie de mai multe piese de schimb pentru alte alte aparate Boeing 737 şi Airbus A320. #Russian company #Aeroflot has started dismantling foreign-made airliners for parts they can no longer buy abroad because of sanctions. According to Reuters, this measure should allow foreign-made planes to continue to fly until at least 2025. pic.twitter.com/UxQAPa0chm— NEXTA (@nexta_tv) August 9, 2022 Cea mai mare parte a avioanelor folosite de companiile aeriene ruseşti sunt aparate produse în Occident. Însă şi avioanele de pasageri Sukhoi Superjet asamblate în Rusia sunt dependente de componentele produse în străinătate. Sursa citată de Reuters susţine că un motor a fost deja scos de pe un avion Superjet pentru ca un alt aparat Superjet să poată zbura în continuare. Experţii subliniază că este ceva frecvent ca motoarele să fie schimbate de pe un avion pe altul, nefiind considerate echipamente care să fie parte din corpul aeronavei. Problema este că noile generaţii de avioane, precum A320neo, A350, Boeing 737 MAX şi Boeing 787, au o tehnologie care este îmbunătăţită în mod constant. În decurs de un an de la intrarea în vigoare a sancţiunilor, va fi o „provocare” să fie menţinute în serviciu aceste avioane moderne, chiar şi pentru inginerii ruşi foarte competenţi, susţin sursele occidentale. #TurkishAirlines: Two brand new #Airbus A350-900 aircraft, bearing registration TC-LGK & TC-LGL, have been delivered to Turkish Airlines. These airframes were earlier meant to be delivered to #Aeroflot, but the latter cannot receive them due to sanctions.#avgeeks #AvGeek pic.twitter.com/jyWvbl5xvu— Defence Insider (@defence_insider) August 2, 2022 Practica de a dezmembra un avion pentru ca alte avioane să poată zbura în continuare este în mod frecvent asociată cu dificultăţile financiare întâmpinate de o companie aeriană însă nu s-a întâmplat niciodată la o asemenea amploare precum cea prognozată că va avea loc în Rusia. 15% din avioanele Aeroflot rămân la sol Aproximativ 80% din flota Aeroflot constă din avioane Boeing şi Airbus. La finele anului trecut, compania aeriană rusească deţinea 134 de avioane Boeing şi 146 de arate Airbus, precum şi 80 de avioane ruseşti de tip Sukhoi Superjet-100. Potrivit calculelor Reuters, pe baza datelor furnizate de Flightradar24, aproximativ 50 de avioane Aeroflot, adică 15% din flota sa, nu au mai decolat începând de la finele lunii iulie. În plus, trei dintre cele şapte avioane de tip Airbus A350s operate de Aeroflot, inclusiv un avion care acum este dezmembrat pentru piese de schimb, nu au mai decolat de trei luni. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Aeroflot a înregistrat o scădere de 22% a traficului în al doilea trimestru al acestui an.

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei (sursa: tehrantimes.com)
Internațional

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei. Moscova a lansat marţi din Kazahstan un satelit de observare iranian pe fondul îngrijorărilor exprimate de mai mulţi responsabili occidentali că Rusia l-ar putea utiliza pentru a-şi susţine ofensiva în Ucraina, posibilitate respinsă de Iran, relatează France Presse. Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei Satelitul de teledetecţie Khayyam a fost lansat de o rachetă Soiuz de pe cosmodromul Baikonur la 05:52 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de Agenţia spaţială rusă Roscosmos. Satelitul, numit în onoarea poetului şi savantului persan Omar Khayyam (1048-1131), a fost plasat apoi pe orbită. Agenţia spaţială iraniană susţine că satelitul are ca obiectiv să "supravegheze frontierele ţării", să îmbunătăţească productivitatea agricolă şi să monitorizeze resursele de apă şi catastrofele naturale. SUA consideră că programul spaţial iranian este destinat mai degrabă unor scopuri militare decât comerciale, în timp ce Teheranul susţine că activităţile sale aerospaţiale sunt paşnice şi în conformitate cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU. WP: Rusia va utiliza satelitul câteva luni De data aceasta, autorităţile iraniene a trebuit să se apere împotriva unor acuzaţii de alt tip, după ce ziarul american The Washington Post a relatat că Rusia "are în vedere să utilizeze satelitul timp de mai multe luni" în cadrul ofensivei sale în Ucraina înainte de a preda Iranului controlul asupra acestuia. "Toate ordinele legate de controlul şi operarea acestui satelit vor fi emise din prima zi şi imediat după lansare de către experţi iranieni cu sediul in Ministerul Comunicaţiilor iranian", a afirmat duminică Agenţia spaţială iraniană într-un comunicat. "Nicio terţă ţară nu poate accede la datele" trimise de satelit printr-un "algoritm criptat", a asigurat agenţia, denunţând ceea ce a numit afirmaţii "false" ale publicaţiei americane. În octombrie 2005, Rusia a lansat deja un prim satelit iranian, Sina-1, de pe cosmodromul din Pleseţk (nord-vestul Rusiei). Colaborare strânsă între Iran și Rusia Lansarea Khayyam are loc la trei săptămâni după o vizită a preşedintelui rus Vladimir Putin în Iran, unde s-a întâlnit la 19 iulie cu omologul său Ebrahim Raisi şi cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta din urmă lansase un apel la consolidarea "cooperării pe termen lung" cu Rusia, notează AFP. În iunie 2021, preşedintele rus respinsese informaţiile din Washington Post, potrivit cărora Moscova s-ar pregăti să furnizeze un satelit sofisticat Iranului pentru îmbunătăţirea capacităţilor de spionaj ale acestuia. Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran, au anunţat în martie plasarea pe orbită a unui satelit militar de recunoaştere denumit Noor-2, după lansarea primului, Noor-1, în aprilie 2020. Noi negocieri pe programul nuclear al Teheranului Lansarea satelitului Khayyam intervine într-un moment în care la Viena au fost reluate negocierile pentru salvarea acordului din 2015 cu privire la programul nuclear al Teheranului, la care participă reprezentanţi ai Iranului, Rusiei, Chinei, Franţei, Marii Britanii şi Germaniei. Uniunea Europeană a pus luni pe masă un text final, dar Teheranul nu şi-a dat încă aprobarea. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Pactul - cunoscut sub acronimul său în engleză JCPOA - vizează garantarea caracterului civil al programului nuclear iranian, suspectat că are drept scop dotarea ţării cu arma atomică, ceea ce Iranul neagă. După retragerea unilaterală a SUA din acest acord în 2018 la decizia preşedintelui de atunci Donald Trump şi restabilirea sancţiunilor americane, Teheranul s-a dezis treptat de obligaţiile sale ce decurgeau din respectivul pact.

Rusia și SUA, "război rece" nuclear (sursa: kermlin.ru)
Internațional

Rusia și SUA, "război rece" nuclear

Rusia și SUA, "război rece" nuclear. Rusia a anunţat luni suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la siturile sale militare în cadrul tratatului New Start. MAE rus a asigurat că a luat această măsură în răspuns la obstacolele puse de SUA inspecţiilor similare ruse la instalaţii din Statele Unite. Rusia și SUA, "război rece" nuclear Rusia a "informat oficial" luni SUA că toate instalaţiile sale supuse inspecţiilor în cadrul acestui tratat vor fi "temporar exceptate" , a arătat diplomaţia rusă într-un comunicat. Este vorba mai ales de baze de lansare a rachetelor, precum şi de baze aeriene şi navale unde sunt desfăşurate rachete nucleare. "Federaţia Rusă este obligată să recurgă la această măsură (...) din cauza realităţilor existente, ce creează avantaje unilaterale pentru SUA şi privează Rusia de dreptul său de a efectua inspecţii pe teritoriul american", a adăugat MAE rus. Diplomaţia rusă menţionează în special dificultăţile legate de deplasările inspectorilor ruşi şi de eliberare a vizelor provocate de sancţiunile occidentale impuse Moscovei din cauza conflictului ucrainean. New Start, valabil până în 2026 Anunţul intervine în plină ofensivă rusă în Ucraina, lansată pe 24 februarie şi despre care Moscova afirmă că este o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. "Inspectorii americani şi membri de echipaj ai avioanelor lor nu au dificultăţi similare", susţine comunicatul, asigurând că Rusia "apreciază în mare măsură rolul unic" al tratatului Noul Start în relaţiile dintre Moscova şi Washington în domeniul nuclear şi că odată reglementate problemele legate de inspecţii îşi va anula "imediat" decizia anunţată luni. Citește și: Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală – raport institut Londra Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.

Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală Foto: Twitter
Eveniment

Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală

Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală, arată un raport al unui institut de la Londra, Royal United Services Institute (RUSI). Institutul a inspectat 27 de sisteme de arme rusești, inclusiv rachete de croazieră și drone de ultimă generație, care au fost folosite după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie. Institutul arată că a găsit cel puțin 450 de componente de fabricație străină, care erau esențiale pentru funcționarea acestor sisteme de armament. Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală „Armata Rusiei a folosit o cantitate imensă de armament după ce planul inițial pentru o victorie rapidă a fost zădărnicit de rezistența ucraineană. Ea ar putea avea dificultăți în înlocuirea echipamentului, având în vedere incapacitatea sa de a produce pe plan intern componente critice, potrivit RUSI. „Degradarea capacității militare ruse ar putea deveni permanentă dacă sunt implementate politici adecvate”, au scris analiștii RUSI, inclusiv James Byrne și Gary Somerville”, scrie Bloomberg. Circa 70% din echipamentele de pe sistemele rusești de armament sunt din SUA. Japonia, Taiwan și UE au produs și ele echipamente folosite de armata lui Putin. Serviciile secrete rusești, specializate în procurarea de tehnologie Raportul arată că: „Dintre cele 450 de componente, aproximativ 18% sunt acoperite de regimul de control al exporturilor din SUA pentru posibila lor aplicare în sistemele militare. Astfel de componente a căror export este controlat au potențiale aplicații militare și li se atribuie un număr de clasificare pentru controlul exporturilor (ECCN). Articolele cu ECCN ar fi necesitat o licență guvernamentală SUA pentru exportul în Rusia, chiar înainte de invazia Crimeei din 2014. Articolele care nu erau considerate cu dublă utilizare ar fi intrat în clasificarea EAR99, ceea ce înseamnă că nu necesitau o licență pentru exportul în Rusia înainte de invazia din 2022. Cu toate acestea, exportatorilor li s-ar fi cerut în continuare să se asigure că aceste articole nu au fost folosite în scopuri militare. Prezența unui număr mare de articole clasificate EAR99 și a unor articole clasificate ECCN în echipamentele militare rusești sugerează că aceste componente fie au fost achiziționate de producătorii de echipamente militare de la distribuitori din Rusia, fie că au fost achiziționate în baza unor certificate false de utilizator final, fie că au fost deturnate pentru aplicații militare la un moment ulterior. Dar Rusia – și Uniunea Sovietică înaintea ei – au o istorie lungă de achiziționare ilicită de tehnologie occidentală pentru integrarea în sistemele sale militare, cu operațiuni care implică adesea serviciile de informații și securitate ruse”, scrie RUSI. It turns out almost Russia’s entire arsenal of modern military systems relies on western-made microchips, from cruise missiles to drones to electronic warfare. Choke off this silicon pipeline says @RUSI_org research and Russia can no longer wage modern war in #Ukraine️— Frank Gardner (@FrankRGardner) August 8, 2022 În consecință, RUSI recomandă întărirea blocadei impusă Rusiei, neacordarea unor licențe pentru fabricarea de componente electronice către state favorabile Rusiei sau depistarea exporturilor care încalcă blocada. RUSI arată că aceste măsuri sunt necesare pentru ca armata rusă să nu se poată reînarma. Puteți citi aici raportul integral: Silicon Lifeline: Western Electronics at the Heart of Russia's War Machine

Deputatul rus Juravliov către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Foto: Twitter
Internațional

Târfă, vom veni și vă vom omorî

Un deputat rus putinist s-a dezlănțuit în direct la televiziunea rusă, către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!”. Deputatul rus este Alexei Juravliov, președinte al partidului Rodina, deja celebru pentru că a spus, la 30 mai, că două milioane de ucraineni ar trebui să fie „distruși”, adică uciși. Juravliov este invitat permanent al emisiunii „60 de minute”, difuzată în prime-time pe Rossia-1, principalul post de televiziune al Rusiei, controlat de Kremlin. „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Însă înainte ca Juravliov să se dezlănțuie împotriva jurnalistului Björn Stritzel de la Bild, moderatorul l-a atacat pe ziaristul german. Evgheni Popov, realizatorul emisiunii, îl numește în mod repetat pe Björn nazist în cadrul emisiunii sale. Meanwhile in Russia: another normal day on Kremlin-controlled state television. Appearing on 60 Minutes, State Duma Member Aleksey Zhuravlyov is threatening @BILD reporter in Ukraine @bjoernstritzel and other German journalists: "B***, all of us will come and kill all of you!" pic.twitter.com/XyCFxE4T87— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 6, 2022 „Străbunicii noștri au ars armele străbunilor voștri și le-au adiminstrat o bătaie zdravănă. Camarazii noștri, prietenii și vecinii noștri, cei mai buni oameni din Rusia, fac același lucru acum. Rezultatul va fi identic. Sunt sigur că voi știți deja asta în sinea voastră, propagandiști arieni și mâncători de viermi ce sunteți. Spre deosebire de voi, urmași ai lui Goebbels și agitatori naziști, reporterii noștri muncesc din Donbas și din Ucraina încă de la începutul măcelului pe care voi l-ați provocat”, a spus Popov. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean După acest discurs, a intervenit deputatul Juravliov: „Târfă (N.Red.: „Bitch”, potrivit traducerii din rusă în engleză) vom veni și vă vom ucide pe toți!”. It might be tempting to dismiss this psycho as another loudmouth on Russian state TV, but keep in mind that this is an actual State Duma member and he regularly travels to Donbas, carrying a weapon, alongside Russia's terrorist "volunteer" formations. https://t.co/XAIHtV0MtV pic.twitter.com/Vm5Ai1OHI2— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 7, 2022 Moderatorul a părut a fi deranjat și i-a atras atenția parlamentarului că Stritzel este „jurnalist, propagandist”. Ok. pic.twitter.com/RdbWCOSsSb— Björn Stritzel (@bjoernstritzel) August 6, 2022 “Nu mă interesează! Mă duc acolo și dacă-l văd…”, a continuat deputatul Alexei Juravliov.

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa. Atacurile forţelor ruse în Doneţk (estul Ucrainei) au crescut în intensitate în ultimele ore duminică, în timp ce preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a cerut Occidentului mai multe arme pentru ca forţele sale să poată riposta invadatorilor, relatează EFE. Bahmut, foarte important strategic În mesajul său video zilnic, Zelenski a mulţumit pentru ajutorul primit deja care, potrivit lui, a permis realizări importante în apărarea Doneţkului şi în distrugerea logisticii militare ruse. "Fiecare atac asupra unui depozit de muniţie inamic, asupra posturilor sale de comandă şi asupra logisticii sale salvează vieţi, vieţi ale soldaţilor şi civililor ucraineni", a declarat Zelenski. Potrivit Statului Major ucrainean, atacurile împotriva oraşelor Sloviansk, Bahmut şi Adviidka au fost respinse. Bahmut, unde au loc lupte grele de câteva zile, este considerat un punct-cheie al strategiei de apărare ucrainene în această zonă dens populată din Donbas. Căderea Bahmut, potrivit analiştilor militari, ar deschide calea trupelor invadatoare către oraşe mai mari din regiunea Doneţk. Militari mutați din Donbas și Crimeea La ora actuală, se estimează că, după cucerirea regiunii Lugansk, ruşii controlează deja 60% din regiunea Doneţk, cele două componente ale zone miniere Donbas, în estul Ucrainei. În acelaşi timp, Rusia îşi suplimentează efectivele din sudul Ucrainei, unde - potrivit The Times - în prezent a relocat 25.000 de militari cu scopul de a încercui oraşul Nikolaev. Recent, Federaţia Rusa a desfăşurat nouă unităţi aduse din Donbas şi Crimeea în regiunile de sud ale Ucrainei, conform jurnaliştilor britanici, care citează surse din administraţia prezidenţială de la Kiev şi serviciile secrete ucrainene. Efectivul fiecărei unităţi este de 500-800 de persoane. Pe malul vestic al Niprului, în regiunea Herson, s-ar afla o grupare de forţe ruse de 10.000 de militari. Putin vrea neapărat să cucerească Odesa În acest fel, notează publicaţia britanică, Rusia încearcă să răspundă declaraţiilor Kievului despre pregătirea unei contraofensive şi succesul avansării armatei ucrainene, care în ultima lună a îndepărtat linia frontului cu 2 km de Nikolaev. Armata rusă vrea să preia controlul asupra oraşului Nikolaev pentu a putea avansa spre Odesa. În plus, aceasta i-ar permite să se asigure că podurile de peste Nipru din regiunea Herson sunt în afara razei de acţiune a sistemelor de artilerie HIMARS, pe care forţele ucrainene le-au primit de la SUA. La 6 august, serviciile de informaţii britanice au raportat că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, iar cele mai înverşunate lupte vor avea loc cel mai probabil în sudul ţării. În prezent, Rusia îşi redistribuie o parte din trupele din Donbas în sud-vestul ţării. Nikolaev, punct nevralgic în sud La 4 august, presa ucraineană sugerase o posibilă perturbare a contraofensivei armatei Ucrainei din acest an din cauza insuficienţei muniţiilor, potrivit publicaţiei Focus. Şeful administraţiei regionale din Nikolaev, Vitali Kim, a raportat duminică mai multe tiruri ruseşti lansate asupra acestei regiuni din sudul Ucrainei, unde au fost avariate clădiri rezidenţiale şi infrastructură civilă. Citește și: „O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei” – The Times În oraşul Nikolaev au fost bombardate în noaptea de sâmbătă spre duminică întreprinderi industriale. Potrivit Serviciului de stat pentru situaţii de urgenţă, exploziile provocate de muniţiile cu fragmentare au provocat 9 incendii. Conform publicaţiei ucrainene Focus, în urma bombardamentelor de sâmbătă şi duminică asupra regiunii Nikolaev o persoană a decedat, iar alte cinci au fost rănite.

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Foto: Twitter
Eveniment

Cum pedepsesc ofițerii ruși soldații refuză să lupte

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte în Ucraina: consemnează în fișa personală că ar fi „predispuși la hoție și orgii anale”. Informația a fost difuzată de un jurnalist și cercetător rus, care locuiește în SUA, Kamil Galeev. Acesta menționează că a găsit fotografia cu această consemnare din fișa personală a unui soldat pe un canal de Telegram, „Military ombudsman” - un avocat care-i ajută pe militarii ruși. Foto: Twitter Kamil Galeev Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Galeev explică faptul că regimul de la Kremlin nu poate forța militarii să se ducă pe frontul din Ucraina întrucât nu a fost declarată starea de război. Însă, pentru a-i pedepsi pe cei care se tem, ofițerii le distrug cariera profesională, cu astfel de consemnări. Pe fișa prezentată de jurnalistul rus scrie că respectivul soldat, care a refuzat să plece în Ucraina, ar fi: „Înclinat spre consumul de alcool și droguri, spre hoție și orgii anale”. Last remark about "anal orgies" is very illustrative. It's not so much about homophobia as a Westerner could presume as about the prison culture. Prison culture permeates society, especially the army, police and state security *far* deeper than foreigners would believe pic.twitter.com/YrF9O7aP3c— Kamil Galeev (@kamilkazani) August 6, 2022 Kamil Galeev susține că remarca privind orgiile anale provine mai puțin din homofobia regimului de la Kremlin, fiind mai degrabă parte a culturii din pușcăriile ruse. El scrie că închisorile au un cod sexual complex, iar homosexualitatea „este OK”, ea nefiind percepută ca homosexualitate, ci mai degrabă ca un mod de a impune ierarhia. Potrivit lui Gallev, cultura din pușcării a pătruns societatea rusă și se face simțită și în discursurile oficiale. El oferă un exemplu în acest sens, arătând că o ironie a ministrului de Externe Serghei Lavrov la adresa cocoșului galic conținea, de fapt, o referire la cocoșii din pușcăriile rusești, acești cocoși fiind deținuții care au statutul cel mai prost, unde au fost coborâți după violuri în grup. Foto: Twitter „Cultura închisorii definește în mare măsură Rusia modernă. Nu îi poți înțelege discursul, ierarhia sociopolitică, economia, dacă nu iei în calcul efectul profund al valorilor din pușcării asupra modului în care funcționează societatea rusă. Elitele conducătoare din Rusia gândesc în termenii culturii din pușcării”, arată jurnalistul rus.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră