miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2436 articole
Eveniment

Producția Gazprom s-a prăbușit

Producția Gazprom s-a prăbușit, în iulie, la cel mai mic nivel din 2008, arată datele colectate de Bloomberg. Gigantul rusesc a pompat în medie 774 de milioane de metri cubi pe zi luna trecută, în scădere cu 14% față de iunie. Producția Gazprom s-a prăbușit Producția Gazprom în acest an este de 262,4 miliarde de metri cubi, în scădere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Compania plănuia să producă 494,4 miliarde de metri cubi în 2022, în scădere cu 4% față de anul trecut. Diminuarea producției vine în urma unei scăderi semnificative a livrărilor Gazprom către Uniunea Europeană, din punct de vedere istoric cea mai mare piață a sa, pe fondul deteriorării relațiilor Rusiei cu Occidentul din cauza războiului din Ucraina. La începutul acestui an, compania a redus livrările către mai multe țări și a redus debitele de pe conducta Nord Stream către Germania la 20% din capacitate, invocând probleme de întreținere la turbine. Citește și: Încordare maximă după ce unele media americane au anunțat că Nancy Pelosi va vizita Taiwanul. „Armata Populară de Eliberare nu va sta fără să facă nimic”, amenință MAE chinez Gazprom nu oferă o defalcare a exporturilor sale, însă Bloomberg estimează că a livrat 206 milioane de metri cubi pe zi țărilor din afara fostei Uniuni Sovietice, în iulie, în medie. „Aceasta este o scădere de aproximativ 22% față de nivelul din iunie. Este, de asemenea, cel mai scăzut din 2014, chiar dacă fluxurile zilnice către China au stabilit recorduri de trei ori luna trecută”, scrie agenția. Der Konzern #Gazprom fördert erheblich weniger #Erdgas, obwohl uns einige Expert:innen gesagt haben, dass #China & #Indien als Abnehmer:innen bereitstehen. Diese konnten allerdings die Menge gar nicht aufnehmen (hauptsächlich fehlende Infrastruktur). /TNhttps://t.co/c7fadYhFjW— UnionWatch (@watch_union) August 2, 2022 Încasările Kremlinului, diminuate Ieri, Intellinews scria că veniturile din exporturile de gaze ale Rusiei au scăzut cu aproximativ 40% în iunie, evidenţiind impactul pe care reducerile aplicate recent de Gazprom livrărilor de gaze către Europa îl are asupra visteriei Moscovei. Putin și Alexey Miller, șeful Gazprom Foto: Twitter În dolari, veniturile din exporturile de gaze naturale au scăzut la 11,1 miliarde de dolari în iunie, de la 16,2 miliarde de dolari în luna precedentă. Vedomosti notează că, în ciuda scăderii de la o lună la alta, veniturile Rusiei din vânzările de gaze în străinătate au fost încă de trei ori mai mari în iunie decât în ​​aceeaşi lună a anului trecut, evidenţiind impactul pe care îl are creşterea preţurilor la gaze în Europa, în ciuda reducerii volumelor. Europeans pay Gazprom. Gazprom pays Russian soldiers.Time to pick the side of freedom & sanction all Russian banks, as @Europarl_EN called for months ago. #StandWithUkraine️https://t.co/zZcCds5XJE— Guy Verhofstadt (@guyverhofstadt) August 1, 2022 Vânzările de petrol au scăzut, de asemenea, cu 10%, la 605 miliarde de ruble în iunie.

Producția Gazprom s-a prăbușit Foto: Twitter Gazprom
Rusia se răzbună pe Maia Sandu Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Rusia se răzbună pe Maia Sandu

Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Prețul de achiziție al gazelor naturale, pe care-l va plăti Republica Moldova către Gazprom pentru luna august 2022 va fi de 1.458,5 dolari pentru mia de metri cubi. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului de Administrație al S.A. „Moldovagaz”, Vadim Ceban, pe canalul său de Telegram. Rusia se răzbună pe Maia Sandu „În luna august, prețul de achiziție al gazelor naturale furnizate Republicii Moldova în conformitate cu termenii contractului cu CSP „Gazprom” se va ridica la SA „Moldovagaz” 1458,5 dolari SUA la mia de metri cubi”, a scris Ceban pe Telegram. Acesta este cu 478,5 dolari mai mare decât prețul pe care l-a achitat Republica Moldova în luna iulie, când a cumpărat o mie de metri cubi de gaz cu 980 de dolari. În iunie, prețul a fost de 880 USD, în luna mai - 919 USD, iar în aprilie - 1.194 USD la mia de metri cubi. Pe fondul acestor scumpiri, sâmbătă, în regiunea autonomă Găgăuzia, s-a protestat împotriva regimului Maia Sandu și s-a cerut ajutorul Moscovei. „„Cred că Rusia ne va ajuta, pentru că suntem vorbitori de limbă rusă. Ei sunt aproape, poate că în curând îi vom întâlni cu o kaurma, kîvîrîm și Cabernet – cu acești trei „K” vom ieși în întâmpinarea lor și o vom lăsa pe Maia Sandu să se gândească unde se va opri”, a spus deputatul Adunării Populare a Găgăuziei Alexander Dinjos, la un miting la Vulcănești. Moldova speră în ajutorul României ”Vrem să cumpărăm gaze din România, e nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. E critic ca oamenii noștri să nu înghețe la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială”, a declarat vineri Maia Sandu, aflată în vizită la București. Citește și: „A doua armată a lumii”. Un comandant rus de submarin a venit la parada de Ziua Marinei cu cascheta prinsă cu o bretea de sutien ”Plătim cel mai mare preț raportat la venit din Europa la energie. Pentru gaze naturale plătim deja un preț dublu față de cel din România. Republica Moldova depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, vrem să înlocuim la iarnă gazele cu păcură, cărbune sau lemne”, a mai spus președinta Moldovei. În replică, președintele Klaus Iohannis a spus că ”nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”.

Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean Foto: Twitter
Eveniment

Primul vapor cereale pleacă port ucrainean

Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean, după invazia Rusiei: este vorba de o navă sub pavilion Sierra Leone, cu 16.000 de tone de porumb, care se îndreaptă spre Liban. Un convoi de alte 16 nave ar putea pleca, tot azi, din Odessa. Ele au fost încărcate cu aproape 600.000 de tone de cereale. Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean; Razoni, sub pavilion Sierra Leone Foto: Twitter „Este absolut esențial să permitem deschiderea acestor porturi, pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, este despre cei mai săraci dintre săracii din toată lumea, care sunt în pragul foametei în timp ce vorbim”, afirma, în mai, și David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial. Citește și: Miniștrii germani se ceartă din cauza gazului rusesc: cel de Finanțe nu-l mai vrea folosit pentru electricitate, cel al Economiei spune că nu se poate Ucraina ocupă locul 5 mondial în producţia de cereale, după Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite şi Canada, potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Alimentaţie şi Agricultură. În 2021, Ucraina a exportat peste 22 de milioane de tone de porumb, 18,5 milioane de tone de grâu și aproape 6 milioane de tone de ovăz. În aprilie 2022, Ucraina a reușit să exporte circa un milion de tone de cereale, folosind rute alternative la porturile sale de la Marea Neagră. La mijlocul lunii iunie, presa scria că doar prin Constanța fuseseră exportate 400.000 de tone. Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean Vasul care a părăsit deja Odessa, Razoni, ar urma să ajungă la intrarea în strâmtoarea Bosfor marţi la prânz, a estimat firma Yörük Isik, specializată în urmărirea mişcărilor navelor în Bosfor şi în regiune. "Plecarea altor nave este planificată în limitele coridorului şi formalităţilor convenite", a precizat Ministerul turc al Apărării. ?️The first cargo ship with Ukrainian grain left the port in #Odesa. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/UDSdw9mDrb— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) August 1, 2022 În 22 iulie, Rusia şi Ucraina au semnat, la Istanbul, un acord cu privire la instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul de cereale blocate în Ucraina. The first ship carrying grain has left the Ukrainian port of Odessa under a landmark deal with Russia.@jamwaterhouse is following the ship as it heads through the Black Seahttps://t.co/a4DgG9Cnzt pic.twitter.com/Q4gzILxzf4— BBC Breakfast (@BBCBreakfast) August 1, 2022 Acordul va fi valabil timp de 120 de zile, respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Navele şi încărcătura ar urma să fie inspectate la Istanbul, sub autoritatea Centrului comun de coordonare (CCC), care a fost inaugurat oficial săptămâna trecută la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU.

Diversiuni rusești în Moldova: miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia, protestatarii au cerut ajutorul Rusiei Foto: newsmaker.md
Politică

Miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia

Diversiuni rusești în Moldova: miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia, la Comrat, capitala acestei regiuni. Ieri a avut loc un miting asemănător la Vulcănești, un oraș de circa 15.000 de locuitori, din regiunea autonomă Găgăuzia. La acel miting s-a strigat „Rusia este cu noi”! Miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia Azi, locuitorii din Comrat au ieșit în stradă fiind nemulțumiți de creșterea prețurilor. Imaginile arată câteva zeci de participanți stând pe băncuțe, într-un parc și aplaudând cu vag entuziasm discursurile în rusă. „Vreau să-i spun doamnei Maia Sandu că în spatele acestui miting stau oamenii simpli ai Găgăuziei, care nu au legătură cu niciun partid și nici o țară nu stă în spatele acțiunii”, a spus, azi, Mihail Vlah, directorul consiliului de monitorizare al companiei publice Teleradio Găgăuzia, citat de newsmaker.md. Între-un final, manifestanții s-au adresat reprezentanților Federației Rusiei cerându-i să reexamineze contractul la gaz semnat cu Republica Moldova. Citește și: Combustibilul la preț plafonat în Ungaria nu mai e pentru toată lumea: 1,19 euro pe litrul de benzină și motorină plătesc numai persoanele fizice, taxiurile, agricultorii. Bonus: cresc taxele „Vă cerem să reexaminați contractul la gaz și prețul pentru Moldova. Dacă nu este posibilitatea de a reexamina prețul pentru Moldova, cerem prețuri mai mici pentru locuitorii regiunii Găgăuzia”, au spus manifestanții. Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de război, a declarat Maia Sandu acum câteva zile, la București. Vecinătatea războiului pune presiuni pe instituțiile statului care asigură securitatea Republicii Moldova, a declarat președintele Republicii Moldova. "Instituțiile noastre urmăresc cu atenție evoluția situației din regiunea transnistreană, analizăm riscurile la care suntem expuși din interiorul țării. Dar cel mai important, aceste tensiuni de securitate vulnerabilizează și mai mult societatea, în condițiile de creștere a prețurilor, în mod special la resursele energetice”, a explicat Maia Sandu.

Noi dovezi că Rusia a bombardat lagărul cu prizonieri ucraineni Foto: Twitter
Eveniment

Dovezi Rusia a bombardat lagărul prizonieri ucraineni

Noi dovezi că Rusia a bombardat lagărul cu prizonieri ucraineni, de la Olenivka: doar clădirea în care se aflau aceștia a fost lovită, arată imaginile din satelit luate de Maxar. În plus, Crucea Roșie Ucraina susține că i s-a refuzat accesul în lagărul bombardat. Numele a 50 de morti si 73 de raniti au fost publicate de Ministerul rus al Apararii sambata, la o zi dupa un atac asupra unei tabere din Donetk unde erau detinuti prizonieri de razboi ucraineni. Noi dovezi că Rusia a bombardat lagărul cu prizonieri ucraineni „Fotografii noi ale închisorii Olenivska din regiunea Doneţk ocupată de ruşi, unde cel puţin 50 de prizonieri de război ucraineni au fost ucişi într-un atac despre care Kievul spune – şi sugerează datele preliminare – a fost efectuat de forţele ruse”, a scris Christopher Miller, jurnalist la BuzzFeed. New sat images of Olenivka prison in Russia-occupied Donetsk region of Ukraine where at least 50 Ukrainian POWs were killed in an attack that Kyiv says — and preliminary evidence suggests — Russian forces carried out. Before, pics 1 & 3: July 27. After, 2 & 4: July 30. ? @Maxar pic.twitter.com/7YoUndf22j— Christopher Miller (@ChristopherJM) July 30, 2022 Jurnalistul a publicat două fotografii - mai generale şi mai mari - din 27 iulie, iar alături de ele fotografii similare din 30 iulie. În centrul imaginii se vede o baracă în care au murit peste 50 de soldaţi ucraineni capturaţi. Interesant este că în fotografia din 30 iulie se vede clar că acoperişul de tablă al barăcii părea să fi fost rupt de o explozie din interior. The nature of the damage of the prison with prisoners of war in #Olenivka indicates the use of Russian thermobaric weapons, but not the HIMARS system, the international intelligence community InformNapalm reported.1/3 pic.twitter.com/8nsEmy41w1— NEXTA (@nexta_tv) July 30, 2022 În plus, Nexta TV susține, într-o postare pe Twitter că natura exploziei indică folosirea racehtelor termobarice rusești, nu a sistemelor ucrainene HIMARS. „Rusia ar putea folosi astfel de arme pentru a incendia prizonierii în somn. Acest lucru (...) este confirmat de deteriorarea clădirii, absența unui crater de la o lovitură cu rachete și absența daunelor de la o explozie”, scrie Nexta. Tentativă de înscenare, dar rușii nu pricep funcționarea HIMARS Și comunitatea internațională de informații InformNapalm consideră că armele termobarice au fost probabil folosite împotriva prizonierilor ucraineni uciși în închisoarea Olenivka, din regiunea Donețk, ocupată de armata rusă. Pe canalul de Telegram, InformNapalm scrie că rușii sunt cei care au tras asupra barăcii în care erau ucrainenii. Citește și: Combustibilul la preț plafonat în Ungaria nu mai e pentru toată lumea: 1,19 euro pe litrul de benzină și motorină plătesc numai persoanele fizice, taxiurile, agricultorii. Bonus: cresc taxele „Nu a fost o rachetă GMLRS. Era o armă termobară. Rusia a tras și a făcut-o (ca întotdeauna) cu incompetență“, crede InformNapalm. Investigatorii citați spun că rușii au masacrat soldați ucraineni protejați de dreptul internațional, pentru a acuza Ucraina că a tras în mod deliberat cu un lansator american HIMARS. Dar au acționat ineficient, deoarece nu cunosc principiile de funcționare ale sistemelor de rachete americane. ⚡️Russians burned Ukrainian POWs in their sleep: what happened in OlenivkaOur colleagues from the authoritative OSINT community @InformNapalm published an investigation into the execution of #POWs in #Olenivka.More details in the thread#russiaisaterrorisstate pic.twitter.com/IUez5ptV60— Ukraine Alert?? (@alert_ukraine) July 30, 2022 Institutul pentru Studiul Războiului, ISW, a scris că primele date indică confirmă acuzațiile părții ucrainene, dar deocamdată nu poate avea o evaluare independentă.

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean (sursa: Agerpres)
Internațional

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean. Un procuror libanez a ordonat sâmbătă sechestrarea unei nave sub pavilion sirian care a acostat într-un port din nordul Libanului având la bord cereale ucrainene "furate", a indicat Ambasada Kievului la Beirut, potrivit AFP. Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean Procurorul Ghassan Oueidat a dispus ca poliţia să efectueze o anchetă în legătură cu nava Laodicea, ancorată în portul Tripoli, şi sechestrarea acesteia până la finalul anchetei, a menţionat sub acoperirea anonimatului un responsabil al justiţiei. Joi, ambasadorul Ucrainei în Liban, Ihor Ostaş, a anunţat că s-a întâlnit cu preşedintele libanez Michel Aoun cu care a discutat despre "intrarea unei nave siriene (...) încărcate cu orz, ilegal, provenind din teritoriile ucrainene ocupate". Vineri, ministrul libanez de Externe, Abdallah Bou Habib, a anunţat pe Twitter că a primit "un număr de proteste şi avertismente din partea mai multor ţări occidentale după sosirea unei nave sub pavilion sirian încărcată cu făină şi orz". Marfa, a unui comerciant sirian Potrivit primelor informaţii, marfa aparţine unui comerciant sirian şi o parte din ea ar fi trebuit să fie descărcată în Liban, iar restul în Siria, a mai adăugat responsabilul justiţiei libaneze citat de AFP. Tot vineri, un responsabil de la vamă a declarat pentru France Presse că, după verificare, "mărfurile au reieşit că sunt în regulă şi nu sunt dovezi că au ajuns în Liban furate". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Autorităţile acuză în mod regulat Rusia de furtul recoltelor ucrainene din zonele pe care le ocupă, notează AFP. Incidentul survine într-un context în care Libanul trece printr-o gravă criză economică ce presupune şi o penurie de grâu, libanezii stând la cozi pentru a obţine pâine subvenţionată. 80% din grâul utilizat în Liban este importat din Ucraina.

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate. Autorităţile instalate de Rusia în noile teritorii ocupate din sudul Ucrainei sunt sub presiune şi este posibil să facă pregătiri pentru a organiza referendumuri privind alipirea la Rusia mai târziu în acest an, informează sâmbătă Ministerul Apărării de la Londra, relatează Reuters. Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate "Autorităţile locale cel mai probabil forţează populaţia să dezvăluie informaţii personale pentru a alcătui registrele de vot", a precizat Ministerului Apărării pe Twitter. Rusia clasifică aceste zone ocupate drept unele aflate sub "administraţie civil-militară". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ucraina a respins probabil asalturile ruseşti la scară mică de pe linia frontului din apropiere de Doneţk în regiunea estică Donbas, mai precizează sursa citată. În acelaşi timp, în zona Herson, Rusia a realizat două poduri de pontoane şi a introdus un sistem de feribot pentru a înlocui podurile distruse de ucraineni în ultimele tiruri, mai menţionează armata britanică.

Cu ce ademenește propaganda Kremlinului străinii, ca să se mute în Rusia: vodcă, femei frumoase, taxi-uri și gaze ieftine
Eveniment

Cu ce ademenește propaganda Kremlinului străinii

Cu ce ademenește propaganda Kremlinului străinii, ca să se mute în Rusia: vodcă, femei frumoase, taxi-uri și gaze ieftine. Un videoclip al propagandei Moscovei, intitulat „Este timpul să te muți în Rusia”, a devenit viral, urmare a imaginilor idilice și a mesajelor cu care sunt atrași rezidenții străini. Cu ce ademenește propaganda Kremlinului străinii Clipul prezintă imagini pitorești, pe fond muzical, iar o voce de bărbat spune într-o engleză cu accent rusesc care sunt motivele pentru care Rusia este țara la care oricine ar trebui să viseze acum. State-controlled Telegram channels won’t stop bragging about this video. Not sure who is the creator. But wow, just watch it. If the Russians didn’t promote it, I’d think this was a satire. Why do they think this could attract foreigners to move to Russia? “Winter is coming.” pic.twitter.com/xSvK5utxF9— Fatima Tlis (@fatimatlis) July 28, 2022 Nu se știe cine a creat clipul care, dacă nu ar fi fost promovat pe canalele rusești, ar părea mai curând o satiră, spune Fatima Tlis, jurnalistă de investigație ruso-americană. Citește și: Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021 – Rosstat, citat de autonews.ru „Aceasta este Rusia, bucătărie delicioasă, femei frumoase, gaz ieftin, istorie bogată, literatură faimoasă în lume, arhitectură unică, teren fertil, electricitate și apă ieftine, balet, taxiuri ieftine, valori tradiționale, creștinism, ospitalitate, vodcă, economie care rezistă la mii de sancțiuni. E timpul să te muți în Rusia! Nu întârzia, vine iarna (Winter is coming – replica celebră din Game of Thrones)” – este mesajul din clip. russians are apparently running out of video footage, since they are using an appearance of a woman from Ukrainian music video for a song that casts curses on them.https://t.co/0kf0rnnXg1 pic.twitter.com/vXjkaG7efT— Slava Ukraїni!?️ (@Alla37210545) July 29, 2022 Un comentator de pe Twitter remarcă faptul că femeia care apare în secunda 7 este dintr-un cântec care ar fi anti-rusesc. Another reason for Time to move to Russia ?? pic.twitter.com/yG6JGvuSgl— Adarsh Yadav (@aadi_58) July 29, 2022 Pe rețelele sociale, videoclipul a devenit ținta a nenumărate ironii.

Rusia a oprit, de facto, producția auto Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a oprit, de facto, producția auto

Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021, arată datele Rosstat, citate de autonews.ru. „Producția de autoturisme, în Rusia, în mai 2022, s-a prăbușit în termeni anuali de 30,3 ori (cu 96,7%) și s-a redus cu peste 50% în cinci luni (cu 56,4%). Acest lucru este menționat în raportul Serviciului Federal de Statistică (Rosstat). Rusia a oprit, de facto, producția auto În total, în luna mai au fost produse în Rusia doar 3,7 mii de mașini. Această cifră este de 5,3 ori (81,3%) mai mică decât în ​​luna aprilie a acestui an. În total, în perioada ianuarie-mai, în țară au fost produse 268.000 de autoturisme, ceea ce este cu 56,4% mai puțin decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut”, arată autonews.ru. A căzut și producția de camioane, care s-a diminuat cu 39,3% (-38,2% față de aprilie 2022). În primele cinci luni din 2022, au fost produse puțin peste 60.000 de camioane, cu 12% mai puțin decât producția din aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului În primele cinci luni ale anului 2022, vânzările de mașini au scăzut cu 52%, fiind de doar 318.114 vehicule. În luna mai, aproape toate companiile incluse în lista celor mai populare 25 de mărci au înregistrat o scădere bruscă a vânzărilor. Principalul motiv este lipsa mașinilor de la dealeri. În martie și aprilie, majoritatea companiilor auto au suspendat importul de mașini și producția acestora în țară. Liderul pieţei a fost Lada, marcă deţinută de Avtovaz, care a vândut în mai 6.012 vehicule, în scădere cu 84% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 38.284 unităţi. Fabrica Lada din Togliatti, care până luna trecută a făcut parte din grupul Renault, a reluat producția de mașini la începutul acestei luni. Deocamdată este produs doar un model după ce a găsit furnizori locali pentru componentele pe care nu le mai poate importa.

Vestul, război nuclear cu Rusia, China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vestul, război nuclear cu Rusia, China

Vestul, război nuclear cu Rusia, China. Occidentul riscă să se poticnească într-un conflict nuclear cu China sau Rusia, deoarece canalele neoficiale dintre puterile rivale s-au prăbușit, a avertizat consilierul pentru securitate națională al guvernului britanic, Sir Stephen Lovegrove, potrivit The Times. SUA reia dialogul cu China Sir Stephen Lovegrove a spus că superputerile lumii s-au înțeles mai bine în timpul Războiului Rece și că de atunci s-a insinuat o întrerupere a comunicării care întreține un risc și mai mare al unei escaladări accidentale. Este așteptată joi o convorbire telefonică între președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping, în încercarea de a atenua tensiunile din Taiwan. Cei doi nu au mai vorbit din martie, deși Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, s-a întâlnit luna aceasta cu Wang Yi, ministrul de externe al Chinei. Miercuri, la Washington, Lovegrove a lăudat decizia Casei Albe de a se angaja din nou într-un dialog cu China. Dar el a evidențiat și riscurile progreselor tehnologice care ar putea perturba echilibrul delicat dintre superputerile concurente. „Avem îngrijorări clare cu privire la programul de modernizare nucleară al Chinei, care va crește atât numărul, cât și tipurile de sisteme de arme nucleare din arsenalul său”, a spus Lovegrove. Vestul, război nuclear cu Rusia, China Rusia, China și SUA dezvoltă rachete hipersonice care pot evita sistemele de apărare aeriană. Pentagonul a anunțat luna aceasta că a testat cu succes două sisteme de rachete hipersonice. Există o îngrijorare tot mai mare în capitalele occidentale că China își continuă cursa pentru dezvoltarea următoarei generații de armament. Anul trecut, a testat o rachetă hipersonică care a înconjurat planeta înainte de a-și lovi ținta. Rusia a devenit prima țară care a folosit sisteme hipersonice într-un război, când Moscova și-a desfășurat rachetele Kinjal în Ucraina. Kremlinul susține că rachetele sunt capabile să transporte focoase nucleare. "Tsunami"-ul nuclear rusesc de TV Luna aceasta, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a spus că sprijinul occidental pentru Ucraina a adus lumea în cel mai periculos moment de la criza rachetelor cubaneze din 1962. El a spus că, având în vedere dimensiunea arsenalului său nuclear, este „absurdă” și „reprezintă o amenințare la adresa existenței umanității” pedepsirea Rusiei pentru acțiunile sale în Ucraina. Televiziunea de stat rusă a avertizat Londra că Vladimir Putin ar putea șterge Marea Britanie de pe fața pământului cu un „tsunami” nuclear ca răzbunare pentru sprijinirea Ucrainei. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA Lovegrove a fost numit în cel mai înalt rol de apărare din Whitehall anul trecut. Într-un discurs la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank american, el a spus că întreruperea comunicării cu China și Rusia a creat un risc mai mare de „escaladare rapidă spre conflict strategic”. El a spus: „Cele două blocuri monolitice, URSS și NATO, ale Războiului Rece – deși nu fără denivelări alarmante – au reușit să ajungă la o înțelegere comună a doctrinei, care este astăzi absentă”, a spus el. „Doctrina este opacă la Moscova și Beijing, darămite la Phenian sau Teheran.” Apariția rachetelor hipersonice, schimbare de joc Lovegrove a continuat: „În timpul Războiului Rece, am beneficiat de o serie de negocieri și dialoguri care ne-au îmbunătățit înțelegerea doctrinei și capacităților sovietice și invers. Acest lucru ne-a oferit amândurora un nivel mai ridicat de încredere că nu vom calcula greșit drumul către războiul nuclear. Astăzi, nu avem aceleași fundații cu alții care ne pot amenința în viitor, în special cu China. Aici, Regatul Unit sprijină cu fermitate discuțiile propuse de președintele Biden cu China, un pas important.” Lovegrove a spus că în ultimii 20 de ani a existat o proliferare a numărului de țări cu arme de înaltă tehnologie. El a adăugat că, odată cu apariția rachetelor hipersonice, evoluțiile în tehnologia cibernetică, spațială și războiul genetic au făcut lumea mai puțin sigură, potrivit Știrilor TVR.

Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți Foto: Twitter
Eveniment

Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți

O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA. Datele au fost făcute publice la CNN de către o membră democrată a Camerei Reprezentanţilor din SUA, Elissa Slotkin. Ea a făcut această declaraţie după un briefing clasificat cu oficiali ai administraţiei preşedintelui american Joe Biden. Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți "Au fost informaţi că peste 75.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi, un număr uriaş. Au investit enorm în forţele lor terestre, iar acum 80% din trupele lor terestre sunt împotmolite şi obosite", a afirmat Elissa Slotkin. “We were briefed that over 75,000 Russians have either been killed or wounded [in Ukraine], which is huge...over 80% of their land forces are bogged down, and they're tired,” @RepSlotkin told @MZanona re: classified briefing House members just got from Biden admin officials.— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) July 27, 2022 Democrata, care s-a întors recent dintr-o vizită în Ucraina, a mai declarat că următoarele trei-şase săptămâni ar putea fi decisive pentru evoluţia conflictului. Conform celei mai recente estimări a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, 15.000 de militari ruşi au fost ucişi în lupte. Nu există date oficiale de la partea rusă cu privire la bilanţul deceselor în rândul armatei sale. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI Rusia a invadat Ucraina vecină la 24 februarie. Forțele rusești din Herson, tot mai vulnerabile Azi, serviciile militare de informații britanice au estimat că forțele ruse din zona Herson, unde Ucraina pregătește un contratac, sunt tot mai vulnerabile. Ministerul britanic al Apărării a declarat că forţele ucrainene au stabilit probabil un cap de pod la sud de râul Inguleţ şi au utilizat noua artilerie cu rază lungă de acţiune pentru a distruge cel puţin trei dintre podurile care traversează Nipru. „Armata a 49-a rusă, staţionată pe malul de vest al fluviului Nipru, pare acum într-o poziţie foarte vulnerabilă”, indică Ministerul britanic al Apărării într-un buletin informativ pe Twitter, adăugând că Herson a fost practic izolat de alte teritorii ocupate de ruşi. „Pierderea sa ar submina grav tentativele Rusiei de a prezenta ocupaţia drept un succes”, menţionează instituţia de apărare a Regatului Unit. Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare de la Kiev, atrăsese atenţia anterior într-o postare pe Twitter că Rusia concentrează „un număr maxim de trupe” în direcţia Herson, dar nu a oferit detalii în acest sens. Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, anunţase şi el că Rusia a procedat la o „redistribuire masivă” de forţe din est în sud în ceea ce a echivalat drept o trecere strategică de la atac la apărare.

Olena Zelenska, pe coperta Vogue Foto: news.ro
Eveniment

Olena Zelenska, pe coperta Vogue

Olena Zelenska, soția președintelui Vladimir Zelenski, apare pe coperta revistei Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery: Ukraine’s First Lady, Olena Zelenska”. Celebra fotografă Annie Leibovitz s-a deplasat la Kiev, la 72 de ani, pentru a realiza acest fotoreportaj. Articolul este scris de Rachel Donadio, și el un scriitor și jurnalist celebru. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Olena Zelenska, pe coperta Vogue „Pentru femei şi copii, soţia mea aici este un exemplu. Cred că ea joacă un rol foarte puternic pentru Ucraina, pentru familiile noastre şi pentru femeile noastre”, a spus Zelenski pentru Vogue. Întrebat despre calităţile ei, despre trecutul lor comun, despre ce ar trebui să ştie oamenii despre ea, Zelenski a spus: „Desigur, ea este iubirea mea. Dar ea este cea mai mare prietenă a mea”, a spus el. „Olena este într-adevăr cea mai bună prietenă a mea. Ea este şi patriotă şi iubeşte profund Ucraina. E adevarat. Şi este o mamă excelentă”. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) „Încă de la început, acest război a fost purtat atât pe teren, cât și în spațiul informațional, unde Zelenski — priceput, telegenic (...)în faimoasele sale tricouri măslinii — a excelat. Acum, într-o nouă fază crucială, cu Ucraina luptând pentru sprijin internațional și ajutor militar, rolul primei doamne nu mai este minor sau ornamental. După ce și-a petrecut primele luni de război ascunsă, Zelenska, care, la fel ca soțul ei, are 44 de ani, a apărut în vizorul publicului pentru a deveni o față a națiunii sale - chip de femeie, chip de mamă, chip uman empatic”, scrie Vogue. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Pentru o perioadă, Zelenska nu a fost capabilă să comunice cu soţul ei sau cu părinţii ei. Înainte de război, vorbise cu mama ei la telefon în fiecare zi. „Nici nu ştiu cum aş fi supravieţuit în aceste luni dacă am fi fost despărţiţi”, a spus ea despre copii. Preşedintele nu a putut încă să vadă copiii, din motive de securitate. „Îi este mult mai greu în acest sens. El suferă. Şi apoi şi copiii mei o fac, pentru că nu se pot vedea”, a spus ea. Ca atâtea familii ucrainene, prima familie a fost separată. Foto: Președinția Ucrainei „Programul meu zilnic nu avea un moment liber în care puteam să mă retrag şi să încep să mă gândesc la lucruri rele”, a spus ea. Ea şi-a ajutat fiul cu şcoala online, ceea ce a fost o provocare pentru că nu au putut să fie online în timp real. Au jucat jocuri de societate şi au citit. Ea a recitit „1984” a lui George Orwell. „Este o coincidenţă îngrozitoare. Este o imagine a ceea ce se întâmplă în Rusia în aceste zile”.

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei

Un studiu al universității Yale, coordonat de Jeffrey Sonnenfeld, un economist care a consiliat mai mulți președinți ai SUA, inclusiv pe Donald Trump și Joe Biden, arată că sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei. „Titlurile defetiste care susțin că economia Rusiei și-a revenit pur și simplu nu sunt faptice - faptele sunt că, după orice măsură și la orice nivel, economia Rusiei este în regres și acum nu este momentul să apăsăm pe frână”, este concluzia studiului. Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Statisticile oficiale ale regimului rus susțin că prețul petrolului crescând, veniturile obținute ar compensa pierderile derivate din sancțiuni. Dar Jeffrey Sonnenfeld susține că aceste statistici sunt mincinoase, menite să inducă în eroare. Studiul, intitulat "Business Retreats and Sanctions Are Crippling the Russian Economy", arată că: Poziționarea strategică a Rusiei ca exportator de mărfuri s-a deteriorat irevocabil, deoarece acum se confruntă dintr-o poziție slăbită cu pierderea piețelor sale principale de altădată și are de gestionat provocări abrupte în executarea unui „pivot către Asia” cu exporturi cum ar fi gazul transportat pe conductă. „Rusia este mult mai dependentă de Europa decât Europa este de Rusia în ceea ce privește gazul natural”, explică autorii studiului. Ei arată și faptul că Gazprom este una din cele mai corupte companii din Rusia. Importurile rusești s-au prăbușit în mare măsură, iar țara se confruntă cu provocări mari în asigurarea de piese și tehnologie esențiale.În ciuda iluziilor lui Putin de autosuficiență și substituție a importurilor, producția internă rusă a ajuns la un impas complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute; golirea bazei interne de inovație și producție a Rusiei a condus la creșterea prețurilor și la neliniștea consumatorilor Blestemul resurselor naturale care alimentează Kremlinul și oligarhii „Tabloul care se desprinde din structurii economiei moderne ruse este cel al unui gigant corupt intern, dependent de tehnologie occidentală, care oferă venituri pentru a susține slăbiciunile Kremlinului, și, în același timp, încălecând țara cu o resursă naturală blestemată, însoțită de o elită oligarhică egoistă care încearcă să culeagă atâta valoare economică cât este posibil din sectoarele petrolului și gazelor”, scriu autorii studiului. Citiți și: Premierul Bulgariei, Petkov: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument al Moscovei în Balcani” În ceea ce privește exportul de gaze naturale, Rusia este în imposibilitatea de a le redirecționa către China, întrucât mai puțin de 10% din resursele de gaze rusești se pot transporta în formă lichefiata, în absența echipamentelor adecvate și a conductelor speciale pentru a le exporta în acest format. Cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia în China anul trecut au reprezentat mai puțin de 10% din cei 170 miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia pe piața europeană. În aceste condiții, gigantul Gazprom a luat o decizie fără precedent în ultimii 30 de ani, suspendând plata dividendelor, arată studiul Yale. În plus, autorii apreciază că, de la începerea războiului, peste 500.000 de ruși au părăsit țara, dintre care mai mult de 50% sunt persoane cu studii superioare, 15% sunt hipercalificati în diverse sectoare tehnologice iar 20% sunt persoane cu averi nete de peste 30 de milioane de dolari. În plus, 15.000 de persoane definite drept „high net worth individuals” au plecat din Rusia, ducând cu ei și averile acumulate. Ei ar reprezenta circa 20% din totalul persoanelor cu averi semnificative, adică „high net worth individuals”.

Kirl Petkov: Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru
Eveniment

Corupția și influența Rusiei sunt același lucru

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran: Ucraina va învinge Rusia Foto: Aspen Security Conference
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră