luni 23 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2501 articole
Eveniment

Recruții Putin mor înainte de a ajunge pe front

Recruții lui Putin mor înainte de a ajunge pe front: doar la centrul de pregătire din Sverdlovsk au murit trei, în ultimele zile, scrie Nexta TV, citând un deputat din Duma de Stat a Rusiei, Maxim Ivanov. Recruții lui Putin mor înainte de a ajunge pe front Potrivit Nexta TV, unul a murit după un atac epileptic cauzat de consumul excesiv de alcool, altul s-a sinucis, iar un al treilea a fost trimis acasă, unde a murit de ciroză. Three mobilized men died in the training center in the Sverdlovsk regionOne mobilized man died from an epileptic attack caused by alcohol poisoning, and another committed suicide. The third was sent home, where he died of liver cirrhosis.?State Duma deputy Maksim Ivanov pic.twitter.com/ZeIfUdDNfM— NEXTA (@nexta_tv) October 3, 2022 „Da, confirm, sunt deja trei morți. Unul a murit în urma convulsiilor, iar celălalt s-a sinucis. Al treilea a fost trimis acasă, unde a murit imediat de ciroză hepatică ”, a spus parlamentarul Ivanov reporterilor, citat de Meduza. În satul în care se află această unitate militară a fost interzis consumul de alcool, datorită abuzurilor celor recent mobilizați. Mobiyoishchatsiya po poan! Another video from the forest in Omsk, where Russian mobilized people sleep on the ground and warm themselves with fires and alcohol. pic.twitter.com/YLud8ZtuHg— ??War in Ukraine?? (@Rinegati) October 3, 2022 Rețelele sociale abundă de filmări cu recruți într-o stare avansată de ebrietate. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Ministerul rus de finanțe a propus creșterea prețului minim la vodcă, brandy și coniac începând de la anul, un proiect de ordin în acest sens fiind publicat pe site-ul instituției, potrivit agenției Interfax. Prețul minim la vodcă în Rusia a fost stabilit în 2009, ca măsură de a combate producția ilegală. Alcohol-marathon of mobilized russians continues. During the fight, two of the mobilized received numerous injuries. #WarInUkraine #War #Ukraine #russiaisaterrorisstate #Україна #мобилизация #MobilizationInRussia #mobilization pic.twitter.com/OwHOnKKdSX— Veselij Soldat (@VeselijSoldat) September 28, 2022

Recruții lui Putin mor înainte de a ajunge pe front  Foto: Twitter
Torționarii noștri foloseau jucăriile favorite ale rușilor: bâte și bastoane cu șocuri electrice Foto: Twitter
Eveniment

Torționarii noștri foloseau jucăriile favorite ale rușilor

„Torționarii noștri foloseau jucăriile favorite ale rușilor: bâte și bastoane cu șocuri electrice pentru vaci”, scrie, azi, The Times, care a discutat cu un prizonier ucrainean recent eliberat din captivitatea rusă. Locotenentul major Serghei Straciuk povestește că, ore înainte de a fi eliberați, în timpul zborului spre punctul unde au fost transferați Kievului, prizonierii - legați și cu ochii acoperiți - au fost bătuți cu bâte, cu patul armei și cu bastoanele cu șocuri electrice. Straciuk este acum într-un centru de recuperare psihică, lângă Poltava. Torționarii noștri foloseau jucăriile favorite ale rușilor „La ora 6 dimineața în fiecare zi, un clopot suna pe coridoarele închisorii Bryansk. Era semnalul pentru soldații ucraineni capturați să coboare din paturi și să cânte imnul național rus. Gardienii se uitau la ei prin ferestruica de la ușa celulei și băteau pe oricine nu se conforma. Bătăile aveau loc tot timpul. Erau bătuți prizonierii care vorbeau și, deoarece rusă era obligatorie, bătăi suplimentare pentru cei care erau auziți vorbind în ucraineană. Erau bătăi pentru prizonierii care au îndrăznit să se întindă pe pat înainte de ora 22 și, în unele zile, în funcție de capriciul gardienilor, bătăi pentru cei care au îndrăznit să stea, prizonierii fiind adesea nevoiți să petreacă perioade de 16 ore mergând în cerc timp 16 ore”, scrie The Times. Locotenentul Straciuk spune că perioada petrecută în captivitate a fost mult mai traumatizantă decât bătălia pentru Mariupol. Serghei Straciuk, interogat/ Captură video The Times „Discuțiile era interzise. Nu era nimic de făcut, nimic de citit, nimic de scris. Nu puteai să te întinzi și uneori nu aveai voie să stai. Dacă intra un gardian, trebuia cu toții să ne înclinăm din talie, cu mâinile strânse la spate. Unii bărbați au cedat și plângeau toată ziua (…) Am crezut că voi supraviețui și că într-o zi voi fi liber, dar pe măsură ce fiecare zi trecea speranțele mele au început să se estompeze”, a povestit el, pentru The Times. Lumina din celulă era aprinsă în permanență. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Publicația britanică relatează și efortul soției sale de a-l regăsi, după ce a fost dat dispărut în misiune, la Mariupol. Ea studia fotografiile postate pe Telegram de soldații ruși și, după patru săptămâni de căutări, a descoperit o înregistrare în care era interogat în legătură cu prezența militarilor străini în unitatea sa.

BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului Foto: Twitter
Internațional

BBC critică Franța, nu trimite suficiente arme

BBC publică, pe site-ul său, un material în care critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului. Livrările de arme ale Parisului către regimul Zelenski sunt mult sub Germania sau Polonia, arată BBC. BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme „Dacă Franța vrea să conducă Europa către o nouă eră a autonomiei militare, de ce contribuția sa la efortul de război din Ucraina este atât de mică? Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanți gânditori strategici ai țării, care îl presează pe președintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă privind transferarea mai multor arme către Kiev”, arată BBC. Analizele citate de BBC arată că Franța livrat doar 2% din armamentul și muniția trimise Ucrainei, în ce Germania a livrat 9%, Polonia - 22%, iar SUA - 49%. Un analist militar francez, François Heisbourg, a spus, pentru BBC, că nu a vrut să creadă aceste statistici, așa că a verificat greutatea cantităților de echipament militar livrat: Franța era pe locul nouă. Însă oficialii francezi ai apărării spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele țări furnizează cantități foarte mari de echipamente învechite. Ei arată că Franța a oferit 18 unități de artilerie autopropulsate Caesar. Însă cele 18 unități Caesar reprezintă un sfert din artileria autopropulsată a Franței și dacă ar livra mai multe, țara ar deveni vulnerabilă și nu și-ar putea apăra interesele în alte regiuni, precum Sahel. Le Monde a scris însă, acum două zile, că Franța ar putea să mai trimită Ucrainei între șase și 12 sisteme Caesar, sisteme destinate inițial Danemarcei. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale „Multe țări din estul Europei sunt reticente față de președintele Macron, despre care cred că a fost mult prea indulgent față de Putin (…) în primele luni de război. A prins rădăcini o narațiune conform căreia Franța are un sentiment ambivalent cu privire la un triumf ucrainean”, mai scrie BBC.

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul (sursa: flickr/The White House)
Internațional

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid Foto: Trupe ucrainene în Khreșcenivka
Eveniment

Defensiva rusă nord Herson pare prăbușească

Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid, așa cum s-a petrecut acum două săptămâni în regiunea Harkov. Forțele ucrainene au publicat fotografii care arată că au ocupat mai multe localități la nord de Herson, pe malul de vest al Niprului. În paralel, apar informații că ucrainenii bombardează podul de peste Nipru de care depinde aprovizionarea trupelor ruse din acest oraș. Dacă Herson va fi recuperat de ucraineni, va fi o lovitură politică dură pentru Putin, care vineri a semnat decizia de anexare a acestei regiuni la Federația Rusă. Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească Ucraina a eliberat în această seară Kherșcenivka, iar trupele Kievului se îndreaptă rapid spre Berislav, pentru a nu da timp forțelor ruse să se consolideze în apărare. De ieri până azi, forțele ucrainene au înaintat 20 de kilometri, avansând spre Herson pe malul de vest al Niprului, de la nord spre sud. I’m told the collapse of Russian lines in ne Kherson is a story that is still in progress. Understand Ukraine has moved south by at least 20km since yesterday. “It could be even more interesting by the morning,” a recon soldier tells me.— Oliver Carroll (@olliecarroll) October 2, 2022 Corespondentul The Economist, Oliver Carroll, scrie că un militar ucrainean i-a spus că „lucrurile vor deveni mai interesante spre dimineață”! Russian forces requesting urgent air support on social media on the Kherson frontline near the breakthroughs.— WarMonitor?? (@WarMonitor3) October 2, 2022 Un influencer ucrainean anonim - WarMonitor - susține, pe Twitter, că partea rusă a cerut ajutor aerian prin mesaje transmise pe rețelele sociale. Mesajul ar fi apărut pe Telegram, dar el nu prezintă sursa informației sale. Bloggerii ruși încep și ei să dea semne de panică și scriu că ar trebui să se pregătească de lupte de guerillă urbană - probabil în Herson. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Sâmbătă, armata rusă a anunţat că s-a retras din oraşul Liman, un important nod feroviar din estul Ucrainei, recunoscându-și astfel indirect înfrângerea. „Ameninţate să fie încercuite, trupele aliate au fost retrase din Liman spre linii mai favorabile”, a indicat sec Ministerul Apărării într-un comunicat în care a încercat fără succes să mascheze înfrângerea și pierderea unui oraș strategic atât de important.

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați. Partidul pro-Kremlin Rusia Unită va prezenta un proiect de lege care să le permită deputaţilor din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să poată fi mobilizaţi voluntar pentru a lupta în Ucraina, transmite duminică EFE. Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați "Legea federală stipulează că deputaţii nu trebuie să fie mobilizaţi. Acum facem acest demers pentru ca ai mei colegi de partid să poată fi mobilizaţi", a explicat duminică Vitali Milonov, deputat din Sankt Petersburg, pentru agenţia RIA Novosti. Milonov, cunoscut pentru criticile sale dure la adresa opoziţiei democratice şi a minorităţilor sexuale, a dat asigurări că a discutat această problemă cu secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turceak, care a cerut modificarea regulamentului Dumei de Stat. În prezent, dacă un deputat decide să se ofere voluntar pentru a participa la invazia rusă din Ucraina, numită de Moscova "operaţiune militară specială", şi nu ia parte la sesiunile legislativului, încalcă regulamentul de funcţionare al Dumei de Stat. "Dacă va fi luată această decizie, atunci voluntarii noştri (parlamentari) nu vor mai încălca regulamentul. Şi, în acest mod, toţi cei care doresc pot fi mobilizaţi. Nu a mai existat niciodată un asemenea precedent", a explicat Milonov. Milonov s-ar fi înrolat în Donbas, dar e la Moscova În plus, Milonov a precizat că, spre deosebire de alţi voluntari şi de rezervişti, deputaţii care luptă nu vor primi salariu, ba chiar îşi vor autofinanţa şederea în Ucraina. Săptămâna aceasta, Milonov, care are şase copii, a anunţat că s-a înrolat într-o unitate de artilerie pentru a apăra Donbasul de atacurile armatei ucrainene. Totuşi, presa locală l-a criticat pentru că a asistat vineri la Kremlin la ceremonia de semnare a tratatelor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Milonov a răspuns că intenţionează să participe şi luni, în Duma de Stat, la sesiunea la care va fi aprobată anexarea. Unii deputați chiar ar vrea pe front Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a explicat că deputaţii nu sunt scutiţi de mobilizare, i-a încurajat să-şi facă datoria şi a amintit că deja unii dintre ei luptă în Donbas. Andrei Turceak a susţinut că a primit mai multe solicitări din partea deputaţilor care sunt dispuşi să plece pe front, între ei, şeful comisiei de sănătate din Duma de Stat, Dmitri Hubezov. Şi Aleksandr Borodai, deputat al partidului Rusia Unită şi fost "premier" al autointutulatei "Republici Populare Doneţk", şi-a exprimat dorinţa de a se înrola. Preşedintele rus Vladimir Putin a admis că s-au făcut greşeli în cadrul mobilizării parţiale pe care a decretat-o la 21 septembrie şi care a provocat un exod masiv în străinătate a bărbaţilor care pot fi încorporaţi. Penurie majoră de ofițeri După cum a informat duminică Institutul pentru Studierea Războiului, Statul Major al armatei ruse a decis să accelereze înaintarea în grad a cadeţilor din academiile militare din cauza deficitului de ofiţeri. În plus, institutul a transmis că aceşti cadeţi şi rezerviştii pe care îi instruiesc vor fi trimişi pe front după numai o lună de antrenament. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Armata rusă a suferit sâmbătă cea de-a doua înfrângere majoră în estul Ucrainei în mai puţin de o lună, fiind nevoită să se retragă din oraşul strategic Liman.

Finalul războiului, când Rusia pierde militar (sursa: consilium.europa.eu)
Internațional

Finalul războiului, când Rusia pierde militar

Finalul războiului, când Rusia pierde militar. Anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene ocupate face "aproape" imposibil sfârşitul războiului în Ucraina, a apreciat sâmbătă şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, transmite AFP. Finalul războiului, când Rusia pierde militar Anexarea regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - proclamată vineri de preşedintele rus Vladimir Putin - face "mult mai dificil, imposibil aproape, sfârşitul războiului", a declarat Borrell la postul spaniol RTVE. "Rusia este pe cale să piardă" războiul, "l-a pierdut în termeni morali şi politici", dar "Ucraina încă nu l-a câştigat", a spus el puţin mai târziu cu ocazia unui forum la La Toja, în Galicia (nord-estul Spaniei), unde a apărat sancţiunile europene impuse Rusiei şi ajutorul militar pentru Kiev, şi a chemat la perseverarea în această direcţie. UE trebuie să se întărească militar "Trebuie să facem mai mult decât atât" şi "să facem conştientă lumea de motivele şi consecinţele acestui război", a pledat Borrell, amintind că Brazilia şi India s-au abţinut să condamne în Consiliul de Securitate al ONU anexările ruse. În opinia lui Borrell, europenii au construit "o grădină" care este "înconjurată de junglă". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front "Dacă nu vrem ca jungla să invadeze grădina (...) va trebui să ne implicăm", a prevenit el, chemând UE mai ales să îşi întărească arsenalul militar. "Acesta nu este un capriciu (...) este necesar, indispensabil pentru supravieţuire", a spus Borrell.

Putin pierde un oraș strategic, Liman Foto: Twitter
Eveniment

Putin pierde un oraș strategic

O zi după marea anexare a circa 15% din teritoriul Ucrainei, Putin pierde un oraș strategic: forțele ucrainene au intrat în Liman, un important nod feroviar. Potrivit informațiilor vehiculate de partea ucraineană, trupele rusești s-au retras din oraș, iar forțele Kievului lichidează nucleele care mai opun rezistență izolată. Între timp, Ucraina ar fi început o altă ofensivă, în zona orașului Kremina, un oraș de circa 20.000 de locuitori din regiunea Luhansk. Foto: Twitter Putin pierde un oraș strategic Anton Gerașenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne, a postat, pe Twitter, imagini ale unei coloane rusești distrusă în timp ce se retrăgea din Liman. În imagini se văd ceea ce gerașenko susține a fi bunuri jefuite de ruși. Lyman. Russian convoy was trying to get out of encirclement unsuccessfully, taking their looted things with them. pic.twitter.com/um5Xk2ycZ9— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) October 1, 2022 În ultimele trei săptămâni, armata ucraineană a eliberat circa 1.400 de kilometri pătrați de sub ocupația rusă. Ukrainian troops have entered Lyman pic.twitter.com/gmkcfULjp2— Illia Ponomarenko?? (@IAPonomarenko) October 1, 2022 Ministerul rus al Apărării a confirmat că a retras trupele rusești din acest oraș. În oraș ar fi fost circa 5.000 de soldați ai Kremlinului. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front „Din cauza amenințării de încercuire, trupele aliate au fost retrase din Lymanul Roșu pe poziții mai bune”, precizează ministerul, citat de agențiile de presă rusești de stat. Lymanul Roșu era vechiul nume sovietic pentru Lyman, în care forțele ucrainene spun că au intrat. Rusia își numește trupele „aliate” cu luptătorii locali susținuți de Moscova.

Rușii nu pot fugi prin Finlanda (sursa: news.wttw.com)
Internațional

Rușii nu pot fugi prin Finlanda

Rușii nu pot fugi prin Finlanda. Numărul de cetăţeni ruşi care au ajuns în Finlanda a scăzut după intrarea în vigoare de noi restricţii finlandeze, a anunţat sâmbătă paza de frontieră, confruntată în ultimele zile cu un aflux după un ordin de mobilizare militară în Rusia, transmite AFP. Rușii nu pot fugi prin Finlanda După intrarea în vigoare joi seara, la ora 21.00 GMT, a închiderii frontierelor pentru cetăţenii ruşi posesori de vize turistice europene, vineri au mai fost înregistrate doar 1.688 de intrări, de circa trei ori mai puţine decât în ziua precedentă, conform statisticii oficiale. "Numărul de intrări a scăzut semnificativ după intrarea în vigoare a restricţiilor", a transmis pe Twitter autoritatea de pază a frontierei. Joi, acest număr încă depăşea 5.200, după ce se situase între 7.000 şi 8.000 pe zi imediat după ordinul de mobilizare parţială semnat de preşedintele rus Vladimir Putin miercurea trecută. Mulţi ruşi de vârstă combatantă au fugit în străinătate după acest anunţ, prin ţări vecine precum Finlanda, care adoptase deja în august restricţii, reducând de zece ori numărul de vize turistice pentru cetăţeni ruşi. Frontieră parțial închisă Ordinul de mobilizare parţială a grăbit decizia autorităţilor de la Helsinki de a închide parţial frontiera, aliniindu-se astfel măsurilor luate de alte ţări având graniţe cu Rusia (Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania). Intrările rămân totuşi posibile pentru motive imperative (familiale, de muncă) sau umanitare, la fel şi cererile de azil. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Cetăţeni ruşi întâlniţi la frontieră de corespondentul AFP au afirmat că nu înţeleg decizia Finlandei, întrucât aceasta riscă să împiedice plecarea din Rusia a bărbaţilor care fug de mobilizarea pentru conflictul din Ucraina.

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene. Ministerul de Externe al Turciei a anunţat sâmbătă că respinge anexarea de către Rusia a patru regiuni ale Ucrainei şi a adăugat că decizia reprezintă o "încălcare gravă" a dreptului internaţional. Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene Turcia, ţară membră a NATO, a făcut echilibristică diplomatică de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, arată Reuters. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Turcia a criticat însă invazia rusă şi a trimis drone înarmate Ucrainei. Ministerul turc a transmis sâmbătă că nu a recunoscut anexarea provinciei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi a adăugat că respinge şi decizia Rusiei de a anexa patru regiuni ucrainene: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. "Încălcare gravă, nu poate fi acceptată" "Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor recunoscute ale dreptului internaţional, nu poate fi acceptată. (...) Ne reiterăm sprijinul pentru soluţionarea acestui război, a cărui gravitate nu face decât să crească, pe baza unei păci juste care să fie încheiată prin negocieri", a anunţat diplomaţia de la Ankara. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat oficial vineri anexarea a patru regiuni ucrainene, promiţând că Moscova va învinge în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", chiar dacă a suferit noi eşecuri pe câmpul de luptă.

Accident nuclear, posibil chiar în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Accident nuclear, posibil chiar în Rusia

Accident nuclear, posibil chiar în Rusia. Riscuri privind utilizarea armei nucleare de către Rusia există în mod constant, însă starea în care se află în prezent arsenalul nuclear rusesc stârneşte întrebări, a declarat joi ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei de presă Interfax-Ukraina, în care s-a eschivat să estimeze cât de mare este riscul ca Moscova să recurgă la arma nucleară la ora actuală. Accident nuclear, posibil chiar în Rusia "Există întotdeauna riscuri. Când ai un vecin cu arsenal nuclear în dotare, există întotdeauna riscul ca el să o ia razna. Cât înseamnă asta în procente? Nu m-aş încumeta să spun. Dacă le-a mai rămas vectori de transport pentru armele nucleare? Da, mai au. Acestea pot fi transportate cu rachete Iskander şi Kalibr şi avioane strategice. Ce calitate au şi care este starea lor, asta stârneşte semne de întrebare", a declarat Reznikov. Evocând o discuţie cu fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, sub care a fost finalizat transferul de la Kiev către Rusia a armelor nucleare rămase moştenire din perioada sovietică (conform Memorandumului de la Budapesta din 1994), ministrul ucrainean a afirmat că şi dacă Ucraina nu ar fi dat Moscovei acele arme nucleare, valabilitatea lor oricum expira în 1997. Citește și: Rusia, vinovată de sabotarea conductelor Nord Stream, sugerează măsurile de protecție luate de autoritățile finlandeze și suedeze "Acestea ar fi trebuit scoase din uz şi distruse. Noi le-am dat pe toate Rusiei. Prin urmare, întrebarea este: în ce stare se află aceste vechituri în Rusia?", a spus Oleksii Reznikov. Potrivit lui Reznikov, rachetele Satana (fabricate la uzine din Ucraina în perioada URSS) se află în continuare în serviciul armatei ruse. "Noi le fabricam încă acum 40 de ani. Şi apare întrebarea: cine le deserveşte, conform căror instrucţiuni şi câţi ani au inginerii care se ocupă de ele? Prin urmare, s-ar putea apăsa pe buton, dar explozia s-ar putea produce chiar acolo, pe loc", a opinat ministrul apărării ucrainean. Risc nuclear crescut Serviciile de informaţii occidentale şi-au intensificat în ultimele zile supravegherea arsenalului nuclear al Rusiei pentru a fi pe fază în cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin ar da ordin pentru utilizarea armei nucleare, după ultimele ameninţări din partea Moscovei. În acelaşi timp, SUA consideră că utilizarea armelor nucleare tactice de către Rusia este puţin probabilă. Dar riscul este cu siguranţă mai mare decât anul trecut sau chiar decât în luna iunie, după cum susţine expertul militar rus Pavel Luzin. Autorităţile ruse sugerează posibilitatea utilizării armei nucleare încă de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina la 24 februarie, iar aceste ameninţări au crescut în intensitate în ultimele săptămâni. Ce este "telefonul roșu"? Nu este vorba de un "telefon roşu" ca în filme, însă comunicaţiile de criză între Washington şi Moscova, deschise în timpul Războiului Rece, au fost reluate pe fondul ameninţărilor ruse de a folosi arme nucleare în Ucraina, notează France Presse, care expune un scurt istoric al acestei legături de comunicare între SUA şi Rusia. Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui american Joe Biden, a confirmat acest lucru, răspunzând la 25 septembrie unui jurnalist de la NBC care l-a întrebat dacă "telefonul roşu funcţionează din nou": "Răspunsul la întrebare este ". "Avem capacitatea de a le vorbi direct la nivel înalt (ruşilor), de a le spune clar care este mesajul nostru şi de a-l auzi pe al lor", a adăugat el. "Aceasta s-a întâmplat în mod frecvent în ultimele luni, s-a întâmplat chiar şi în ultimele zile", a afirmat Jake Sullivan, care nu a dorit să dea detalii despre natura exactă a canalelor de comunicare utilizate, pentru a le "proteja", şi nici despre frecvenţa acestor schimburi. Dispozitiv instalat după criza rachetelor din Cuba Termenul "telefonul roşu" a ajuns, de-a lungul timpului, să însemne toate contactele confidenţiale la nivel înalt de natură urgentă între Washington şi Moscova. Dar iniţial a fost vorba de un dispozitiv foarte specific instaurat în 1963 între SUA şi Uniunea Sovietică. În octombrie 1962, criza rachetelor din Cuba a zguduit lumea întreagă. Absenţa unei comunicări directe favorizează speculaţiile cu privire la intenţiile taberei adverse şi, prin urmare, amplifică riscul unei escaladări nucleare. Este nevoie apoi de mai multe ore pentru transmiterea, traducerea şi criptarea mesajelor între Moscova şi Washington. Cele două ţări vor negocia ulterior, până în cele mai mici detalii, crearea unui sistem de comunicaţii rapide şi directe, extrem de securizat.

Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream (sursa: Facebook/Annika Saarikko)
Internațional

Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream

Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream. Finlanda, vecină cu Rusia, a dispus joi întărirea securităţii în jurul infrastructurii sale strategice în urma presupusului sabotaj al gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, în timp ce centralele nucleare suedeze şi-au ridicat nivelul de vigilenţă, relatează France Presse. Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream "Am cerut tuturor ramurilor guvernului să asigure vigilenţă şi întărirea măsurilor de securitate pentru mai multe infrastructuri critice", a anunţat ministrul finanţelor, Annika Saarikko, într-o conferinţă de presă. O atenţie deosebită a fost acordată reţelei electrice, a precizat ea. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei În Suedia, cele două principale centrale nucleare ale ţării, situate în Forsmark (centru-est) şi Ringhals (sud-vest), au declarat că au intrat în "vigilenţă sporită" din cauza evenimentelor din Marea Baltică. Mai multe ţări au anunţat deja consolidarea măsurilor de securitate în jurul infrastructurilor energetice sau strategice, precum Germania, Danemarca sau Norvegia, acum principalul exportator de gaze către Europa.

Putin sărbătorește cea mai mare anexare de teritorii de la al doilea război mondial cu un mega-spectacol în Piața Roșie Foto: Twitter
Internațional

Putin sărbătorește cea mai mare anexare de teritorii

Putin sărbătorește cea mai mare anexare de teritorii de la al doilea război mondial până azi cu un mega-spectacol în Piața Roșie. Vineri, 30 septembrie, va avea loc ceremonia de semnare a acordurilor privind intrarea noilor teritorii în Federația Rusă. Ar fi cea mai mare anexare de teritorii din istoria de după cel de-al doilea război mondial, respectiv circa 15% din teritoriul Ucrainei. Spectacolul de vineri vine pe fondul înfrângerilor demoralizante suferite de Rusia în Ucraina și a haosului generat de mobilizare, sute de mii de bărbați fugind din țară. Putin sărbătorește cea mai mare anexare de teritorii Pentru a marca acest eveniment, autoritățile ruse au amenajat în Piața Roșie din Moscova o scenă cu ecrane video gigantice, cu panouri pe care scrie „Donețk, Luhansk, Zaporojie, Herson. Împreună în Rusia pentru totdeauna!”, relatează Reuters. Putin va ține un discurs, la Kremlin. Pe Twitter au fost publicate joi mai multe imagini care arată pregătiri intense lângă Catedrala Sf. Vasile din Piața Roșie, din centrul Moscovei. On Red Square in Moscow, preparations are underway for a rally-concert on September 30 in support of the results of the referenda on the entry of the DPR, LPR, Zaporozhye and Kherson regions into the Russian Federation. pic.twitter.com/CUeW7tarEM— ??Jacob??Charite?? (@jaccocharite) September 29, 2022 Pașii pentru ca o regiune să adere la Federația Rusă sunt stabiliți constituția țării. Precedentul a fost stabilit de Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014. După așa-zisele referndumuri din cele patru zone ocupate, oficialii din aceste zone au cerut să se alăture Rusiei. Ulterior, ei trebuie să semneze acorduri cu Moscova care să le definească statutul, odată ce vor fi anexați de Rusia. Aceste acorduri trebuie ratificate, mai întâi de către curtea constituțională și apoi de către Parlament. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă Kremlinul urmează să introducă apoi un proiect de lege privind admiterea teritoriilor în Rusia, care trebuie aprobat de camera inferioară a Parlamentului, Duma de Stat. Odată ce Consiliul Federației Ruse, camera superioară, va vota proiectul de lege, mai trebuie doar promulgat de Putin, încheind astfel procesul de anexare.

Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate

Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va semna vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, a anunţat joi Kremlinul, transmit agenţiile de presă internaţionale. Putin semnează anexarea regiunilor ucrainene invadate "Ceremonia de semnare va avea loc mâine (vineri - n.r.)", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Peskov a adăugat că ceremonia va avea loc în Sala Sfântul Gheorghe din Marele Palat al Kremlinului la ora locală 15:00 (12:00 GMT). Vor fi semnate acorduri "cu toate cele patru teritorii care au organizat referendumuri şi au făcut solicitări corespunzătoare părţii ruse", a precizat Peskov. Peskov a mai anunţat că Putin va susţine tot vineri un "amplu discurs", după ceremonia de semnare a tratatelor de anexare şi se va întâlni cu administratorii regiunilor ucrainene numiţi de Moscova, conform AFP. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei Liderii celor patru regiuni separatiste controlate de Rusia în Ucraina s-au deplasat încă de miercuri seară la Moscova pentru această ceremonie, după referendumurile ilegale organizate de Rusia în Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, considerate adevărate "simulacre" de Kiev şi Occident. Decizia lui Putin de a încorpora în teritoriul Rusiei cele patru regiuni ale Ucrainei înseamnă că Moscova va anexa zone ample din estul şi sudul ţării vecine, reprezentând circa 15% din întregul teritoriu ucrainean, notează Reuters.

Rusia intensifică spionajul cyber Foto: Twitter
Internațional

Rusia intensifică spionajul cyber

Cu majoritatea spionilor expulzați din Vest, Rusia intensifică spionajul cyber, a avertizat, azi, contraspionajul finlandez, SUPO. Serviciul finlandez de securitate a invocat și posibilitatea unor atacuri cyber asupra infrastructurii, dar a apreciat că riscul este redus. Însă documentul SUPO publicat azi insistă și asupra spionajului Chinei comuniste. Rusia intensifică spionajul cyber „Considerăm că este foarte probabil ca Rusia să se orienteze către mediul cyber în timpul iernii. Cu toate acestea, considerăm că este puțin probabil ca un atac cibernetic să paralizeze infrastructura critică în viitorul apropiat”, a spus directorul Supo, Antti Pelttari. Finnish civilian intelligence service SUPO states that there is a low but real threat from Russian covert activity.Says that Russia has conducted assassinations and attacks on armories in Europe. Continuous Russian hacking attempts on sensitive systems.https://t.co/X8XtJ7iNIa— Petri Mäkelä (@pmakela1) September 29, 2022 „Agenția de securitate a avertizat, de asemenea, că statele autoritare „își pot asigura accesul sau influența asupra infrastructurii critice” prin achiziții sau investiții corporative și a identificat China ca pe un potențial risc, alături de Rusia”, scrie Bloomberg. „Există riscul ca un alt stat să obțină astfel informații despre operațiunile serviciilor sau autorităților publice care sunt esențiale pentru societatea finlandeză”, explică SUPO. „China continuă să se angajeze în operațiuni active de culegere informații care vizează Finlanda, iar invazia rusă din Ucraina nu a avut vreun impact semnificativ asupra acestor operațiuni. China folosește atât resurse umane, cât și metodele de spionaj cibernetic”, se arată în scurtul document publicat de SUPO. Autoritățile finlandeze au apreciat că războiul Rusiei în Ucraina și expulzările unor diplomați ruși, care au urmat, au împiedicat operațiunile de spionaj rusești, determinând această țară să apeleze din ce în ce mai mult la mediul cyber pentru colectarea de informații. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă Metoda tradițională de spionaj a Rusiei este de a folosi resursele umane sub acoperire diplomatică, dar asta a devenit acum substanțial mai dificil, a declarat Serviciul finlandez de Securitate și Informații, Supo, într-un raport asupra securității naționale, publicat joi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră