Rusia: pedepse înăsprite pentru dezertare capitulare

Rusia: pedepse înăsprite pentru dezertare, capitulare. Parlamentul Rusiei a aprobat marţi un proiect de lege pentru înăsprirea pedepselor pentru o serie de infracţiuni precum dezertarea, daune aduse proprietăţii militare şi insubordonare dacă acestea sunt comise în timp de mobilizare militară sau situaţie de luptă, relatează Reuters. Rusia: pedepse înăsprite pentru dezertare, capitulare Proiectul de lege, adoptat în a doua şi a treia lectură marţi de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, survine în plină dezbatere în Rusia despre o posibilă mobilizare, un pas care ar putea escalada semnificativ conflictul din Ucraina. "Până astăzi, Codul Penal rus nu conţinea concepte ca sau ", a afirmat Pavel Cikov, şeful firmei de avocatură Agora, care a reprezentat o serie de cazuri juridice importante în Rusia. Potrivit unei copii a proiectului de lege, consultată de Reuters, capitularea voluntară ar deveni o infracţiune pentru personalul militar rus şi se va pedepsi cu zece ani de închisoare. Mobilizare națională? Kremlinul a declarat săptămâna trecută că nu s-a discutat despre o mobilizare la nivel naţional pentru a susţine campania militară din Ucraina, la câteva zile după o contraofensivă surpriză ucraineană care a îndepărtat forţele ruse din aproape toată regiunea Harkov. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii, vrea să transforme „operațiunea militară specială” în război cu toate forțele. Soluția: alipirea prin referendum a Donbas la Rusia Totuşi, unii politicieni şi naţionalişti ruşi au cerut o mobilizare totală. La 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova a susţinut constant că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Eveniment

Putin vrea război total în Ucraina

Putin vrea război total în Ucraina. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este "esenţial" ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, relatează Reuters marţi. Medvedev: Referendumurile sunt esențiale Într-o postare pe social media, Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (DNR şi LNR, acronimele în limba rusă) să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja. Luni, liderii separatişti ai DNR şi LNR au convenit să-şi "sincronizeze" eforturile pentru organizarea referendumurilor privind aderarea la Rusia, după ce responsabili numiţi pe plan local de Moscova şi-au înmulţit apelurile pentru a nu tergiversa desfăşurarea acestor plebiscite, în pofida contraofensivei ucrainene în sud şi est. "Referendumurile în Donbas (zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk) sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice", afirmă Medvedev într-o postare pe Telegram. Putin vrea război total în Ucraina Medvedev, în prezent vicepreşedintele puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, susţine că Moscova ar trebui să permită acestor regiuni (ucrainene) să se alăture Rusiei, întrucât aceasta ar oferi Kremlinului o justificare în plus pentru utilizarea forţei militare în Ucraina. "O intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare", a declarat Medvedev. "Iată de ce Kievul şi Occidentul se tem de aceste referendumuri. Acesta este motivul pentru care ele trebuie organizate", susţine el. Citește și: Rușii și-au retras submarinele din Crimeea de teama atacurilor ucrainene, după ce au pierdut mai multe aparate de zbor pe aerodromuri Alipirea celor două regiuni la Federaţia Rusă va schimba complet vectorul dezvoltării Rusiei pentru decenii. Şi nu doar al Rusiei. Pentru că după organizarea referendumurilor şi integrarea celor două entităţi în componenţa Federaţiei Ruse transformarea geopolitică în lume capătă un caracter ireversibil, scrie fostul preşedinte în postarea sa din Telegram. Nu mai puţin important este faptul, afirmă el, că după modificarea Constituţiei, niciun viitor lider al Rusiei, niciun responsabil rus nu va putea anula decizia alipirii celor două regiuni la Federaţia Rusă. Contraofensiva ucraineană, în desfășurare Separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas evocă alipirea la Federaţia Rusă de când au încercat prima oară să se desprindă de controlul Kievului în 2014. Responsabili numiţi de Moscova în alte regiuni din Ucraina ocupate de forţele ruse după invazia declanşată în 24 februarie - regiunile Herson şi Zaporojie din sudul ţării - afirmă de mai mult timp că se pregătesc să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei. Forţele ruse susţin că de la începutul lunii iulie deţin controlul asupra întregii regiuni Lugansk, dar oficiali ucraineni au declarat luni că au eliberat o localitate din această regiune în cadrul contraofensivei armatei ucrainene care continuă. Zone importante din teritoriul revendicat de autorităţile separatiste din Doneţk se află în continuare sub controlul Ucrainei, iar Kievul controlează de asemenea teritoriu atât în regiunea Herson, cât şi în Zaporojie.

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia Foto: Peter Szijjártó decorat de Lavrov, în decembrie 2021

Eveniment

Ungaria cere UE să nu sancționeze Rusia

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. „Uniunea Europeană ar trebui în sfârşit să înceteze să mai pomenească de cel de-al 8-lea pachet de sancţiuni, să termine cu propunerea măsurilor care vor adânci şi agrava şi mai mult criza energetică”, a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó. El a reluat și tezele Kremlinului, apreciind că vestul suferă mai mult decât Rusia după ce regimul Putin a fost sancționat. Ungaria cere UE să nu mai sancționeze Rusia Potrivit comunicatului ministerului ungar de Externe, remis după reuniunea informală a Uniunii Europene în domeniul afacerilor externe și citat de hirado.hu, Péter Szijjártó a subliniat că măsurile punitive “au dovedit fără nicio îndoială că sunt mult mai dureroase” pentru Europa decât pentru Rusia, deoarece sancţiunile au dus la o inflaţie galopantă şi la creşterea vertiginoasă a costurilor cu utilităţile pe continent. Potrivit ministrului ungar, în cealaltă parte a lumii s-a conturat deja imaginea că efectele sancţiunilor sunt mai grave decât războiul în sine, deoarece toate provocările cu care se confruntă lumea sunt de fapt cauzate de sancţiuni, nu direct de război, mai scrie agenția Hirado, pe pagina în limba română. “Ne place, nu ne place în Europa, aceasta este mentalitatea care a fost deja formată în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a explicat politicianul. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Ungaria a blocat „cu puţin peste 3.000 de euro” active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

Eveniment

Rușii și-au retras submarinele din Crimeea

Rușii și-au retras submarinele din Crimeea. Flota Rusiei din Marea Neagră şi-a relocat unele dintre submarine din portul Sevastopol, baza sa istorică din Crimeea (anexată), în portul Novorossiisk (ţinutul Krasnodar) în sudul Rusiei, a indicat marţi Ministerul britanic al Apărării, citat de Reuters. Rușii și-au retras submarinele din Crimeea Această relocare are ca motiv, se pare, schimbarea intervenită recent în privinţa nivelului de ameninţare pentru securitatea locală în faţa creşterii capabilităţilor ucrainene de atac cu rază lungă de acţiune, subliniază ministerul în buletinul său de pe frontul ucrainean, publicat pe Twitter, într-o actualizare a informaţiilor furnizate de serviciile sale secrete. Este vorba de submarine din clasa Kilo (cod NATO) diesel-electrice. "În ultimele două luni, au fost atacate comandamentul flotei din Crimeea şi principalul său aerodrom pentru aviaţia navală", potrivit aceluiaşi text. Zece nave de război rusești în Marea Neagră În acelaşi timp, Comandamentul Forţelor de apărare ucrainene Sud informează marţi că gruparea navală a Rusiei aflată la ora actuală în Marea Neagră este constituită din zece nave de război, dintre care trei sunt echipate cu 24 de rachete de croazieră Kalibr, informează Ukrinform. Citește și: Mercenarii ruși din grupul Wagner, măcelăriți în Ucraina. E vorba de cei tineri și neexperimentați, spune un oficial american "O dată cu slăbirea furtunii, gruparea navală inamică a crescut la zece vase, care continuă să se ascundă de-a lungul coastei Crimeii", se menţionează în comunicatul Comandamentului ucrainean publicat pe pagina sa de Facebook. Pe lângă cele trei nave de suprafaţă, echipate cu rachete Kalibr, din această grupare mai fac parte trei mari nave de desant, conform sursei citate.

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin. UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, transmite AFP. Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin "Trebuie să punem o presiune foarte puternică" asupra Ungariei, deoarece "putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze", a declarat Didier Reynders într-un interviu acordat postului de televiziune LCI. Ungaria a blocat "cu puţin peste 3.000 de euro" active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei. UE amenință cu tăierea banilor Ungariei Budapesta a anunţat astfel la sfârşitul lui august un acord cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare, într-un moment în care alte ţări europene se confruntă cu o reducere bruscă a cantităţilor furnizate. Guvernul ungar cooperează şi cu conglomeratul rus Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare. Citește și: Amicul lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri UE în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european Disputele dintre Bruxelles şi Budapesta s-au înmulţit în ultimele luni. Comisia Europeană este îngrijorată în special de corupţia care ameninţă corecta utilizare a fondurilor europene în ţară. CE a ameninţat duminică că va priva Ungaria de 7,5 miliarde de euro finanţare dacă reformele promise de guvernul ungar nu vor fi implementate rapid. Șase state, 90% din activele blocate Cele 14,5 miliarde de euro de active ruseşti blocate de Europa sunt "deja semnificative", dar, din această sumă, "90% sunt realizate de şase state membre", a explicat comisarul, recunoscând că mai este "mult de lucru cu alte (state) care fie nu au blocat nimic, fie nu au comunicat nimic". Printre cele mai active şase ţări, Franţa a îngheţat "cu puţin peste un miliard de euro" în active, iar Belgia, 3,5 miliarde de euro. Printre elevii buni se numără şi Germania, Luxemburgul, Irlanda şi Austria, potrivit lui Didier Reynders. "Continuăm să lucrăm pentru a cere tuturor statelor membre să pună în aplicare aceleaşi instrumente pentru a ajunge la active, nu doar la conturi bancare, iahturi, reşedinţe, ci la toate activele", a subliniat comisarul european, evocând dificultatea de a avea acces la criptomonede şi opere de artă digitale.

Eveniment

Rusia inundă piața cu diamante

Rusia inundă piața cu diamante: după o perioadă în care comercianții de diamante au evitat să facă afaceri cu principalul producător din această țară, Alrosa, afacerile au înflorit din nou. Rusia inundă piața cu diamante După luni de paralizie, în care a fost lovită de sancțiunile americane, Alrosa vinde din nou diamante de peste 250 de milioane de dolari pe lună, vânzările în prezent fiind doar cu aproximativ 50 -100 de milioane de dolari pe lună sub nivelurile de dinainte de război, potrivit unor persoane care cunosc situația. Vânzările au revenit pe măsură ce unele bănci indiene au găsit modalități de a facilita tranzacțiile în alte valute decât dolarii americani, au spus sursele Bloomberg, care au cerut să nu fie identificate, întrucât discută informații private. Alrosa vinde majoritatea producției în India, contra rupii. Cea mai mare parte a midstream-ului indian evită în continuare achizițiile rusești din cauza riscului să piardă clienți occidentali, potrivit celor familiarizați cu problema. Belgia se opune sancționării Alrosa Comerțul cu diamante susține aproximativ un milion de locuri de muncă în India, unde guvernul a făcut eforturi pentru a menține afacerile. Prim-ministrul Belgiei a reiterat, de asemenea, poziția țării conform căreia pietrele rusești nu ar trebui să fie sancționate - mai mult de 80% din diamantele brute sunt comercializate prin Anvers. Deocamdată, marea majoritate a pietrelor rusești trec prin aproximativ 10 cumpărători. Companiile indiene Kiran Gems și Shree Ramkrishna Exports Pvt sunt cei mai mari doi cumpărători, potrivit unor persoane familiarizate cu problema. După ce diamantele rusești vor fi tăiate și șlefuite, se presupune că vor ajunge la bijutierii din China, Japonia și India. Aceste trei țări reprezintă împreună aproximativ 30% din cererea globală și, spre deosebire de comercianții occidentali, sunt bucuroși să tranzacționeze producția rusă, explică Bloomberg. Cu toate acestea, caracterul opac al comerțului cu diamante, cu lanțul său de aprovizionare lung și complicat, înseamnă că pietrele rusești ajung și pe piețele occidentale. În iunie, De Beers majorase cu până în 7% prețurile diamantelor, pe fondul lipsei de aprovizionare din Rusia. Însă se pare că prețurile au început să scadă. Alrosa este una dintre cele mai mari trei companii miniere de diamante din lume. Ponderea sa în volumul producţiei mondiale este de 25%. Alte 6% sunt reprezentate de întreprinderea angoleză Catoca, în care cota Alrosa este de 41%. În Rusia, compania exploatează în Republica Sakha (Yakutia) şi regiunea Arhangelsk. Alrosa este controlată de stat: guvernul federal deține 33% și alte 25% sunt deținute de autoritățile locale.

Eveniment

Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși

Ministerul rus de Finanțe cere suplimentarea bugetului pentru plăți către familiile militarilor uciși în Ucraina, arată un document publicat pe Twitter de Igor Șușko, un influencer ucrainean cu peste 120.00 de urmăritori pe această rețea socială. Oficial, Rusia nu prezintă date privind numărul celor morți în invazie. Însă ministerul de Finanțe de la Moscova pare că se pregătește pentru 134.000 de decese, până la finalul lui 2023. Acum câteva zile, tot pe rețelele sociale a fost postat un alt document al ministerului rus de Finanțe, care arăta că s-ar fi plătit, până la 28 august, 361,4 miliarde de ruble către familiile celor uciși în Ucraina. Dintr-un calcul care estima suma acordată pe familie la 7,4 milioane de ruble reieșea că numărul celor uciși era de peste 48.000. The document leaked from RUS MinFin says that by AUG 28, 361.4B RUB has been paid to families of KIA soldiers, 7.4M per one. Dividing would give 48838 confirmed dead. This does not include those MIA, killed separatists and WIA. Thus, UKR estimate may well be an UNDERSTATEMENT. pic.twitter.com/zDn1pqkyav— MTÜ Vaba Ukraina (@SvenSalumets) September 7, 2022 Aceste plăți nu includ răniții sau pe cei dispăruți în luptă. Mercenarii Wagner nu sunt incluși în statisticile privind decesele din Ucraina. ?#Russia budgeting for additional 134,000 soldier deaths:RU Finance Ministry is asking for supplementary 271.5 billion RUB for 2022 & 724.1 billion RUB for 2023 for KIA soldier family payouts. 7.4 million RUB for each dead soldier. This budget anticipates 134k more KIA payouts. pic.twitter.com/nkkP5jcTAT— Igor Sushko (@igorsushko) September 16, 2022 Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși Acum, Finanțele de la Moscova cer suplimentarea cu 271,5 miliarde ruble pentru 2022 și 724,1 miliarde ruble pentru 2023 a sumelor acordate drept plată pentru familiile celor uciși în Ucraina. La 7,4 milioane ruble pentru fiecare soldat mort, acest buget anticipează circa 134.000 de victime. La 6 septembrie, armata ucraineană susținea că a ucis 50.150 de soldați ruși. La 24 august, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, aprecia că Rusia a pierdut circa 80.000 de soldați în Ucraina – morți și răniți – mult peste ceea ce a pierdut în Afganistan, în ani de război. În iulie, Richard Moore, şeful Serviciului britanic de Informaţii Externe (MI6), a declarat că un bilanţ de 15.000 de morţi în rândul militarilor ruşilor este „probabil o estimare prudentă”. Directorul CIA, William Burns, estimase și el, în iulie, la 15.000 numărul militarilor ruși morți în Ucraina de la lansarea invaziei, adăugând că numărul celor răniți e poate de trei ori mare.

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși (sursa: Facebook/Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba)

Eveniment

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși. Afirmații șocante ale profesorului Andrei Marga: Ucraina trebuie să cedeze Donbasul și Crimeea Rusiei ca să fie pace în lume. Mai mult, trebuie să cedeze teritorii și României, Ungariei și Poloniei. Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși "România nu are ce căuta în acest război, România are toate resursele să nu sufere. (...) Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei, Transcarpatia; Poloniei, Galiția; României, Bucovina, și Rusiei, Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, asta este, va fi conflict. (...) Să fim foarte limpezi: cât timp nu se rezolvă, printr-o discuție, și cu America, și cu Rusia, și cu Germania, și cu Ucraina, și cu China, situația și nu se ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi.", a spus Marga la Alba Iulia (de la minutul 50). Evenimentul la care a participat a fost lansarea cărții semnate chiar de profesorul clujean, "Soarta democrației."

Internațional

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni. Războiul se decide în birouri, dar se duce pe teren. Deficienţele armatei ruse de la începutul conflictului ucrainean relevă neajunsuri frapante în ceea ce priveşte managementul trupelor, subliniază vineri France Presse într-o amplă analiză. Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni Încă din primele zile ale invaziei ruse declanşate în 24 februarie se crease impresia că soldaţii trimişi pe front nu-şi cunoşteau obiectivele. Unele unităţi chiar credeau că merg la manevre. "Armata rusă este armata minciunii", declara în luna mai şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard. "Oamenii au minţit spunând că armata ucraineană nu va lupta, că forţele ruse sunt pregătite de război, că şefii ştiu să comande", adaugă el. Şase luni mai târziu, analiştii occidentali descriu în continuare o armată cangrenată de minciuni şi corupţie. Nimeni nu-l confruntă pe Putin "Ofiţerii superiori nu râvnesc decât la medalii şi se îngrijesc de cariera lor. Iar soldaţii nu vor decât să supravieţuiască", afirmă Alexandre Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS). La vârful ierarhiei, preşedintele "Putin cere rezultate nerealizabile. Şi nimeni nu-i poate spune adevărul, nici măcar în privat", adaugă acest fost membru al serviciului israelian de informaţii militare. "Este oare posibil ca un ofiţer curajos să gândească în afara cadrului? Da, dar va rămâne o excepţie care nu va schimba lucrurile pe teren" în afară "să limiteze pagubele şi să salveze vieţi". Subofițerii, soldați care nu se pricep la nimic În faţa unui conflict extrem de devastator în echipamente şi oameni, armata rusă - ale cărei pierderi exacte rămân necunoscute - s-a confruntat rapid cu probleme de gestiune a trupelor. Dezertări, refuz de a respecta ordinele, moral scăzut, notează AFP. Mai mulţi generali şi un număr mare de ofiţeri au căzut pe câmpul de luptă, paralizând şi mai mult lanţul de comandă deja apreciat ca necorespunzând cerinţelor. Or, înlocuirea lor este cu atât mai complicată cu cât diferite eşaloane ale armatei sunt neglijent formate. "Există o problemă de formare a cadrelor, în special absenţa corpului de subofiţeri în armata rusă", apreciază un înalt responsabil militar francez, indicând că subofiţerii sunt aleşi dintre soldaţii cu cea mai mare vechime. Or, "un subofiţer este un expert în domeniul său", susţine acesta. Şi "când singura relaţie cu subordonaţii săi este raportul de forţă, când doar cel mai în vârstă şi cel mai puternic ajunge subofiţer" este complicat să "ataci inamicul frontal". Deficiențe de recrutare/instruire/inovare Beneficiind de imaginea măgulitoare moştenită din timpurile de glorie ale Armatei roşii, uneori văzută chiar şi de statele majore occidentale prin prisma bătăliei de la Stalingrad din 1943-1944, armata rusă apare în realitate desigur puternică prin număr, dar slabă în privinţa calităţii sale. Iar deficienţele sale se înmulţesc pe măsură ce conflictul se prelungeşte, iar pierderile se măresc. "O armată este o sumă de competenţe şi de abilităţi. În lipsa unei infrastructuri solide de recrutare/instruire/inovare, suma rusă se diminuează constant", afirmă fostul colonel şi istoric de război Michel Goya. "Forţa de manevră rusă a slăbit, fiind prost înlocuită cu unităţi şi mai puţin numeroase şi de o calitate inferioară", potrivit acestuia. Minciuna ca ordin Chiar şi mai rău, armata rusă este subminată de minciuna instituţionalizată. Istoricul şi autorul independent Chris Owen a publicat pe Twitter afirmaţii ale unor soldaţi ruşi, difuzate în anumite scopuri de propagandă de către ucraineni, dar cu toate acestea revelatoare. Ei vorbesc despre manevre reduse pentru a deturna bugete, evaluări false privind starea unor unităţi de luptă, rapoarte obiectiv false asupra rezultatelor unei operaţiuni. "Planificarea se bazează pe rapoarte. Iar rapoartele diferă de realitate", rezumă Chris Owen, care afirmă că caracterul mincinos al documentelor care circulă în armată a fost documentat "în unităţi ruse de pe toate fronturile şi din toate categoriile, de la paraşutişti la infanteria mecanizată". Mobilizarea generală, imposibilă. Apar pușcăriașii De la primele eşecuri suferite în primăvară de către ruşi a apărut ipoteza unei mobilizări generale. Aceasta este însă puţin probabilă, căci este susceptibilă să întoarcă opinia publică rusă împotriva autorităţilor şi, în plus, l-ar obliga pe Putin să numească "război" ceea ce el denumeşte "operaţiune specială". Prin urmare, Moscova recurge la voluntari şi mercenari, în special la cei ai dubioasei societăţi private Wagner. Citește și: Cadavre cu urme de tortură și copii în cimitirul improvizat de ruși în pădurea din Izium. „Torționari și ucigași”, a spus Zelenski despre forțele Moscovei Într-un videoclip devenit viral pe reţelele de social media, un bărbat prezentat ca fiind miliardarul rus Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Putin şi presupus finanţator al societăţii de mercenari Wagner, este filmat în curtea unei închisori propunând contracte deţinuţilor. AFP nu l-a putut identifica oficial, dar afirmaţiile sale sunt clare. "Dacă faceţi şase luni în Wagner, veţi fi liberi", spune el. "Dar dacă sosiţi în Ucraina şi decideţi că nu este pentru voi, veţi fi executaţi!", mai explică acesta. "Nu numai că este complet sinistru", comentează Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din Saint Andrews (Scoţia), dar este şi o dovadă a "crizei masive" în privinţa recrutării de soldaţi în Rusia, afirmă el.

Putin, enervat că generalii s-au apucat de băut Foto: Kremlin.ru

Eveniment

Putin, enervat generalii s-au apucat de băut

Abstinentul Putin este tot mai enervat că generalii lui s-au apucat de băut după invazia din Ucraina, scrie site-ul rusesc Meduza, citând surse de la Kremlin. Acest site este interzis în Rusia. Vladimir Putin nu este complet abstinent, el a fost văzut consumând vin, însă se pare că ar bea doar cantități mici de alcool. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe, Maria Zaharova, a apărut extrem de confuză la un briefing, iar comentatorii au apreciat că era complet beată. Putin, enervat că generalii s-au apucat de băut „În ultimele două luni, președintele rus Vladimir Putin a adus în discuție problema alcoolismului din Rusia în mai multe întâlniri publice cu guvernatorii regionali – după ce a ignorat în mare măsură subiectul ani de zile. Dar, potrivit unor surse apropiate Kremlinului, Putin, un faimos abstinent, este mai puțin preocupat de sănătatea publică cât de obiceiurile oficialilor de la Kremlin și ale altor membri ai clasei conducătoare”, scrie Meduza. Potrivit acestui site, niciodată nu a vorbit Putin atât de des despre problema alcoolismului în Rusia. Două surse apropiate administrației Putin au declarat pentru Meduza că îngrijorarea Putin nu a fost motivată de statistici care să arate o creștere a consumului de alcool. Potrivit surselor, președintele a început să acorde o atenție sporită problemei alcoolismului pentru că, în plin război cu Ucraina, oficialii ruși au început să bea mult mai mult. Putin este îngrijorat de „anumiți oameni din cercul său”. „Oamenii și-au eliberat stresul în acest fel. Miniștrii, subordonații lor și chiar unii viceprim-miniștri, membrii administrației prezidențiale și ai Consiliului de Securitate, șefii corporațiilor de stat și guvernatorii [au început să bea mai mult]”, a spus o sursă. Principalul motiv al stresului: războiul Rusiei în Ucraina și sancțiunile care au urmat, precum și faptul că Putin consideră că birocrații ar trebui să facă față mai ușor acestei situații. După cum a scris Meduza, aproape niciun oficial rus nu știa de planurile lui Putin pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei și mulți dintre ei au petrecut lunile următoare în șoc și confuzie. Au luat sticla, de la stres „Au luat sticla [în februarie]. Și unii dintre ei nu vor să se oprească”, a spus o sursă de la Kremlin citată de Meduza. În același timp, două surse apropiate de Kremlin au afirmat pentru Meduza că, din câte își pot da seama, recentele eșecuri militare ale Rusiei în Ucraina nu au avut niciun efect asupra obiceiurilor de consum ale oficialilor de la Kremlin și ale șefilor corporațiilor de stat: „Au propriul lor război, propriile lor probleme.” Now the Russians are getting drunk and shooting each other! Three of Putin's troops are killed and two others wounded after alcohol-fuelled row turns into a gunfight in Ukrainehttps://t.co/xlSUwb5xhx— Mac the Cop (Retired) (@mcmurray4835) September 12, 2022 Sursele Meduza arată că problemele cu alcoolul au început deja să genereze probleme. „Cineva dispare înaintea unui eveniment important, altcineva relatează ceva neclar și confuz. Publicul larg îi vede deja”, arată site-ul. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare El nu-i va concedia, deocamdată, dar nu se știe cât va tolera situația.

Eveniment

Germania a pus mâna pe Rosneft

Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, anunță Bloomberg. Până în mai 2022, fostul cancelar Gerhard Schroeder a făcut parte din conducerea Rosneft, fiind numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație (CA) în 2017. Șeful companiei este însă Igor Ivanovich Sechin, poreclit și Dark Vader, întrucât este un apropiat al lui Vladimir Putin. Germania a pus mâna pe Rosneft „Reglementatorul BNetzA va deveni administrator al RN Refining & Marketing GmbH și Rosneft Deutschland GmbH, companii care dețin aproximativ 12% din capacitatea de procesare a petrolului a Germaniei, prin participații la rafinăriile de petrol din Schwedt, Karlsruhe și Vohburg. Este o manevră similară cu preluarea Gazprom Germania la începutul acestui an. Germania are puterea de a prelua administrația unei companii energetice prin emiterea unui ordin prin Legea germană privind siguranța energetică. Ordinul, emis de Ministerul Economiei, expiră după șase luni, dar poate fi pur și simplu reînnoit. Rosneft poate contesta ordinul în instanțele germane”, explică Bloomberg. Agenția apreciază că preluarea unității Rosneft este o escaladare a conflictului economic cu Rusia (...) Rafinăria Schwedt - lângă granița cu Polonia - se aproviziona cu țiței prin conducta Drujba din Rusia. Atâta timp cât rafinăria era în mâinile Rusiei, era greu de văzut cum va continua să obțină suficient combustibil pentru a aproviziona estul Germaniei, inclusiv Berlinul. Guvernul a spus că mișcarea „contracarează amenințarea iminentă la adresa securității aprovizionării cu energiei”, a spus Ministerul Economiei. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare Surging gas prices and Moscow's move to squeeze supplies to Europe have already prompted a series of government bailouts and rescue loans.https://t.co/stXIq07WtN— Mint (@livemint) September 16, 2022 Rosneft a anunţat joi că, în primul semestru din 2022, profitul net atribuibil acţionarilor a urcat cu 13% în ritm anual, la 432 miliarde de ruble (7,22 miliarde de dolari), pe fondul eforturilor de îmbunătăţire a controlului costurilor, transmite Reuters.

Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice

Eveniment

Ce obține Putin folosește arme nucleare

Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare: efectele militare sunt minime, dar el speră că populația Ucrainei ar putea fi terorizată, arată o analiză The Economist. Publicația britanică reia acest subiect pe fondul înfrângerilor suferite de armata rusă în regiunea Harkov. Pe canalele de propagandă ale Kremlinului, mai ales la televiziunea publică, s-au reluat afirmațiile că Rusia ar trebui să folosească arme nucleare. Discuția a fost mult mai intensă în primele 2-3 luni de după invazie, când forțele invadatoare au eșuat în tentativa de a ocupa Kievul. În aprilie, șeful CIA, William Burns, a lansat un avertisment îngrijorător, în cadrul unui discurs ținut la Georgia Tech: un Putin disperat ar putea folosi arme atomice „tactice”, adică de dimensiuni relativ mici. Rusia ar avea sub 2.000 de asemenea arme nucleare. SUA deține circa 100 la bazele din Europa. În mai, armata rusă a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad. Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice The Economist scrie că utilitatea pe front a armelor nucleare tactice este discutabilă, de vreme ce rachetele de mare precizie pot distruge posturi de comandă și bunkăre. Rusia nu prea mai deține însă rachete de mare precizie și, când le-a folosit, adesea ele și-au ratat ținta. Foto: The Economist/ Bulletin of Atomic Scientists „Dar armele nucleare tactice nu ar fi un substitut viabil: ar trebui folosite într-un număr imens pentru a produce un efect militar de durată. Un studiu al scenariilor unui război India-Pakistan concluzionează că o bombă nucleară de cinci kilotone ar putea distruge până la 13 tancuri, dacă acestea ar fi dispersate. În orice caz, Rusia a demonstrat o abilitate foarte mică de a localiza și lovi ținte în mișcare. Teama este mai puțin că Rusia le va folosi nu pentru câștiguri pe câmpul de luptă, ci drept instrumente de constrângere. Christopher Chivvis, care a fost cel mai important oficial al serviciilor secrete americane în Europa între 2018 și 2021, spune că, în diferite jocuri de război desfășurate după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, experții occidentali și ofițerii militari care jucau rolul Rusiei au ales uneori să efectueze teste nucleare sau detonări la mare altitudine, care interferează cu comunicațiile pe o zonă largă”, scrie The Economist. În acest fel, un oraș ca Oslo ar rămâne fără lumină și fără comunicații. Publicația apreciază că Rusia ar putea lovi baze ucrainene la Marea Neagră, de exemplu, pentru a teroriza Ucraina. Th Economist apreciază că pierderea Crimeei l-ar putea determina pe Putin să folosească arma nucleară. Cine controlează valiza nucleară „Trei oficiali poartă Cheget sau servieta nucleară, care transmite ordine forțelor de rachete: Putin, Serghei Șoigu (ministrul apărării) și generalul Valeri Gherasimov (șeful Statului Major). Există informații că două din cele trei terminale trebuie să trimită un cod pentru ca o comandă să fie valabilă. Dacă un ordin atât de important ar fi ignorat sau respins, ar putea avea un efect fatal asupra autorității lui Putin”, mai explică The Economist. Citește și: Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun. Șmecheriile guvernului rus pentru a nu plăti compensații propriilor soldați Însă mai mulți oficiali din Vest și din Ucraina consideră că dacă Putin va folosi o armă nucleară, populația Ucrainei se va mobiliza și mai puternic, NATO ar putea trimite experți militari în zonele afectate de radiații, iar China și India s-ar putea îndepărta de Rusia.

Eveniment

Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale

Răniții ruși din Ucraina sunt dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun, arată un memoriu publicat pe canalul rusesc de Telegram „Comunitatea rusă ZOV”. Memoriul a fost trimis către minsiterul rus al Apărării. Semnatarii fac apel și la procurorul general al Rusiei, cerându-i să analizeze situația. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale Iată ce semnalează memoriul soldaților ruși răniți în Ucraina: Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina nu li se plătesc toate sumele datorate, stabilite prin contract: asigurări și plățile stabilite suplimentar de Președintele Rusiei. Această încălcare este larg răspândită, confirmată de conturile personale ale membrilor serviciului și de fotocopiile documentelor disponibile.Spitalele militare refuză să înregistreze rănile militarilor cu contract pentru a emite „Certificate de Formular 100”. Adesea ele reduc prejudiciul cauzat de răni prin transferarea lor în categoria bolilor cronice legate de vârstă sau prin înlocuirea gradului de severitate al acestora. De exemplu, spitalele consemnează răni închise în loc de fracturi sau osteocondroză în loc de comoție. Comoțiile au devenit cea mai neînregistrată leziune – certificatele pentru contuzii sunt refuzate practic tuturor militarilor.Cazurile de răniți netratați, externați din spitale fără documente sau bani pentru a merge în localitatea de reședință au devenit larg răspândite! Oamenii sunt nevoiți să petreacă noaptea în stațiile de transport în comun, gări și cunoscuți întâmplători, cerșind și cerând bani pentru a se deplasa în localitatea de reședință și tratament suplimentar.Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina și au ajuns în localitatea de reședință li se refuză tratament suplimentar în spitalele militare din localitatea de reședință, întrucât nu mai sunt militari. Autorii memoriului spun că au ezitat să facă publice aceste fapte, pentru a nu afecta „operațiunea specială” din Ucraina, dar situația a devenit intolerabilă. Ei cer acum pedepsirea penală a celor care au încălcat contractele cu militarii. The pro-Russian telegram channel "Russian Community ZOV" published their letter to the Ministry of Defense. They describe their concern about how fighters participating in the "Special operation" are treated.Also available at @wartranslated:https://t.co/ftDabf8Vid— Volodymyr Tretyak ?? (@VolodyaTretyak) September 14, 2022 Presa occidentală relatează de mai multe zile că Rusia își plătește cu întârziere soldații de pe front. Majoritatea celor prezenți în Ucraina sunt înrolați din regiuni sărace și au ajuns militari cu contract datorită ofertei financiare.

Eveniment

Ce filme vede poporul rus

Ce filme vede poporul rus după ce americanii l-au lăsat fără Top Gun: „Turbozavry, vperyod!” și alte filme de desene animate rusești domină box office-ul, arată datele boxofficemojo.com. Încasările sunt însă ridicol de mici. În martie, ca răspuns la criza din Ucraina, mai multe studiouri de film au anunțat că vor opri lansarea viitoarelor filme în Rusia. Rusia era una dintre cele mai mari piețe de cinema din Europa Russian Cinema chains are starting to show foreign films downloaded from the Internet● Pirate screenings have already shown Batman, Don't Look Up + the cartoon I'm Blushing. ●Hollywood giants Disney, Warner Bros, Universal, etc had all stopped releasing new films in Russia pic.twitter.com/2mYd08jMOI— Jason Corcoran (@jason_corcoran) April 27, 2022 Ce filme vede poporul rus Însă în Rusia rulează filme occidentale care au fost piratate - precum The Batman, aflat și acum pe locul 24. Pe primul loc în clasamentul filmelor vizionate în Rusia în perioada 1-4 septembrie se află „Kalendar Maya”, un film rusesc despre care nici măcar IMDB nu are nici un fel de informații. El a avut până acum încasări de 663.000 de dolari. Pe locul doi se află un film produs în SUA, „After ever happy”, care are nota 4,3 pe IMDB. El poate fi văzut pe Netflix și nu pare să fi ajuns în vreun cinematograf din Vest. Clasamentul este dominat de filme rusești de desene animate: pe locul III se află „Barboskiny Team” - niște păpuși care dansează - iar pe locul opt „Turbozavry, vperyod!” - evident, despre turbozauri. Pe locul 12 se află un alt film american, „Shark Bait” - despre niște rechini care mânâncă oameni - distribuit în SUA direct pe DVD și care are nota 4,4 pe IMDB. Singurul film american care a ajuns în Box Office în SUA - locul zece, la lansare - și care rulează în Rusia este Fall, despre două prietene blocate în vârful unui turn de comunicații înalt de 610 metri. Nu este clar cum a trecut acest film de embargoul impus Rusiei. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună În martie, și Netflix, și Apple TV, și-au întrerupt proiectele din Rusia.

Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate Foto: Twitter

Eveniment

Rusia admite a luat bătaie la Harkov

Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate. Prestigiosul Institut pentru Studii ale Războiului (ISW) arată că este pentru prima oară când oficialii ruși admit că au luat bătaie. Pe de altă parte, la televiziunea rusă de stat, comentatorii susțin că forțele Kremlinului au luat bătaie de la NATO, nu de la ucraineni. Un analist a spus chiar că, acum, SUA vrea să colonizeze Ucraina așa cum a colonizat Australia. Meanwhile in Russian TV's alternative universe, Araik Stepanyan claims America wants to "colonise Ukraine like Australia" and then hand out positions of authority such as governorships to mercenaries who fought in the war against Russia pic.twitter.com/UnnrCU0H0w— Francis Scarr (@francis_scarr) September 14, 2022 Rusia admite că a luat bătaie la Harkov „Kremlinul nu a admis niciodată că Rusia a fost învinsă în jurul Kievului sau, mai târziu, pe Insula Șerpilor, încadrând retragerea de la Kiev drept o decizie de a acorda prioritate „eliberării” Donbasului. Retragerea din Insula Șerpilor a fost prezentată drept „gest de bunăvoință”. Ministerul rus al Apărării a oferit inițial o explicație similară pentru eșecul Rusiei de la Harkov, susținând că forțele ruse își retrag trupele din regiunea Harkov pentru a se regrupa, dar această narațiune falsă a fost criticată rapid. Recunoașterea înfrângerii de către Kremlin face parte dintr-un efort de a atenua și de a înlătura criticile pentru un astfel de eșec devastator, de ale ține departe de președintele Vladimir Putin și a le dirija către Ministerul rus al Apărării (MOD) și comandamentul militar”, scrie ISW. #Kremlin officials and state media propagandists are extensively discussing the reasons for the #Russian defeat in #Kharkiv Oblast, a marked change from their previous pattern of reporting on exaggerated or fabricated Russian successes with limited detail.? https://t.co/3Pi1FyoeSJ— ISW (@TheStudyofWar) September 14, 2022 Kremlinul lucrează acum pentru a-l elibera pe Putin de orice responsabilitate, dând vina pe consilierii militari din cercul lui Putin. Sancțiunile sugerate, ca pe vremea lui Stalin sau Ivan cel Groaznic Un membru al Consiliului pentru Relații Interetnice al Kremlinului, Bogdan Bezpalko, a declarat că oficialii militari care nu au reușit să prevadă concentrarea trupelor ucrainene ar trebui să aibă capetele pe biroul lui Putin. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” „Kremlinul a adoptat narațiuni care reflectă plângerile minibloggerilor, sugerând că Putin încearcă să liniștească și să recâștige comunitatea critică, mai degrabă decât să o cenzureze. Minibloggeri ruși s-au plâns de mult timp de Ministerul Apărării din Rusia și de înaltul comandament militar, iar acum mass-media de stat de la Kremlin își exprimă deschis nemulțumirea față de progresul războiului și lipsa de cunoaștere a situației evenimentelor de pe teren”, mai arată ISW.