Aliații încep să ia distanță de Putin

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea față de regimul de la Kremlin, iar Turcia își declară public susținerea pentru Ucraina. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, își intensifică declarațiile pro-Rusia, cerând anularea tuturor sancțiunilor. Aliații încep să ia distanță de Putin „Pentru unii analiști chinezi, eșecurile lui Putin și escaladarea războiului au oferit Chinei o oportunitate de a se îndepărta de Rusia – o schimbare subtilă care a început odată cu întâlnirea lui Xi cu Putin. „China nu are altă opțiune decât să stea puțin mai departe de Putin din cauza escaladării războiului, a agresiunii și anexării sale și a amenințării sale reînnoite de război nuclear”, a spus Shi Yinhong, de la Universitatea Renmin, citat de CNN. China won't help Russia around sanctions, even though Chinese President Xi Jinping and Russian President Vladimir Putin have strong ties. China's main trading partner is the US. China's goal in Ukraine is Western failure. ? #russiaisaterrorisstate #Ukraine #Russia #China #Putin pic.twitter.com/4Tfk5Cgv0t— Herry Napitupulu (@HerryNapit) September 16, 2022 Pe de altă parte, CNN scrie că cele două puteri autoritare sunt în mod natural aliate împotriva Vestului. Ieri, într-un discurs ținut la ONU, ministrul australian de Externe Penny Wong a cerut Chinei să-și folosească influența și să ceară Rusiei să pună capăt invaziei din Ucraina. În plus, recentul summit din Uzbekistan, al statelor reunite în cadrul Shanghai Cooperation Organization, nu a oferit Rusiei sprijinul pe care-l aștepta. Universitarii chinezi scriu că Turica și China preiau rolul deținut de Rusia în Asia Centrală. Mediul de afaceri din China este deranjat de modul în care conflictul din Ucraina a perturbat rețele de comerț. „India nu sprijină invazia Rusiei și nici nu face pur și simplu echilibru între două mari puteri. În schimb, o schimbare subtilă, dar majoră, este în curs: decuplarea lentă, dar inevitabilă, a Indiei de Rusia”, arată Forreign Affairs. India, îngrijorată de China „Deși Rusia rămâne deocamdată o sursă importantă atât de echipament militar, cât și de energie, New Delhi se extrage încet din orice dependență de Moscova. Antiamericanismul profund înrădăcinat, un element de bază al vechii elite strategice a Indiei, dispare, iar India și Statele Unite sunt acum mai aproape ca niciodată. Legăturile Rusiei cu China au devenit mai puternice, la fel cum relația dintre India și China a devenit mai stâncoasă; ciocnirile de la frontieră, din 2020, au făcut ca guvernul Indiei să vadă China ca pe o provocare existențială la adresa securității naționale indiene”, mai scrie revista. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare În ceea ce privește Turcia, azi, purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan, Ibrahim Kalim, a spus că țara sa sprijină ucraina și nu va recunoaște referendumurile de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub ocupația Kremlinului.

Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă (sursa: Facebook/The White House)

Internațional

Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă

Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă. Statele Unite "vor lucra cu aliaţii şi partenerii pentru a impune Rusiei măsuri economice suplimentare rapide şi severe" dacă Moscova va anexa teritorii din Ucraina, a avertizat vineri preşedintele american Joe Biden într-un comunicat de presă, informează AFP. Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă "Referendumurile Rusiei sunt un simulacru, un pretext fals pentru a încerca să anexeze cu forţa părţi ale Ucrainei", a denunţat preşedintele american, care a adoptat deja mai multe seturi de sancţiuni economice şi financiare împotriva regimului Putin. În regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forţele ruse, a început vineri votarea la referendumurile pentru unirea cu Rusia, care va dura până marţi. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, va fi una rapidă.

Internațional

Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson

Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson. Armata ucraineană a anunţat vineri că a recuperat de sub controlul trupelor ruse localitatea Iaţkivka din provincia Doneţk, în timp ce au început referendumurile de alipire la Rusia organizate de Moscova în această provincie şi în alte trei aflate parţial sub controlul său în estul şi sudul Ucrainei. Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson Recuperarea acestei localităţi situate pe malul estic al râului Oskil pare să confirme continuarea contraofensivei care a permis Kievului să elibereze mii de kilometri pătraţi din teritoriul ocupat de Rusia după lansarea invaziei pe 24 februarie, în special în regiunea nord-estică Harkov. Potrivit unui reprezentant al Statului Major ucrainean, Oleksii Gromov, care a anunţat recucerirea localităţii Iaţkivka, trupele ucrainene şi-au restabilit şi controlul asupra poziţiilor la sud de Bahmut, un oraş cheie în provincia Doneţk vizat de mai multe săptămâni de atacurile ruseşti. Armata ucraineană îşi menţine presiunea şi continuă să atace depozitele de muniţii şi centrele de comandă ruseşti, în timp ce trupele ruse au trecut la consolidarea defensivei de-a lungul celei mai mari părţi a liniei frontului, care în total are o lungime de circa o mie de kilometri. 20.000 de ruși, izolați în Herson După succesul contraofensivei din Harkov, armata ucraineană a făcut unele progrese şi în apropierea localităţii Bilogorivka, în provincia Lugansk, şi în apropiere de Sloviansk, în nordul provinciei Doneţk. Însă, spre deosebire de Harkov, defensiva rusească în aceste provincii este mai puternică, astfel că nu este clar cât de mult ar putea avansa acolo trupele ucrainene. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Trupele ruse au trecut de altfel în defensivă pe cea mai mare parte a liniei frontului, renunţând cel puţin deocamdată la intenţiile de a înainta, cu excepţia direcţiilor către oraşele Bahmut şi Adviivka în regiunea Doneţk. În acest timp, în provincia sudică Herson circa 20.000 de soldaţi ruşi riscă să fie izolaţi de restul armatei lor după ce armata ucraineană a distrus podurile peste fluviul Nipru, aprovizionarea lor şi evacuarea răniţilor devenind astfel dificilă. Mobilizații ar fi necesari în ariergardă În faţa acestor eşecuri, preşedintele rus Vladimir Putin a decretat o mobilizare parţială a rezerviştilor. Ministerul rus al Apărării consideră că este prioritar să fie mobilizaţi lunetişti, tanchişti, artilerişti, şoferi şi mecanici militari. Însă instruirea şi echiparea lor va necesita timp şi, în principiu, aceşti rezervişti ar urma să fie desfăşuraţi nu pe front, ci în ariergarda trupelor aflate în prima linie. De partea cealaltă, Ucraina are mobilizaţi circa un milion de soldaţi, dar numai o parte dintre aceştia sunt desfăşuraţi pe front. În plus, cu tot ajutorul militar substanţial primit din Occident, armata ucraineană are nevoie de tot mai multe arme de calitate şi muniţii, în special armament greu pentru a face faţă superiorităţii artileriei ruseşti. Putin și "cacealmaua" Anunţând miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, Putin a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să desfăşoare operaţiuni militare inclusiv pe teritoriul rus, întrucât "scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia". "Vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru", a mai declarat preşedintele rus, făcând aluzie la armele nucleare. Aceasta "nu este o cacealma", a insistat el. Riabkov: Nu vrem confruntare cu NATO și SUA În SUA, reprezentanţi ai CIA au declarat că deocamdată nu au fost observate indicii conform cărora Rusia s-ar pregăti pentru folosirea armelor nucleare, relatează CNN. Însă unii analişti militari atrag atenţia că Rusia ar putea recurge la folosirea unor arme nucleare tactice pe frontul din Ucraina, ca reacţie faţă de eşecurile sale militare de acolo, o tactică militară denumită uneori "escaladare pentru dezescaladare". La rândul său, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat vineri, potrivit Reuters, că Moscova "nu ameninţă pe nimeni" cu armele sale nucleare şi că o confruntare deschisă cu SUA şi NATO nu este în interesul Rusiei, el manifestându-şi însă speranţa că şi administraţia preşedintelui american Joe Biden "este de asemenea conştientă de pericolul unei escaladări necontrolate a conflictului în Ucraina".

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda (sursa: elpais.com)

Internațional

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda. Grănicerii kazahi au raportat vineri că un număr mare de ruşi încearcă să treacă frontiera, patru din cele 30 de puncte de control fiind deosebit de aglomerate, transmit dpa şi Reuters. Și traficul rutier la intrarea din Rusia în Finlanda era aglomerat vineri, iar numărul ruşilor care încercau să scape de mobilizarea anunţată miercuri de preşedintele Vladimir Putin era în creştere, relatează Reuters. Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda Situaţia este sub un "control special", au precizat forţele de pază a frontierei kazahe, fără a preciza numărul sosirilor. După ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, în contextul războiului din Ucraina, mulţi ruşi încearcă să îşi părăsească ţara. Destinaţiile cele mai căutate sunt fostele republici sovietice, cum ar fi Kazahstanul, Armenia şi Georgia, unde nu au nevoie de vize şi pot conta pe mulţi vorbitori de rusă. Citește și: Propagandiștii din media de stat de la Moscova, exceptați de la mobilizarea de război, a precizat Ministerul Apărării Ministerul kazah de Externe a făcut apel la omenia cetăţenilor, cerându-le să respecte principiile morale, deşi costul vieţii este în creştere şi piaţa imobiliară este sub presiune. "Suntem convinşi că cetăţenii noştri vor da dovadă de înţelepciune şi vor rămâne fideli tradiţiilor de ospitalitate", arată un comunicat al instituţiei, adăugând că infrastructura şi sectorul serviciilor din Kazahstan pot face faţă migraţiei. Zbouri complet rezervate,lungi cozi la granițe terestre Zborurile din Rusia sunt deja complet rezervate, iar la punctele de trecere a frontierei pe cale rutieră s-au format cozi. Un martor care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, din motive de securitate personală, a declarat agenţiei Reuters că traficul este deosebit de mare, unii aşteptând la coadă de joi dimineaţa, în timp ce grănicerii ruşi controlează atent toate vehiculele. Conform acestei surse, mulţi din cei care încearcă să ajungă în Kazahstan sunt bărbaţi tineri, aparent sub 35 de ani, care ar putea fi chemaţi la încorporarea în armată. Înregistrări video difuzate de şoferii de camion kazahi arată cozi lungi la graniţă, formate mai ales din autoturisme. La rude în Germania Grănicerii finlandezi au estimat că joi s-a înregistrat un număr dublu de intrări din Rusia faţă de săptămâna trecută, iar vineri dimineaţa era în continuare o activitate intensă, "poate uşor în creştere faţă de ieri" conform unui purtător de cuvânt. Unul din cei care încercau să ajungă în Finlanda, un student rus în vârstă de 21 de ani care s-a prezentat doar cu prenumele Max, a declarat agenţiei Reuters că vrea să treacă graniţa pentru a prinde un zbor spre Germania, unde are rude. "Tehnic, sunt student, deci nu ar trebui să mă tem de încorporare, dar am văzut că lucrurile se schimbă foarte repede, deci presupun că există o şansă", a spus el după ce a ajuns la Vaalimaa, pe teritoriul finlandez. "Am vrut doar să fiu în siguranţă", a adăugat el. "Avem planuri, avem cariere" Un cuplu de ruşi - Slava, în vârstă de 29 de ani, şi Evgheni, cu şase ani mai mare, au plecat din ţara lor tot din cauza incertitudinilor privind încorporarea. Ei au decis să facă acest pas în momentul în care Putin a anunţat mobilizarea parţială, care vizează 300.000 de rezervişti. Cei doi şi-au lăsat acasă câinele, pe nume Moby, şi familiile înlăcrimate. "În etapa actuală nu suntem solicitaţi, dar nu ştim ce se va întâmpla mâine. Nu susţinem ceea ce se întâmplă. Nu vrem să participăm". Plecarea "a fost o decizie dificilă", spune Slava. "Avem planuri, avem cariere. Cel mai bun scenariu ar fi să ne întoarcem. Pe de altă parte, vieţile noastre sunt esenţiale". Trafic aglomerat către Finlanda, mii de ruși zilnic Joi, au trecut din Rusia în Finlanda circa 7.000 de persoane, dintre care 6.000 de ruşi, o creştere cu 107% faţă de aceeaşi zi din săptămâna trecută. Trei dintre acestea au solicitat azil; cu o săptămână înainte nu existase nicio astfel de cerere. La Vaalimaa, cel mai aglomerat punct de trecere, coada era vineri de 400 de metri, mai lungă decât joi, după aprecierea unui oficial de la frontieră. "Faţă de vinerea trecută, avem mai mult trafic", a declarat Elias Laine, adjunct al şefului punctului de control. "Ne aşteptăm ca traficul să rămână aglomerat în weekend". Cei sosiţi cu autoturisme sau în autocare trebuie să coboare pentru verificarea documentelor, iar grănicerii controlează unele vehicule. Se caută soluții de reducere a tranzitului Şi la Nuijamaa, al doilea punct de trecere ca mărime, cozile erau "mai lungi ca de obicei". Frontiera terestră cu Finlanda a rămas printre puţinele puncte de intrare în Europa pentru ruşi, după ce mai multe ţări şi-au închis graniţele şi spaţiile aeriene ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina. Finlandezii nu şi-a închis frontiera cu Rusia după ce forţele ruse au invadat Ucraina în 24 februarie, dar au redus numărul de programări la consulate pentru cetăţenii ruşi care solicită vize, iar în prezent iau în considerare interzicerea accesului pentru majoritatea ruşilor. Prim-ministrul Sanna Marin a declarat joi că guvernul pe care îl conduce evaluează riscurile prezentate de cei care trec prin Finlanda şi caută metode de reducere drastică a tranzitului din Rusia.

Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși să moară Foto: patriarh.ru

Eveniment

Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși moară

Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși să moară pentru țară: „Veți fi cu Dumnezeu, în împărăția sa”, spune acesta, potrivit unei înregistrări video. Papa Francisc a relatat recent că i-a spus Patriarhului Kiril al Rusiei să nu devină „băiatul de altar al lui Putin”. Presa din Occident îl suspectează pe Kiril că a fost informator al KGB-ului. În 2009, presa a publicat o fotografie a patriarhului Kiril având la mână un ceas Breguet de 30.000 de dolari. Citește și: Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni, dacă primește rachete ATACMS, avioane și tancuri. Mobilizarea rusă poate doar temporiza avansul Kievului Patriarhul Kiril îi trimite pe ruși să moară În 2012, Kiril a descris domnia lui Putin drept un „miracol al lui Dumnezeu” care a pus capăt tulburărilor economice din anii 1990 după dezintegrarea Uniunii Sovietice. Însă guvernul Viktor Orban a blocat proiectul UE de a-l sancționa pe acest patriarh, deși este un puternic susținător al agresiunii asupra Ucrainei. ?Patriarch Kirill urged not to be afraid of death amid mobilization "Go bravely to fulfill your military duty.And remember that if you die for your country, you will be with God in his kingdom, glory and eternal life"Maybe Kirill will refuse an armored Mercedes and security? pic.twitter.com/Bo6WaYcUKp— NEXTA (@nexta_tv) September 22, 2022 „Mergeți cu curaj pentru a vă îndeplini datoria militară. Și amintiți-vă că dacă veți muri pentru țara voastră, veți fi cu Dumnezeu în împărăția, slava și viața veșnică”, a spus șeful Bisericii Ortodoxe Ruse. Pe rețelele sociale circulă imagini cu recruți binecuvântați de preoții ortodcși, înainte de a fi trimiș în Ucraina. #Breaking: The "Brave Defenders of Russia" decided to get drunk before leaving"This is our army," the author of the video comments.The patriarch Kirill blessed - Nexta#Ukraine #UkraineRussiaWar #UkraineRussianWar #Internationalleaks #Russia #Russians #RussiaInvadedUkraine pic.twitter.com/TZuhZhbzJL— The HbK (@The5HbK) September 23, 2022 În 2020, revista Forbes publicase un raport în care se spunea că averea lui Kiril ar fi în jur de 4 miliarde de dolari. Publicația rusă Novaia Gazeta (ziar actualmente închis) vorbește în schimb de un total care ajunge la aproape 8 miliarde de dolari, bani acumulați grație scutirilor de taxe din partea statului rus, scutiri aferente producției de tutun și bere de care beneficiază biserica. În Rusia, biserica ortodoxă are un statut cu totul privilegiat, deasupra celorlalte culte recunoscute oficial. Partiarhul Kiril al Rusiei ar putea fi co-proprietarul unui avion de 43 de milioane de dolari, potrivit unei investigaţii a presei ruse. El ar deține și o vilă, în Elveția. Patriarhul ruşilor se mai bucură de o reşedinţă de lucru în centrul Moscovei, de zone separate de locuit la mănăstirile Troiţa-Sergheieva, Danilov şi Valaam, de case la Troiţe-Likovo, Solovki şi Rubliovka, chiar lângă vila premierului Dmitri Medvedev, şi de un adevărat palat la Ghelendjik, la malul Mării Negre.

Eveniment

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni

Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni, dacă primește rachete ATACMS, avioane și tancuri, apreciază un specialist în probleme militare, citat de Bloomberg. Însă statele vestice se tem că, dacă devine disperat, Vladimir Putin ar putea folosi arma nucleară. Pe de altă partea, imensa majoritate a militarilor din Occident, dar și foști ofițeri superiori din armata rusă, consideră că mobilizarea decretată de Vladimir Putin va duce, în cel mai bun caz, la o temporizare a avansului ucrainean. Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni „Unul dintre puținele succese strategice ale Rusiei a fost încetinirea aprovizionării cu arme dinspre SUA și alți aliați către Ucraina, prin amenințarea cu escaladarea conflictului. Livrarea fiecărui sistem de arme - de la rachete antitanc Javelin până la sistemele de rachete cu lansare multiplă HIMARS - a fost amânată de teamă că transferul ar putea provoca un răspuns rusesc, potrivit lui Igor Levchenko, care conduce think-tank-ul New Geopolitics, de la Kiev. Înarmată cu rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune, pe care SUA au refuzat să le furnizeze, împreună cu avioane și tancuri Abrams, Ucraina și-ar putea recupera teritoriul pierdut în câteva săptămâni, potrivit Levchenko. Aceste arme nu sunt oferite ca „un rezultat direct al gândirii strategice a politicienilor și armatei Rusiei”, a spus el, adăugând că recenta amenințare nucleară a lui Putin riscă să extindă ezitările de la Washington”, arată Bloomberg. Acum o săptămână, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a declarat că, „dacă Washingtonul decide să furnizeze rachete cu rază mai lungă de acțiune Kievului, atunci va depăși linia roșie și va deveni o parte directă a conflictului”, subliniind că Rusia „își rezervă dreptul de a-și apăra teritoriul”. Both parties of the US Congress (Democratic and Republican) support the transfer to Ukraine of ATACMS long-range missiles for the HIMARS and M270 MLRS systems. pic.twitter.com/KPbDpPn3p8— Malinda ?? ?? ?? ?? (@TreasChest) September 20, 2022 Washingtonul a furnizat în mod deschis Ucrainei rachete GMLRS avansate, pentru lansatoarele HIMARS, care pot lovi ținte până la 80 km distanță, subliniind în mod repetat angajamentul Ucrainei de a nu folosi rachete americane pentru lovirea teritoriul Rusiei. Sistemele HIMARS pot fi folosite și pentru lansarea rachetelor tactice ATACMS, cu rază mai lungă de acțiune, de până la 300 km. Însă, în ceea ce privește tancurile, oficialii SUA spun că iau în considerare această variantă, fără a preciza ce tip de blindate ar putea ajunge în Ucraina. Mobilizarea „parțială”, insuficientă În ceea ce privește moblizarea, experții militari consideră că cei 300.000 de soladți pe care Putin vrea să-i aducă pe front nu vor reuși să schimbe trendul. „300.000 de soldați în plus nu sunt suficienți pentru ca Rusia să facă progrese în Ucraina. Acest lucru este suficient pentru a opri ofensiva ucraineană și pentru a consolida controlul asupra teritoriilor pe care forțele ruse le controlează acum”, a spus Pavel Zolotarev, un general rus în retragere, care acum este analist la Institutul de Studii SUA și Canadei din Moscova, citat de Bloomberg. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului Mobilizarea parțială „este puțin probabil să genereze soldați eficienți” sau să blocheze oportunitățile Ucrainei de reluare a teritoriului pe parcursul iernii, a concluzionat în ultimele sale evaluări Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american care urmărește conflictul și prezintă rapoarte zilnice.

Internațional

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare!

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Guvernul american comunică direct şi în privat cu Moscova de luni de zile pentru a alerta regimul lui Vladimir Putin asupra "gravelor consecinţe" pe care le-ar avea utilizarea armelor nucleare în Ucraina, scrie The Washington Post în ediţia sa de vineri, potrivit EFE. SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Consecinţele asupra cărora SUA au avertizat Rusia în cazul în care ar folosi arma nucleară sunt "în mod deliberat neclare" tocmai pentru a spori îngrijorarea Kremlinului cu privire la un ipotetic răspuns american, notează publicaţia, care citează surse guvernamentale de la Washington, sub rezerva anonimatului. Miercuri, preşedintele Vladimir Putin a fluturat "armele viitorului" pentru a avertiza NATO că Rusia dispune de un arsenal nuclear "fără egal" care îi permite să contracareze orice ameninţare occidentală. "Aş dori să amintesc că şi ţara noastră dispune de diferite sisteme ofensive iar, în unele componente, acestea sunt mai moderne decât cele deţinute de ţările NATO", a afirmat Putin miercuri în discursul său televizat către naţiune în care a anunţat mobilizarea "parţială" pentru a trimite noi forţe în Ucraina. Ce face racheta hipersonică? Preşedintele rus, care în urmă cu patru ani a prezentat lumii o nouă armă hipersonică capabilă să eludeze scutul antirachetă al SUA şi să ajungă în orice punct de pe glob, a adăugat că Moscova nu va ezita să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-şi apăra ţara şi poporul. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului "Aceasta nu este o cacealma", a ţinut să sublinieze Putin, care a plasat în alertă forţele de descurajare nucleară ale Rusiei încă din primele zile ale "operaţiunii militare speciale", aşa cum numeşte Kremlinul invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Kremlinul a pledat întotdeauna pentru o paritate nucleară cu SUA prin triada sa - submarine atomice, rachete intercontinentale şi aviaţie strategică - dar în ultimii ani se laudă cu un "super-armament" fără analogii în lume.

Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni (sursa: Twitter/Russian Embassy in Italy)

Internațional

Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni

Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni. Reprezentanța diplomatică a publicat joi, pe Twitter, fotografii cu principalii lideri italieni cu preşedintele Vladimir Putin, o postare cel puţin perfidă cu trei zile înainte de alegerile legislative, relatează AFP. Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni "Extrase din istoria recentă între Rusia şi Italia. Atâtea amintiri", scrie cu ironie ambasada ca legendă la patru fotografii alese cu grijă şi în care apar actori de prim-plan din campania electorală, care s-au distanţat de Moscova după invazia rusă în Ucraina. În prima dintre ele apare Putin alături de fostul premier Giuseppe Conte (Mişcarea 5 Stele, antisistem), însoţit de cei doi vicepremieri ai săi de atunci, liderul eurosceptic al Lega Matteo Salvini şi actualul ministru de externe Luigi Di Maio (fost membru al Mişcării 5 Stele). Matteo Salvini, susţinător vechi al lui Putin care a mers până la se îmbrăca cu tricouri cu efigia lui, s-a pronunţat împotriva sancţiunilor instituite împotriva Moscovei, considerate ineficiente şi contraproductive. Și Berlusconi s-a distanțat de Putin În a doua fotografie putea fi văzut preşedintele rus împreună cu Enrico Letta, prim-ministru în 2013 şi care conduce în prezent Partidul Democrat (PD), principala formaţiune de stânga. În a treia fotografie, Putin poate fi văzut alături de prietenul său Silvio Berlusconi, fost şef al guvernului şi şef al partidului conservator Forza Italia. Berlusconi, 85 de ani şi candidat la Senat, s-a deplasat în Crimeea anexată dar apoi s-a distanţat de Putin după invadarea Ucrainei. Citește și: Kremlinul vede că o parte din rezerviști părăsesc Rusia în grabă, dar consideră „o exagerare” că ar fi mulți care fac asta În ultima fotografie apare un Putin surâzător care îi strânge mâna lui Matteo Renzi, care a fost şef al guvernului între 2014 şi 2016 şi care conduce acum o mică formaţiune de centru. Postarea a suscitat o sumedenie de comentarii, între care o postare acidă a fostului ministru al justiţiei de stânga, Piero Fassino. "Dacă nu v-aţi fi pus în cap să invadaţi o ţară liberă şi independentă, care nu v-a ameninţat niciodată, aţi fi putut să vă continuaţi colecţia de fotografii cu şefii noştri de guvern", a postat el.

Internațional

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare. Rusia continuă să considere războiul din Ucraina, din punct de vedere juridic, o "operaţiune militară specială", în pofida mobilizării parţiale anunţate miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin, relatează joi DPA. "Operațiunea militară specială" rămâne Înrolarea a 300.000 de rezervişti nu schimbă acest lucru, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina. "Dacă integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată, atunci vom folosi toate mijloacele disponibile pentru a ne proteja poporul - aceasta nu este o cacealma", a spus Putin, care a ameninţat că Rusia posedă "numeroase arme pentru a riposta". Principalii vizaţi sunt bărbaţii care şi-au încheiat stagiul militar nu de mult timp. Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare Potrivit agenţiilor de presă ruse, Peskov a spus că depinde de Ministerul Apărării să decidă până la ce vârstă ar trebui să fie înrolaţi soldaţii. Chiar dacă în mod oficial este doar o chestiune de mobilizare parţială, măsura a provocat nelinişte în rândul populaţiei ruse întrucât există rezervişti aproape în fiecare familie. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Legat de acest aspect, Dmitri Peskov a calificat drept exagerate relatările care vorbesc despre o îmbulzeală a bărbaţilor eligibili pentru mobilizare către zboruri spre Turcia sau alte ţări.

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze (sursa: Agerpres)

Internațional

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze. Noul proiect de buget al Rusiei are ca obiectiv obţinerea unor fonduri suplimentare de la producătorii de petrol şi gaze, într-un moment în care preţurile materiilor prime sunt ridicate, a anunţat joi ministrul Finanţe, Anton Siluanov, în cadrul eforturilor autorităţilor de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Rusia majorează taxele pe petrol, gaze Publicaţia Kommersant anunţa, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că Rusia ia în considerare majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor până la 3.000 miliarde de ruble (50 miliarde de dolari), în perioada 2023-2025. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Siluanov a declarat la o reuniune televizată a Guvernului că principalele propuneri pentru noul proiect de buget sunt majorarea taxei de export pentru exporturile de gaze prin conducte, a taxelor pentru gazele naturale lichefiate şi introducerea unei taxe de export pentru îngrăşăminte şi cărbune. Împrumuturi de zeci de miliarde de dolari Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023 şi 0,7% din PIB în 2025. Agenţia rusă de presă RIA a anunţat că ministrul Finanţe se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să fie de 0,9% din PIB, sau 1.300 miliarde de ruble (22 miliarde de dolari). Guvernul intenţionează să se concentreze pe împrumuturile interne pentru a reduce deficitul bugetar, a explicat Siluanov. Conform unui document consultat de RIA, Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute 1.700 miliarde de ruble (28,7 miliarde de dolari) în 2023, 1.900 miliarde de ruble în 2024 şi 2.000 miliarde de ruble în 2025.

Eveniment

Cum le-a mințit Putin pe rusoiaice

Cum le-a mințit președintele Rusiei, Vladimir Putin, în față, pe rusoiaice, chiar de Ziua Internațională a Femeii, la 8 martie 2022: „Nu vom chema rezerviștii sub arme”, a promis el, într-un mesaj televizat. Imaginile au fost postate azi, pe Twitter, de către un jurnalist BBC, Francis Scarr, care monitorizează televiziunile rusești. Cum le-a mințit Putin pe rusoiaice „Lăsați-mă să spun că soldații care fac armata obligatorie nu iau și nu vor lua parte (N.Red: la operațiunea din Ucraina) Nici nu va exista o chemare suplimentară a rezerviștilor. Doar soldații profesioniști se vor confrunta cu această provocare. Sunt încrezător că ei vor fi capabili să asigure pacea și stabilitatea Rusiei”, a spus Putin, la 8 martie 2022. El și-a început mesajul spunând că vrea să se adreseze mamelor, soțiilor, logodnicelor și prietenilor soldaților și ofițerilor care se află pe front și „protejează Rusia”. In his International Women's Day address on 8 March, Putin insisted that no reservists would be called up to fight in Ukraine pic.twitter.com/lXhHR0bItu— Francis Scarr (@francis_scarr) September 22, 2022 Azi, rețelele sociale erau pline de imagin dramatice ale celor deja mobilizați. La Sankt Petersburg și la Nijni Novgorod, centrele de primire a recruților au fost incendiate noaptea trecută. Site-ul Meduza scria, azi, că sunt recrutați foarte mulți medici. #Russia on ?: Military enlistment office in #SaintPetersburg was set on fire during the first night since Putin's announcement of #mobilization. On Ilikovsky Avenue in Lomonosov district.Enlistment office in Nizny Novgorod was also set on fire during the night. pic.twitter.com/iTTt2wDFx5— Igor Sushko (@igorsushko) September 22, 2022 Ministerul britanic al Apărării aprecia, azi: „Chiar și această mobilizare limitată este probabil să fie foarte nepopulară în rândul unor părți ale populației ruse. Putin acceptă un risc politic considerabil în speranța că va construi atât de necesara forță de luptă. Mișcarea este de fapt o recunoaștere că Rusia și-a epuizat rezerva de voluntari dispuși să lupte în Ucraina”. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Site-uri rusești și postări pe rețele sociale abundă de sfaturi juridice pentru evitarea mobilizării și posibilitatea de a fugi. Însă statele baltice au anunțat deja că nu vor acorda vize rușilor care vor să scape de mobilizare. Russians panicking about mobilization 7 months into the war is fascinating to me. Did you not know your country started the bloodiest war in Europe since WWII? Were you really hoping to not be personally affected by it at all? You thought only minorities would be sent to die?— Yana Morozova ?? (@yanamrzv) September 21, 2022

Putin, muniție din Coreea de Nord (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Putin, muniție din Coreea de Nord

Putin, muniție din Coreea de Nord. Dar Phenianul a negat miercuri că a furnizat arme Rusiei, a informat presa de stat, la câteva săptămâni după ce Statele Unite au declarat că Moscova se îndreaptă spre regimul lui Kim Jong Un pentru a-şi reface stocurile epuizate de invazia Ucrainei, transmite AFP. Putin, muniție din Coreea de Nord "Nu am exportat niciodată arme sau muniţii în Rusia şi nu avem de gând să le exportăm", a declarat un responsabil de la Biroul general de echipamente al Ministerului Apărării într-un comunicat publicat de agenţia oficială de presă KCNA. Această declaraţie a fost făcută după ce Casa Albă a declarat mai devreme în septembrie că Rusia cumpără obuze de artilerie şi rachete din Coreea de Nord comunistă pentru a fi folosite în războiul său din Ucraina. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, John Kirby, a declarat că Statele Unite consideră că achiziţiile "ar putea include literalmente milioane de cartuşe, rachete şi obuze de artilerie". Cu toate acestea, citând informaţii americane desecretizate, el a subliniat la acea dată că achiziţiile nu au fost încă finalizate şi că nu exista niciun indiciu că aceste arme ar fi fost folosite în Ucraina. Importuri din Iran și Coreea de Nord Aliat al Moscovei, Phenianul a afirmat în comunicat că Washingtonul şi "alte forţe ostile răspândesc un zvon de trafic de arme" între Coreea de Nord şi Rusia. "Avertizăm Statele Unite să înceteze să mai facă remarci imprudente", a continuat documentul, subliniind în acelaşi timp că Phenianul îşi rezervă dreptul de a exporta echipamente militare. Casa Albă a indicat că achiziţionarea de muniţie de artilerie de la guvernul nord-coreean izolat, precum şi un acord pentru a cumpăra drone militare din Iran arată că Rusia se află într-o situaţie disperată după luni de sancţiuni economice şi tehnologice occidentale menite să-i paralizeze maşinăria de război.

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu. China a cerut miercuri un "armistiţiu prin dialog" în Ucraina, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară parţială, transmite AFP. Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu "Suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate, obiectivele şi principiile Cartei ONU trebuie urmărite, preocupările de securitate legitime ale tuturor ţărilor trebuie luate în considerare şi toate eforturile în favoarea unei rezolvări paşnice a crizelor trebuie susţinut", a declarat într-o conferinţă de presă Wang Wenbin, purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe. "Facem apel la părţile interesate să implementeze un armistiţiu prin dialog şi consultare şi să găsească o soluţie care să satisfacă preocupările de securitate legitime ale tuturor părţilor, imediat ce va fi posibil", a adăugat reprezentantul diplomaţiei de la Beijing. "China face apel la toate părţile interesate să îşi aplaneze diferendele în mod convenabil prin dialog şi consultare şi este gata să colaboreze cu comunitatea internaţională pentru a continua să joace un rol constructiv în detensionarea situaţiei", a mai spus el. Prietenia ruso-chineză, strânsă Putin a decretat miercuri mobilizarea parţială în Rusia şi a promis că va face uz de "toate mijloacele disponibile" pentru apărarea teritoriului ţării sale, în special împotriva Occidentului, după ce regiunile din Ucraina controlate de forţele ruse au anunţat că vor organiza referendumuri pentru unirea cu Rusia. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone”! AFP reaminteşte că Moscova şi Beijingul au legături mai apropiate în ultimii ani şi susţin că relaţia lor pentru contrabalansarea dominaţiei mondiale a SUA este "nelimitată". Săptămâna trecută, Putin s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping la un summit regional în Uzbekistan; cei doi şefi de stat au atras mai mulţi lideri asiatici în favoarea unei noi "ordini internaţionale" care sfidează influenţa occidentală.

Eveniment

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear. Moscova va recurge la armele nucleare "doar ca răspuns" la o ameninţare nucleară la adresa Rusiei, a declarat miercuri un deputat rus din partea formaţiunii preşedintelui Vladimir Putin Rusia Unită, relatează dpa. Evgheni Popov, care este şi prezentator la televiziunea publică, a asigurat în declaraţii pentru canalul 4 de radio al BBC că Rusia "nu va ataca prima ţările occidentale". Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear "Nu vom face vreun masacru nuclear în lume. Nu este politica noastră. Nu ne stă în obicei. Noi în Rusia suntem oameni paşnici, dar putem să răspundem dacă ne atacaţi", a punctat politicianul rus. Întrebat dacă referendumurile anunţate în zonele ocupate din estul Ucrainei înseamnă că, o dată anexate, acele teritorii vor fi apărate cu ajutorul armelor nucleare, Popov a răspuns: "Chiar nu ştiu ce să spun. Dar trebuie să ştiţi că ne vom apăra patria". Citește și: NATO: Nu suntem surprinși, suntem pregătiți. Ne vom asigura că Moscova va înțelege exact cum vom reacționa La insistenţele reporterului BBC dacă în opinia sa ar putea exista o situaţie în care Rusia să folosească prima arma nucleară, deputatul rus a reafirmat: "Doar ca răspuns, opinia mea este clară. Vom folosi arme nucleare numai ca răspuns. Numai ca răspuns la folosirea de arme nucleare împotriva teritoriului nostru. Ne vom apăra ţara suverană şi statul suveran. Şi, bineînţeles, armele nucleare sunt garantul securităţii noastre", a explicat Evgheni Popov.

Eveniment

Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși

Mobilizarea fost desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului, într-o emisiune difuzată în direct în mai 2022: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”! Atunci, la televiziunea rusă, un ofițer superior în rezervă a criticat dur posibila mobilizare a Rusiei, apreciind că ea nu va rezolva problemele de pr frontul din Ucraina. Și experții occidentali arată că Putin a declanșat mobilizarea mai degrabă ca un răspuns la criticile interne, nu în speranța că va schimba echilibrul de forțe de pe front. Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși Invitat la principalul post de televiziune, Rossyia 1, colonelul în rezervă Mihail Khodarenok, a avertizat, la 6 mai 2022, că o mobilizare generală nu ar putea rezolva problema proastei dotări a armatei ruse, care nu poate face față echipamentelor moderne NATO. Khodarenok, născut în 1954, a lucrat timp de opt ani, din 1992 în 2000, la statul major al armatei ruse. Ulterior el a devenit scriitor și jurnalist, conducând inclusiv o publicație zilnică, „Curierul Militaro-Industrial”. În februarie, cu trei săptămâni înainte de invazie, el a avertizat că Rusia nu se poate aștepta la o victorie ușoară în Ucraina. Senior military expert on Russian state TV argued that mobilization wouldn't accomplish a whole lot, since outdated weaponry can't easily compete with NATO-supplied weapons and equipment in Ukraine's hands and replenishing Russia's military arsenal will be neither fast nor easy. pic.twitter.com/jzkU7RiZFz— Julia Davis (@JuliaDavisNews) May 7, 2022 „Hai să ne imaginăm (…) mobilizarea generală, în sunet de fanfară. În cât timp va fi gata primul regiment de aviație? De Anul Nou. Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți. Așa că mobilizarea va ajuta puțin. Dacă la noapte ordonăm să fie construite noi vase, în cât timp vor fi gata? În doi ani. Asta e problema cu mobilizarea. Stabilim sarcina formării unei noi divizii de tancuri, în cât timp va fi gata? În cel puțin 90 de zile și nu ar fi echipată cu echipament modern, pentru că nu avem arme moderne și echipamente în rezerva noastră. Să trimitem oamenii echipați cu echipamente de ieri, într-un război al secolului XXI, să lupte cu (…) armament NATO, nu ar fi corect. Desigur că trebuie să acoperim pierderile de personal și de echipament, dar aceasta trebuie făcut de întreprinderile industriale, care să producă echipament modern. Mobilizarea n-ar rezolva aceste probleme”, a spus Khodarenok, la Rossia 1, la 6 mai 2022, în tăcerea stupefiată a celorlalți invitați. „Chill everyone” La 20 septembrie, Mike Martin, un cercetător de la Departamentul de Studii ale Războiului de la King's College din Londra, Mike Martin, desființa mobilizarea rusă, scriind: „Chill everyone”! Chill everyone— Dr Mike Martin ? (@ThreshedThought) September 20, 2022 El arată că: după mobilizare, va fi nevoie de luni întregi pentru instruirea noilor trupe, iar Rusia re nevoie de soldați „ieri”, nu peste câteva luni.mobilizarea nu rezolvă problemele logistice și a lipsei echipamentelormobilizarea nu rezolvă problemele conducerii armatei, incapabilă să ia decizii și să integreze informațiile în operațiunile de pe front. „Principalele efecte ale mobilizării ar fi supraaglomerarea garnizoanelor armatei, subminarea legitimității lui Putin și a regimului său, epuizarea trezoreriei și (…) alimentarea Ucrainei cu o mulțime de oameni neantrenați, subechipați și prost conduși, bărbați care probabil că se vor preda rapid, vor dezerta sau vor muri”, scrie revista Forbes. „Carne de tun”, a comentat Mark Hertling, un general american în retragere. And - here's my point - after all of this, Putin's response is to INCREASE punishment for deserters & execute a partial mobilization of 18-60 year old men (who didn't get much training the first time around & who will serve as "cannon meat") and continue this madness? 7/— Mark Hertling (@MarkHertling) September 20, 2022 Încă de dinainte de mobilizare, recruții ruși beneficiau de doar 30 de zile de antrenament.