marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2436 articole
Internațional

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez (sursa: Facebook/Eduskunta - Riksdagen)
Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb Foto: Twitter
Eveniment

Companiile aeriene ruseşti încep dezmembreze avioanele

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb, acesta fiind efectul sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie Reuters. Aceste măsuri sunt în linie cu sfaturile furnizate în luna iunie de guvernul rus companiilor aeriene pentru a utiliza o parte din avioane pentru piese şi a asigura astfel că restul avioanelor produse în străinătate vor continua să zboare, cel puţin până la finele lui 2025. Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele Cel puţin un avion rusesc de tip Sukhoi Superjet 100 şi un avion Airbus A350, ambele operate de Aeroflot, sunt în prezent blocate la sol unde sunt dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar. Aceasta a precizat că, în cazul avionului Airbus A350, este vorba de un aparat aproape nou. De asemenea, au început să fie scoase componente şi de pe câteva avioane de tip Boeing 737 şi Airbus A320 din flota Aeroflot, deoarece transportatorul are nevoie de mai multe piese de schimb pentru alte alte aparate Boeing 737 şi Airbus A320. #Russian company #Aeroflot has started dismantling foreign-made airliners for parts they can no longer buy abroad because of sanctions. According to Reuters, this measure should allow foreign-made planes to continue to fly until at least 2025. pic.twitter.com/UxQAPa0chm— NEXTA (@nexta_tv) August 9, 2022 Cea mai mare parte a avioanelor folosite de companiile aeriene ruseşti sunt aparate produse în Occident. Însă şi avioanele de pasageri Sukhoi Superjet asamblate în Rusia sunt dependente de componentele produse în străinătate. Sursa citată de Reuters susţine că un motor a fost deja scos de pe un avion Superjet pentru ca un alt aparat Superjet să poată zbura în continuare. Experţii subliniază că este ceva frecvent ca motoarele să fie schimbate de pe un avion pe altul, nefiind considerate echipamente care să fie parte din corpul aeronavei. Problema este că noile generaţii de avioane, precum A320neo, A350, Boeing 737 MAX şi Boeing 787, au o tehnologie care este îmbunătăţită în mod constant. În decurs de un an de la intrarea în vigoare a sancţiunilor, va fi o „provocare” să fie menţinute în serviciu aceste avioane moderne, chiar şi pentru inginerii ruşi foarte competenţi, susţin sursele occidentale. #TurkishAirlines: Two brand new #Airbus A350-900 aircraft, bearing registration TC-LGK & TC-LGL, have been delivered to Turkish Airlines. These airframes were earlier meant to be delivered to #Aeroflot, but the latter cannot receive them due to sanctions.#avgeeks #AvGeek pic.twitter.com/jyWvbl5xvu— Defence Insider (@defence_insider) August 2, 2022 Practica de a dezmembra un avion pentru ca alte avioane să poată zbura în continuare este în mod frecvent asociată cu dificultăţile financiare întâmpinate de o companie aeriană însă nu s-a întâmplat niciodată la o asemenea amploare precum cea prognozată că va avea loc în Rusia. 15% din avioanele Aeroflot rămân la sol Aproximativ 80% din flota Aeroflot constă din avioane Boeing şi Airbus. La finele anului trecut, compania aeriană rusească deţinea 134 de avioane Boeing şi 146 de arate Airbus, precum şi 80 de avioane ruseşti de tip Sukhoi Superjet-100. Potrivit calculelor Reuters, pe baza datelor furnizate de Flightradar24, aproximativ 50 de avioane Aeroflot, adică 15% din flota sa, nu au mai decolat începând de la finele lunii iulie. În plus, trei dintre cele şapte avioane de tip Airbus A350s operate de Aeroflot, inclusiv un avion care acum este dezmembrat pentru piese de schimb, nu au mai decolat de trei luni. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Aeroflot a înregistrat o scădere de 22% a traficului în al doilea trimestru al acestui an.

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei (sursa: tehrantimes.com)
Internațional

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei. Moscova a lansat marţi din Kazahstan un satelit de observare iranian pe fondul îngrijorărilor exprimate de mai mulţi responsabili occidentali că Rusia l-ar putea utiliza pentru a-şi susţine ofensiva în Ucraina, posibilitate respinsă de Iran, relatează France Presse. Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei Satelitul de teledetecţie Khayyam a fost lansat de o rachetă Soiuz de pe cosmodromul Baikonur la 05:52 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de Agenţia spaţială rusă Roscosmos. Satelitul, numit în onoarea poetului şi savantului persan Omar Khayyam (1048-1131), a fost plasat apoi pe orbită. Agenţia spaţială iraniană susţine că satelitul are ca obiectiv să "supravegheze frontierele ţării", să îmbunătăţească productivitatea agricolă şi să monitorizeze resursele de apă şi catastrofele naturale. SUA consideră că programul spaţial iranian este destinat mai degrabă unor scopuri militare decât comerciale, în timp ce Teheranul susţine că activităţile sale aerospaţiale sunt paşnice şi în conformitate cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU. WP: Rusia va utiliza satelitul câteva luni De data aceasta, autorităţile iraniene a trebuit să se apere împotriva unor acuzaţii de alt tip, după ce ziarul american The Washington Post a relatat că Rusia "are în vedere să utilizeze satelitul timp de mai multe luni" în cadrul ofensivei sale în Ucraina înainte de a preda Iranului controlul asupra acestuia. "Toate ordinele legate de controlul şi operarea acestui satelit vor fi emise din prima zi şi imediat după lansare de către experţi iranieni cu sediul in Ministerul Comunicaţiilor iranian", a afirmat duminică Agenţia spaţială iraniană într-un comunicat. "Nicio terţă ţară nu poate accede la datele" trimise de satelit printr-un "algoritm criptat", a asigurat agenţia, denunţând ceea ce a numit afirmaţii "false" ale publicaţiei americane. În octombrie 2005, Rusia a lansat deja un prim satelit iranian, Sina-1, de pe cosmodromul din Pleseţk (nord-vestul Rusiei). Colaborare strânsă între Iran și Rusia Lansarea Khayyam are loc la trei săptămâni după o vizită a preşedintelui rus Vladimir Putin în Iran, unde s-a întâlnit la 19 iulie cu omologul său Ebrahim Raisi şi cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta din urmă lansase un apel la consolidarea "cooperării pe termen lung" cu Rusia, notează AFP. În iunie 2021, preşedintele rus respinsese informaţiile din Washington Post, potrivit cărora Moscova s-ar pregăti să furnizeze un satelit sofisticat Iranului pentru îmbunătăţirea capacităţilor de spionaj ale acestuia. Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran, au anunţat în martie plasarea pe orbită a unui satelit militar de recunoaştere denumit Noor-2, după lansarea primului, Noor-1, în aprilie 2020. Noi negocieri pe programul nuclear al Teheranului Lansarea satelitului Khayyam intervine într-un moment în care la Viena au fost reluate negocierile pentru salvarea acordului din 2015 cu privire la programul nuclear al Teheranului, la care participă reprezentanţi ai Iranului, Rusiei, Chinei, Franţei, Marii Britanii şi Germaniei. Uniunea Europeană a pus luni pe masă un text final, dar Teheranul nu şi-a dat încă aprobarea. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Pactul - cunoscut sub acronimul său în engleză JCPOA - vizează garantarea caracterului civil al programului nuclear iranian, suspectat că are drept scop dotarea ţării cu arma atomică, ceea ce Iranul neagă. După retragerea unilaterală a SUA din acest acord în 2018 la decizia preşedintelui de atunci Donald Trump şi restabilirea sancţiunilor americane, Teheranul s-a dezis treptat de obligaţiile sale ce decurgeau din respectivul pact.

Rusia și SUA, "război rece" nuclear (sursa: kermlin.ru)
Internațional

Rusia și SUA, "război rece" nuclear

Rusia și SUA, "război rece" nuclear. Rusia a anunţat luni suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la siturile sale militare în cadrul tratatului New Start. MAE rus a asigurat că a luat această măsură în răspuns la obstacolele puse de SUA inspecţiilor similare ruse la instalaţii din Statele Unite. Rusia și SUA, "război rece" nuclear Rusia a "informat oficial" luni SUA că toate instalaţiile sale supuse inspecţiilor în cadrul acestui tratat vor fi "temporar exceptate" , a arătat diplomaţia rusă într-un comunicat. Este vorba mai ales de baze de lansare a rachetelor, precum şi de baze aeriene şi navale unde sunt desfăşurate rachete nucleare. "Federaţia Rusă este obligată să recurgă la această măsură (...) din cauza realităţilor existente, ce creează avantaje unilaterale pentru SUA şi privează Rusia de dreptul său de a efectua inspecţii pe teritoriul american", a adăugat MAE rus. Diplomaţia rusă menţionează în special dificultăţile legate de deplasările inspectorilor ruşi şi de eliberare a vizelor provocate de sancţiunile occidentale impuse Moscovei din cauza conflictului ucrainean. New Start, valabil până în 2026 Anunţul intervine în plină ofensivă rusă în Ucraina, lansată pe 24 februarie şi despre care Moscova afirmă că este o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. "Inspectorii americani şi membri de echipaj ai avioanelor lor nu au dificultăţi similare", susţine comunicatul, asigurând că Rusia "apreciază în mare măsură rolul unic" al tratatului Noul Start în relaţiile dintre Moscova şi Washington în domeniul nuclear şi că odată reglementate problemele legate de inspecţii îşi va anula "imediat" decizia anunţată luni. Citește și: Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală – raport institut Londra Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.

Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală Foto: Twitter
Eveniment

Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală

Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală, arată un raport al unui institut de la Londra, Royal United Services Institute (RUSI). Institutul a inspectat 27 de sisteme de arme rusești, inclusiv rachete de croazieră și drone de ultimă generație, care au fost folosite după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie. Institutul arată că a găsit cel puțin 450 de componente de fabricație străină, care erau esențiale pentru funcționarea acestor sisteme de armament. Sistemele rusești se bazează pe tehnologia occidentală „Armata Rusiei a folosit o cantitate imensă de armament după ce planul inițial pentru o victorie rapidă a fost zădărnicit de rezistența ucraineană. Ea ar putea avea dificultăți în înlocuirea echipamentului, având în vedere incapacitatea sa de a produce pe plan intern componente critice, potrivit RUSI. „Degradarea capacității militare ruse ar putea deveni permanentă dacă sunt implementate politici adecvate”, au scris analiștii RUSI, inclusiv James Byrne și Gary Somerville”, scrie Bloomberg. Circa 70% din echipamentele de pe sistemele rusești de armament sunt din SUA. Japonia, Taiwan și UE au produs și ele echipamente folosite de armata lui Putin. Serviciile secrete rusești, specializate în procurarea de tehnologie Raportul arată că: „Dintre cele 450 de componente, aproximativ 18% sunt acoperite de regimul de control al exporturilor din SUA pentru posibila lor aplicare în sistemele militare. Astfel de componente a căror export este controlat au potențiale aplicații militare și li se atribuie un număr de clasificare pentru controlul exporturilor (ECCN). Articolele cu ECCN ar fi necesitat o licență guvernamentală SUA pentru exportul în Rusia, chiar înainte de invazia Crimeei din 2014. Articolele care nu erau considerate cu dublă utilizare ar fi intrat în clasificarea EAR99, ceea ce înseamnă că nu necesitau o licență pentru exportul în Rusia înainte de invazia din 2022. Cu toate acestea, exportatorilor li s-ar fi cerut în continuare să se asigure că aceste articole nu au fost folosite în scopuri militare. Prezența unui număr mare de articole clasificate EAR99 și a unor articole clasificate ECCN în echipamentele militare rusești sugerează că aceste componente fie au fost achiziționate de producătorii de echipamente militare de la distribuitori din Rusia, fie că au fost achiziționate în baza unor certificate false de utilizator final, fie că au fost deturnate pentru aplicații militare la un moment ulterior. Dar Rusia – și Uniunea Sovietică înaintea ei – au o istorie lungă de achiziționare ilicită de tehnologie occidentală pentru integrarea în sistemele sale militare, cu operațiuni care implică adesea serviciile de informații și securitate ruse”, scrie RUSI. It turns out almost Russia’s entire arsenal of modern military systems relies on western-made microchips, from cruise missiles to drones to electronic warfare. Choke off this silicon pipeline says @RUSI_org research and Russia can no longer wage modern war in #Ukraine️— Frank Gardner (@FrankRGardner) August 8, 2022 În consecință, RUSI recomandă întărirea blocadei impusă Rusiei, neacordarea unor licențe pentru fabricarea de componente electronice către state favorabile Rusiei sau depistarea exporturilor care încalcă blocada. RUSI arată că aceste măsuri sunt necesare pentru ca armata rusă să nu se poată reînarma. Puteți citi aici raportul integral: Silicon Lifeline: Western Electronics at the Heart of Russia's War Machine

Deputatul rus Juravliov către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Foto: Twitter
Internațional

Târfă, vom veni și vă vom omorî

Un deputat rus putinist s-a dezlănțuit în direct la televiziunea rusă, către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!”. Deputatul rus este Alexei Juravliov, președinte al partidului Rodina, deja celebru pentru că a spus, la 30 mai, că două milioane de ucraineni ar trebui să fie „distruși”, adică uciși. Juravliov este invitat permanent al emisiunii „60 de minute”, difuzată în prime-time pe Rossia-1, principalul post de televiziune al Rusiei, controlat de Kremlin. „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Însă înainte ca Juravliov să se dezlănțuie împotriva jurnalistului Björn Stritzel de la Bild, moderatorul l-a atacat pe ziaristul german. Evgheni Popov, realizatorul emisiunii, îl numește în mod repetat pe Björn nazist în cadrul emisiunii sale. Meanwhile in Russia: another normal day on Kremlin-controlled state television. Appearing on 60 Minutes, State Duma Member Aleksey Zhuravlyov is threatening @BILD reporter in Ukraine @bjoernstritzel and other German journalists: "B***, all of us will come and kill all of you!" pic.twitter.com/XyCFxE4T87— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 6, 2022 „Străbunicii noștri au ars armele străbunilor voștri și le-au adiminstrat o bătaie zdravănă. Camarazii noștri, prietenii și vecinii noștri, cei mai buni oameni din Rusia, fac același lucru acum. Rezultatul va fi identic. Sunt sigur că voi știți deja asta în sinea voastră, propagandiști arieni și mâncători de viermi ce sunteți. Spre deosebire de voi, urmași ai lui Goebbels și agitatori naziști, reporterii noștri muncesc din Donbas și din Ucraina încă de la începutul măcelului pe care voi l-ați provocat”, a spus Popov. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean După acest discurs, a intervenit deputatul Juravliov: „Târfă (N.Red.: „Bitch”, potrivit traducerii din rusă în engleză) vom veni și vă vom ucide pe toți!”. It might be tempting to dismiss this psycho as another loudmouth on Russian state TV, but keep in mind that this is an actual State Duma member and he regularly travels to Donbas, carrying a weapon, alongside Russia's terrorist "volunteer" formations. https://t.co/XAIHtV0MtV pic.twitter.com/Vm5Ai1OHI2— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 7, 2022 Moderatorul a părut a fi deranjat și i-a atras atenția parlamentarului că Stritzel este „jurnalist, propagandist”. Ok. pic.twitter.com/RdbWCOSsSb— Björn Stritzel (@bjoernstritzel) August 6, 2022 “Nu mă interesează! Mă duc acolo și dacă-l văd…”, a continuat deputatul Alexei Juravliov.

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa. Atacurile forţelor ruse în Doneţk (estul Ucrainei) au crescut în intensitate în ultimele ore duminică, în timp ce preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a cerut Occidentului mai multe arme pentru ca forţele sale să poată riposta invadatorilor, relatează EFE. Bahmut, foarte important strategic În mesajul său video zilnic, Zelenski a mulţumit pentru ajutorul primit deja care, potrivit lui, a permis realizări importante în apărarea Doneţkului şi în distrugerea logisticii militare ruse. "Fiecare atac asupra unui depozit de muniţie inamic, asupra posturilor sale de comandă şi asupra logisticii sale salvează vieţi, vieţi ale soldaţilor şi civililor ucraineni", a declarat Zelenski. Potrivit Statului Major ucrainean, atacurile împotriva oraşelor Sloviansk, Bahmut şi Adviidka au fost respinse. Bahmut, unde au loc lupte grele de câteva zile, este considerat un punct-cheie al strategiei de apărare ucrainene în această zonă dens populată din Donbas. Căderea Bahmut, potrivit analiştilor militari, ar deschide calea trupelor invadatoare către oraşe mai mari din regiunea Doneţk. Militari mutați din Donbas și Crimeea La ora actuală, se estimează că, după cucerirea regiunii Lugansk, ruşii controlează deja 60% din regiunea Doneţk, cele două componente ale zone miniere Donbas, în estul Ucrainei. În acelaşi timp, Rusia îşi suplimentează efectivele din sudul Ucrainei, unde - potrivit The Times - în prezent a relocat 25.000 de militari cu scopul de a încercui oraşul Nikolaev. Recent, Federaţia Rusa a desfăşurat nouă unităţi aduse din Donbas şi Crimeea în regiunile de sud ale Ucrainei, conform jurnaliştilor britanici, care citează surse din administraţia prezidenţială de la Kiev şi serviciile secrete ucrainene. Efectivul fiecărei unităţi este de 500-800 de persoane. Pe malul vestic al Niprului, în regiunea Herson, s-ar afla o grupare de forţe ruse de 10.000 de militari. Putin vrea neapărat să cucerească Odesa În acest fel, notează publicaţia britanică, Rusia încearcă să răspundă declaraţiilor Kievului despre pregătirea unei contraofensive şi succesul avansării armatei ucrainene, care în ultima lună a îndepărtat linia frontului cu 2 km de Nikolaev. Armata rusă vrea să preia controlul asupra oraşului Nikolaev pentu a putea avansa spre Odesa. În plus, aceasta i-ar permite să se asigure că podurile de peste Nipru din regiunea Herson sunt în afara razei de acţiune a sistemelor de artilerie HIMARS, pe care forţele ucrainene le-au primit de la SUA. La 6 august, serviciile de informaţii britanice au raportat că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, iar cele mai înverşunate lupte vor avea loc cel mai probabil în sudul ţării. În prezent, Rusia îşi redistribuie o parte din trupele din Donbas în sud-vestul ţării. Nikolaev, punct nevralgic în sud La 4 august, presa ucraineană sugerase o posibilă perturbare a contraofensivei armatei Ucrainei din acest an din cauza insuficienţei muniţiilor, potrivit publicaţiei Focus. Şeful administraţiei regionale din Nikolaev, Vitali Kim, a raportat duminică mai multe tiruri ruseşti lansate asupra acestei regiuni din sudul Ucrainei, unde au fost avariate clădiri rezidenţiale şi infrastructură civilă. Citește și: „O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei” – The Times În oraşul Nikolaev au fost bombardate în noaptea de sâmbătă spre duminică întreprinderi industriale. Potrivit Serviciului de stat pentru situaţii de urgenţă, exploziile provocate de muniţiile cu fragmentare au provocat 9 incendii. Conform publicaţiei ucrainene Focus, în urma bombardamentelor de sâmbătă şi duminică asupra regiunii Nikolaev o persoană a decedat, iar alte cinci au fost rănite.

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Foto: Twitter
Eveniment

Cum pedepsesc ofițerii ruși soldații refuză să lupte

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte în Ucraina: consemnează în fișa personală că ar fi „predispuși la hoție și orgii anale”. Informația a fost difuzată de un jurnalist și cercetător rus, care locuiește în SUA, Kamil Galeev. Acesta menționează că a găsit fotografia cu această consemnare din fișa personală a unui soldat pe un canal de Telegram, „Military ombudsman” - un avocat care-i ajută pe militarii ruși. Foto: Twitter Kamil Galeev Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Galeev explică faptul că regimul de la Kremlin nu poate forța militarii să se ducă pe frontul din Ucraina întrucât nu a fost declarată starea de război. Însă, pentru a-i pedepsi pe cei care se tem, ofițerii le distrug cariera profesională, cu astfel de consemnări. Pe fișa prezentată de jurnalistul rus scrie că respectivul soldat, care a refuzat să plece în Ucraina, ar fi: „Înclinat spre consumul de alcool și droguri, spre hoție și orgii anale”. Last remark about "anal orgies" is very illustrative. It's not so much about homophobia as a Westerner could presume as about the prison culture. Prison culture permeates society, especially the army, police and state security *far* deeper than foreigners would believe pic.twitter.com/YrF9O7aP3c— Kamil Galeev (@kamilkazani) August 6, 2022 Kamil Galeev susține că remarca privind orgiile anale provine mai puțin din homofobia regimului de la Kremlin, fiind mai degrabă parte a culturii din pușcăriile ruse. El scrie că închisorile au un cod sexual complex, iar homosexualitatea „este OK”, ea nefiind percepută ca homosexualitate, ci mai degrabă ca un mod de a impune ierarhia. Potrivit lui Gallev, cultura din pușcării a pătruns societatea rusă și se face simțită și în discursurile oficiale. El oferă un exemplu în acest sens, arătând că o ironie a ministrului de Externe Serghei Lavrov la adresa cocoșului galic conținea, de fapt, o referire la cocoșii din pușcăriile rusești, acești cocoși fiind deținuții care au statutul cel mai prost, unde au fost coborâți după violuri în grup. Foto: Twitter „Cultura închisorii definește în mare măsură Rusia modernă. Nu îi poți înțelege discursul, ierarhia sociopolitică, economia, dacă nu iei în calcul efectul profund al valorilor din pușcării asupra modului în care funcționează societatea rusă. Elitele conducătoare din Rusia gândesc în termenii culturii din pușcării”, arată jurnalistul rus.

Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți

Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți. Un funcţionar al administraţiei instalate de forţele ruse în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, a decedat din cauza rănilor în urma unui atentat, au anunţat autorităţile locale numite de Moscova, potrivit AFP. Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți "Vitali Gura, şeful-adjunct al administraţiei din Novaia Kahovka, responsabil cu serviciile comunale, a decedat în urma rănilor", a indicat sâmbătă seara un responsabil local, Katerina Gubareva, pe Telegram. Acest funcţionar fusese grav rănit sâmbătă dimineaţa într-un "atentat" la domiciliul său şi suferea de numeroase răni de gloanţe, a indicat o sursă anonimă din cadrul administraţiei proruse, citată de agenţia de presă TASS. Localitatea Nova Kahovka, pe Nipru, aflată sub control rusesc, este situată la circa 80 de km est de oraşul Herson. Contraofensivă ucraineană în Herson În ultimele luni, mai mulţi funcţionari numiţi de forţele ruse în teritoriile ucrainene controlate de acestea au fost ţinta unor atentate. După ce o mare parte din regiunea Herson şi o parte din regiunea Zaporojie au fost ocupate, Kremlinul a început să aplice o politică de rusificare în vederea unei posibile anexări. Moscova a introdus acolo rubla şi îi încurajează pe locuitori să primească paşapoarte ruseşti. Citește și: Încă un otrăvit la ordinul lui Putin: fostul consilier Anatoli Ciubais, plecat din Rusia după invadarea Ucrainei. Kremlin: Este o „veste tristă” Paralel, armata ucraineană desfăşoară de mai multe săptămâni acţiuni de contraofensivă pe frontul din Herson. Ea a reuşit să recâştige teren şi să se apropie de acest oraş, cu 290.000 de locuitori, dar nu a reuşit pentru moment să străpungă profund liniile de apărare ruse.

Turcia plătește gazul rusesc în ruble (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia plătește gazul rusesc în ruble

Turcia plătește gazul rusesc în ruble. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse. Turcia plătește gazul rusesc în ruble "Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei", a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi "plătite parţial în ruble", a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak. Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble. Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei. Rusia, furnizor important de gaz și petrol pentru Turcia Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei. În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari. Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an. Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul Foto: Twitter
Eveniment

O Rusie divizată demoralizată confruntă inimaginabilul

„O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei”, scrie, azi, The Times. Potrivit cotidianului britanic, Putin deplasazează disperat mii de soldați în regiunea Herson pentru a opri o „înfrângere umilitoare”. O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul „Întăririle aduc forța rusă totală din zonă la peste 25.000 de soldați, a declarat pentru The Times o echipă de recunoaștere și informații a Ucrainei. Nouă grupuri de luptă ruse, fiecare între 500 și 800 de oameni, au fost mutate în sud din Donbas și Crimeea. „Din păcate, Boris Johnson nu ne-a oferit rachetele cu rază mai mare de acțiune de care aveam nevoie pentru a le lovi pe drum”, a râs sergentul „Hulk”, 47 de ani, comandantul goliat al unei echipe de informații a Brigăzii 28 Mecanizate. „Dar avem totuși o surpriză pregătită pentru ruși.” Peste 10.000 de soldați ruși se află acum pe malul de vest al Niprului, despărțiți de liniile lor de aprovizionare de o jumătate de milă de apă și trei poduri, din care două au devenit inoperabile după ce au fost lovite de rachetele Himars lansate de forțele ucrainene”, explică The Times. 1/2⚡️Russia sent 25,000 troops to southern Ukraine to try to encircle Mykolaiv, – The Times. The reason for such actions is the statements about the counteroffensive and the successful advance of the Armed Forces of Ukraine on the front 2 km away from Mykolaiv. pic.twitter.com/83IQgXgzSD— Flash (@Flash43191300) August 6, 2022 Atacurile ucrainene au devenit tot mai curajoase. Săptămâna trecută, o echipă s-a filamt intrând în Herson și eliberând un grup de prizonieri ucraineni. Citește și: VIDEO Incredibil, dar adevărat: în mijlocul unei operații de transplant la Fundeni, în sala de operații o asistentă își bea cafeaua și stă la taclale cu o alta, fără mască pe față Rusia contratacă spre Mikolaiev Aceste străpungeri ale primei linii a Rusiei, întinsă pe mai mult de 200 de mile spre Mariupol, au forțat Kremlinul să se concentreze spre sud. Nucleul trupelor deplasate din Donbas sunt trupele rusești aeropurtate. Există semne că rușii plănuiesc să asedieze orașul Mikolaiev, dinspre nord-vest. Această manevră este necesară pentru a scoate podurile din Herson de sub raza de acțiune a rachetelor HIMARS. #Russia has sent 25,000 troops to the south of #Ukraine. Kyiv admits they will try to encircle #MykolaivThe capture of the city is necessary if Moscow plans to capture Odesa. In addition, an offensive is necessary to make bridges over the Dnieper beyond the range of the HIMARS. pic.twitter.com/Txks9AUKxB— NEXTA (@nexta_tv) August 5, 2022 „Dacă scopul lui Putin rămâne să ocupe Odesa, oamenii săi vor trebui să treacă Bugul de Sud. Singura opțiune viabilă este podul prin Mikolaiev”, explică The Times. „Întăririle rusești ocupă deja poziții în afara orașului. „Brigada rusă 305 – noi le numim Brigada Mașinilor de spălat pentru că au jefuit Irpin – tocmai a sosit pe linia noastră de front”, a spus „Mama” 34, medic al echipei de informații”, mai arată cotidianul britanic. Foto: Twitter „Strivită între râuri vaste și mare, forța rusă, divizată, pare să fie într-o poziție precară. Putin nu își poate permite să piardă Herson, singurul oraș ocupat intact, dar agățarea sa de malul de vest al Niprului ar putea duce la o înfrângere dezastruoasă”, mai apreciază The Times.

Moscova îl vrea pe Viktor Bout (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Moscova îl vrea pe Viktor Bout

Moscova îl vrea pe Viktor Bout. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat vineri că Moscova este pregătită să discute pe canalele diplomatice existente despre un schimb de deţinuţi cu Washingtonul, transmite Reuters. Moscova îl vrea pe Viktor Bout "Suntem gata să discutăm despre acest subiect, dar în cadrul canalului care a fost convenit de către preşedinţii Putin şi Biden", a spus Lavrov. Citește și: Un traficant de arme rus care a folosit și România în afacerile sale, posibil returnat în Rusia în schimbul baschetbalistei americane deținute la Moscova Un tribunal din Rusia a condamnat-o joi pe baschetbalista americană Brittney Griner la nouă ani de închisoare pentru trafic de droguri, verdict catalogat drept "inacceptabil" de preşedintele american Joe Biden. Tribunalul din Himki, din apropiere de Moscova, a găsit-o pe baschetbalistă vinovată de posesie şi trafic de droguri şi a condamnat-o la "nouă ani de detenţie într-o colonie penitenciară", a declarat judecătoarea Ana Sotnikova. Casa Albă a făcut oferta unui schimb De asemenea, Griner primit o amendă de 1 milion de ruble (16.000 de dolari). Avocaţii săi au anunţat că sportiva va face apel la decizie. Preşedintele SUA Joe Biden a denunţat vehement condamnarea baschetbalistei americane. "Este inacceptabil şi cer Rusiei să o elibereze imediat pentru a-şi putea reîntâlni soţia, apropiaţii şi coechipierii", a îndemnat el într-un comunicat postat imediat după anunţarea verdictului. Casa Albă a "îndemnat" joi Rusia să accepte "oferta serioasă" de schimburi de prizonieri, cu scopul de a obţine întoarcerea în Statele Unite a baschetbalistei Brittney Griner şi a altui cetăţean american, Paul Whelan, transmite AFP. Baschetbalista și-a recunoscut vina "Am făcut o ofertă substanţială pentru a-i aduce acasă pe ea şi pe Paul Whelan. Îndemnăm Rusia să accepte această propunere", a declarat purtătoarea de cuvânt Karine Jean-Pierre, denunţând "detenţia abuzivă" a jucătoarei de baschet, condamnată joi în Rusia la nouă ani de închisoare pentru trafic de droguri. Arestată în 17 februarie pe aeroportul Şeremetievo din Moscova pentru că avea în bagaj cartuşe de ţigară electronică cu conţinut de ulei de haşiş, sportiva şi-a recunoscut deja vinovăţia, dar a susţinut săptămâna trecută că nu intenţiona să ia drogurile cu ea şi că probabil le-a împachetat din greşeală, când se pregătea să se întoarcă dintr-o vacanţă în SUA la echipa sa, UMMC Ekaterinburg din Rusia.

Rusia spune că n-ar ataca Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia spune că n-ar ataca Moldova

Rusia spune că n-ar ataca Moldova. Planurile militare ale Federaţiei Ruse nu vizează teritoriul Republicii Moldova, este un lucru comunicat pe canale oficiale din mai multe surse, a declarat miercuri ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul unui interviu acordat portalului Agora.md. Rusia spune că n-ar ataca Moldova "În prezent, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să se simtă în siguranţă. Forţele ruseşti desfăşoară acţiuni de luptă în sud-estul Ucrainei, o distanţă care ne asigură stabilitate", a apreciat Anatolie Nosatîi. În pofida faptului că exploziile provocate de rachetele ruseşti se mai aud uneori în zonele din sudul ţării, nu există în prezent un pericol iminent privind o eventuală agresiune sau operaţiuni militare pe teritoriul Republicii Moldova, susţine ministrul moldovean al Apărării. "Pe canalele oficiale, din mai multe surse, s-a comunicat că planurile militare ale Federaţiei Ruse nu vizează teritoriul Republicii Moldova", a insistat Anatolie Nosatîi. Maia Sandu nu e așa optimistă Declaraţia sa intervine după ce, în cursul unei vizite recente în România, preşedintele Maia Sandu, care este şi comandant suprem al Forţelor armate, nu a exclus ca războiul din Ucraina să se extindă şi pe teritoriul Republicii Moldova, aminteşte portalul media citat. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral "Suntem îngrijoraţi şi admitem toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste şi ne pregătim pentru ele. În situaţia în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova, evident că vom cere ajutor", a declarat Maia Sandu, întrebată de jurnaliştii români dacă admite scenariul unui război pe teritoriul Republicii Moldova.

Rusia recrutează în Republica Moldova Foto: realitatea.md
Eveniment

Rusia recrutează în Republica Moldova

Rusia recrutează militari chiar și în Republica Moldova, arată o investigație Rise Moldova. Angajatorii promit un salariu care porneşte de la 35 de mii de ruble ruseşti (circa 600 de dolari), locuinţă oferită la expirarea a cinci ani de serviciu militar, hrană de trei ori pe zi şi pachete suplimentare cu produse alimentare, un sortiment vast de haine, servicii medicale gratuite, transport până la locul de desfășurare a serviciului, posibilitatea de pensionare după 20 de ani şi avansare în carieră. Rusia recrutează în Republica Moldova Racolarea are loc prin intermediul anunțurilor stradale și a mesajelor expediate pe Telegram, constată o investigație realizată de RISE. Foto: Rise.md Reporterul RISE a telefonat la un număr indicat în anunț, prezentându-se drept șomer originar din Bălți. Discuția a atins și probabilitatea de a fi expediat pe frontul din Ucraina, precum și „beneficiile” serviciului militar în armata rusă. Totodată, jurnaliștii de la RISE au reuşit să afle ce funcţii le sunt propuse doritorilor de a fi militari prin contract în cadrul grupului de forţe ruse din stânga Nistrului, cu ce promisiuni sunt ademeniţi locuitorii regiunii, dar și cum se deosebesc condiţiile reale ale serviciului militar de cele din anunţuri. „Recrutând noi militari prin contract în armată, comandamentul GOTR le promite asigurare deplină. În realitate, însă, familia prietenului nostru este nevoită să-i cumpere, din propriile mijloace, lucrurile necesare”, a relatat o persoană din stânga Nistrului. Presupușii recrutori, potrivit investigației, se numesc Klimov Serghei Dmitrievici – „deținătorul” numărului de telefon indicat pe poster, și Storojuk Alexei Vladimirovici – numărul lui este indicat în textul anunțului distribuit prin intermediul Telegram. Reporterii au aflat că atât Klimov, cât și Storojuk, au același loc de muncă: U/M 13962, filiala IFS CSU DMV. IFS CSU DMV – Instituția Federală de Stat „Comandamentul Strategic Unit al Districtului Militar Vest”, fondată de Ministerul Apărării al Federației Ruse. Conform datelor făcute publice de serviciile de securitate ucrainene, militarii ruşi din cadrul Districtului Militar Vest sunt implicați în invazia militară din Ucraina. „Efectiv, recrutorii din regiunea transnistreană sunt camarazii agresorilor militari din cadrul armatei regulate a Rusiei care a atacat Ucraina în februarie 2022”, scrie RISE.

Putin se agață de Xi Jinping (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se agață de Xi Jinping

Putin se agață de Xi Jinping. China are dreptul să ia "măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea", a apreciat marţi Rusia, calificând drept "provocare evidentă" vizita în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, relatează France Presse. Putin se agață de Xi Jinping "Partea chineză are dreptul să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea şi integritatea sa teritorială privind problema Taiwanului", subliniază Ministerul rus de Externe într-un comunicat. MAE rus a calificat vizita înaltului responsabil american în Taiwan drept "provocare evidentă" vizând descurajarea Chinei. Armata chineză a declarat că "va lansa o serie de acţiuni militare ţintite ca răspuns" la această vizită. "Cerem Washingtonului să se abţină de la acţiuni care subminează stabilitatea regională şi securitatea internaţională şi să recunoască noua realitate geopolitică în care nu mai este loc pentru hegemonia americană", susţine MAE rus. Peskov și Zaharova, la unison În cursul zilei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase că această vizită provoacă o "creştere a tensiunii" în regiune şi a acuzat Washingtonul că alege "calea confruntării". "Vrem să subliniem o dată în plus că suntem absolut solidari cu China, atitudinea sa în faţa problemei este de înţeles şi absolut justificată", a afirmat el. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat la rândul său: "Washingtonul aduce destabilizare în lume. Niciun conflict rezolvat în cursul ultimelor decenii, ci doar multe conflicte provocate". Citește și: Nancy Pelosi a aterizat la Taipei, în ciuda amenințărilor chineze cu reacții militare. Stupefacție la Beijing, care a ridicat avioane de vânătoare în preajma strâmtorii Confruntată cu sancţiuni economice grele în urma intervenţiei sale militare în Ucraina, Rusia a căutat să se apropie de China, notează AFP. Ofensiva rusă în Ucraina a amplificat temerea că Beijingul ar putea să-şi pună în aplicare ameninţările sale de a anexa Taiwanul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră