sâmbătă 21 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2492 articole
Eveniment

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, context în care secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României. Diplomat rus, convocat la MAE Totul, ca urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR "Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei", precizează MAE, într-un comunicat. Atacurile rusești, condamnate Conform sursei citate, oficialul român a condamnat atacurile sistematice, nejustificate şi brutale ale forţelor ruse împotriva populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, inclusiv a celei de pe Dunăre, din apropierea frontierei cu România, acestea generând riscuri de securitate pentru cetăţenii români din zona de proximitate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc "Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar ameninţa în orice fel siguranţa şi securitatea cetăţenilor români din regiune", arată MAE. Sâmbătă, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite de militari ai Forţelor Navale Române. Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare Potrivit unui comunicat al MApN, în cursul zilei de sâmbătă militari din Forţele Navale Române, dislocaţi pentru misiuni de cercetare în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, au executat activităţi de căutare în aria de responsabilitate, ca urmare a primirii unor informaţii de la autorităţile locale, transmise prin comenduirea Garnizoanei Tulcea, cu privire la posibila existenţă a unor elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru. Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, a declarat că fragmentele de dronă, găsite sâmbătă, vor fi supuse expertizei tehnice, pentru a afla mai multe informaţii despre circumstanţele şi perioada în care acestea au ajuns pe teritoriul României.

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Aici, locul exploziei altei drone rusești (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs Foto: Facebook
Eveniment

Ucraina dreptate, autoritățile române s-au făcut de râs

Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs: o dronă rusească a căzut pe teritoriul României. Kievul a avertizat de luni, dar Bucureștiul a negat vehement, timp de mai multe zile. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii De altfel, locul în care drona rusească a căzut pe teritoriul României a fost identificat încă de marți de către site-ul de investigații Bellingcat și postul german RTL. Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat, miercuri, în timpul unei vizite la Plauru, în judeţul Tulcea, că au fost găsite bucăţi ”care pot fi dintr-o dronă” rusească. Declaraţiile sale vin la o zi după ce preşedintele Klaus Iohannis afirma că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Încă de luni, presa ucraineană şi mai mulţi oficiali de la Kiev au distribuit filmări şi fotografii care ar fi surprins momentul când două drone ruseşti au explodat pe malul românesc al Dunării. Jurnaliştii din Ucraina au ironizat reacţia oficialilor români care au negat ferm incidentul. Poziția României, ţară membră în NATO, este "amorfă și fără coloană vertebrală", a scris o publicaţie din Ucraina. Dronele rusești ar fi avut oficial drept țintă portul ucrainean Ismail, situat pe partea ucraineană a Dunării. Drona ar fi fost de tip „shahed”, modelul iranian folosit de Moscova - a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean Oleg Nickolenko, încă de luni. Afirmațiile lui Nickolenko au fost întărite de ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba: „Noi spunem cu încredere, pe baza dovezilor, că acestea au fost dronele Shahed. Avem dovezi fotografice că ceva a căzut acolo”. Mai mult, un site specializat în geolocalizare și un post TV german au identificat locul în care s-a produs explozia. Locul în care a căzut drona rusească Foto: Observator Iohannis, Ciolacu, ministerul Apărării - în stare de negare Însă, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a infirmat, luni, "în mod categoric" informaţiile din spaţiul public cu privire la o "aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopţii de duminică spre luni, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României". Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Cincu, că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. ”Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România. Însă da, suntem îngrijoraţi fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească”, a spus preşedintele. „Dacă preşedintele ţării spune asta, eu cred”, a spus la rândul său premierul luxemburghez Xavier Bettel, aflat alături de Iohannis la baza Cincu. Citește și: Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: consilierul BNR Croitoru desființează pachetul fiscal. „Întreține visul socialist”, scrie Croitoru Și premierul Marcel Ciolacu a negat informațiile, în contextul unor declarații de presă: „În acest moment, nu se confirmă această informaţie. Eu am informaţiile de la ministrul Apărării. În acest moment nu se confirmă această informaţie”.

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean (sursa: Youtube/Alain Paparazzi)
Internațional

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean. Scandalul traficului de cubanezi în vederea recrutării în armata rusă a izbucnit pe Youtube, pe 27 august. După doar o săptămână, guvernul cubanez a anunțat că a descoperit și a și anihilat rețeaua. Ministrul cubanez de Externe a lansat amenințări voalate la adresa Rusiei. Păcăleală: li s-au promis construcții, au ajuns pe front Pe 27 august, youtuberul cubanez Alain Paparazzi difuza un videoclip cu doi tineri cubanezi aflați într-un spital din Rusia. "Am ajuns în Rusia cu un contract de muncă, dar totul a fost o păcăleală. Ne-au spus că (mergem) să reparăm casele devastate de război, tranșee, moloz. Totul a fost o înșelătorie.", au spus tinerii. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Potrivit celor doi adolescenți, în Rusia au semnat un contract redactat în rusă. "Ne-au spus să nu ne facem griji, doar să semnăm. Noi am semnat. Apoi ne-au trimis pe front, în Ucraina, în linia a treia (...). Ne-am îmbolnăvit și ne-au trimis înapoi aici, dar prietenii noștri sunt acolo, în linie. Nimeni nu ne-a spus nimic despre asta.", au adăugat ei. Pe 30 august, Americatevé, un post de limba spaniolă cu sediul în Miami, difuza un reportaj în care mama unuia dintre adolescenți, Alex Vegas Díaz, declara că nu a mai primit nici o veste de la fiul ei. Recrutați de fete pe Facebook Caridad Díaz a povestit că fiul ei a plecat în Rusia cu un contract de muncă în construcții. "A fost contactat pe Facebook de două fete, Elena și Daiana, cred că una e cubaneză și cealaltă, rusoaică. I-au arătat un contract fals, spunându-i de toate beneficiile pe care urma să le aibă. Am citit și eu documentul. Era un contract pentru muncă, nici vorbă de războiul din Ucraina. Doar l-au întrebat pe copil dacă are pașaport. (...) Acum nu mai știu unde este.", a povestit femeia. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Pe 1 septembrie, același post difuza un clip cu Alex Vegas Díaz și un alt adolescent, Andorf Velázquez, care transmiteau un mesaj disperat de ajutor din Rusia. "Încercați să ne scoateți de aici cât mai repede posibil, ne este frică", au spus tinerii, care se aflau într-un camion și erau transferați din spital, înapoi pe front. Americatevé a susținut că a primit și alte mesaje și fotografii din partea altor cubanezi care au declarat că au călătorit în Rusia prin același contract. Imediat, mai mulți părinții cubanezi au declarat că și copiii lor au plecat în Rusia, cu aceleași contracte de muncă. Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean Pe 4 septembrie, după doar o săptămână de la izbucnirea scandalului, Ministerul de Externe cubanez a comunicat că "a detectat și lucrează la neutralizarea și dezmembrarea unei rețele de trafic de ființe umane care operează din Rusia pentru a încorpora cetățenii cubanezi care locuiesc acolo, și chiar unii din Cuba, în forțele militare care participă la operațiunile de război din Ucraina.". Deși Ministerul cubanez de Externe nu a precizat cine s-a aflat în spatele operațiunii, potrivit comunicatului, "Tentative de această natură au fost neutralizate și au fost inițiate proceduri penale împotriva persoanelor implicate în aceste activități.". Cuba a susținut public Rusia Între Cuba și Rusia a existat, însă, multă prietenie. Anul trecut, în februarie, Bruno Rodriguez, ministrul cubanez al Afacerilor Externe, scria pe Twitter: "Respingem categoric isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate.". În august a.c., Iuri Borisovici Șveț, un fost ofițer de informații sovietic de origine ucraineană, care a fost plantat ca spion la Washington și acum locuiește în SUA, a declarat că sosirea unor trupe speciale de la Havana în Belarus, un vecin al Ucrainei și principalul aliat al Rusiei în actuala invazie, ar putea însemna participarea directă a regimului din Cuba la conflict. Potrivit lui Șveț, "Cuba intenționează să-și trimită forțele speciale în Belarus, unde pot fi folosite împotriva Ucrainei". Notă disonantă diplomatică Totuși, în recentul scandal al traficului de persoane, Bruno Rodriguez, ministrul de Externe cubanez, a declarat că, deși Cuba este aliat apropiat al Rusiei, "nu face parte din conflictul din Ucraina". În plus, pe contul său X (fostul Twitter), ministrul de Externe a publicat comunicatul ministerului, adăugând că Cuba va folosi "forța legii" pentru a contracara orice încercare de a-i fi recrutați cetățenii. "Declarația atinge o notă disonantă rară în relațiile recente cubano-ruse", comentează BBC. Jurnaliștii britanici amintesc de faptul că, în urmă cu doar câteva luni, miniștrii Apărării din Cuba și Rusia au purtat discuții la Moscova, iar ministrul rus de Externe a călătorit în aprilie în Cuba, ca parte a unui tur al aliaților din America Latină ai Rusiei.

Simion, declarat persona non-grata de două state vecine Foto: Facebook AUR
Eveniment

Simion, declarat persona non-grata de două state vecine

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, amintește că George Simion a fost declarat persona non-grata de două state vecine, liderul AUR fiind susținut de „vechi simpatizanți ai URSS, unii declarați colaboratori ai Securității”. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Simion, declarat persona non-grata de două state vecine „În România, George Simion, declarat persona non grata de două state vecine (Ucraina și Republica Moldova), pentru desfășurarea unor activități ilegitime, sub coordonarea serviciilor secrete din Federația Rusă, este prezentat ca «salvatorul țării» de un cor de vechi simpatizanți ai URSS, unii declarați colaboratori ai Securității, din perioada comunistă”, arată rectorul SNSPA. Pricopie susține, într-un articol pentru Revista Cultura, că riscul ca România să devină „stat prizonier al Kremlinului” nu trebuie minimalizat și amintește că: „Marea Britanie a fost „ajutată” (și) de propaganda rusă, finanțată masiv pe teritoriul Regatului Unit, să părăsească Uniunea Europeană” „În Franța se vorbește despre posibilitatea ca viitorul președinte al Republicii să fie o doamnă politician aservită Kremlinului. Relațiile politice și financiare dintre Putin și Marine Le Pen sunt publice și nici măcar nu se mai străduiesc să salveze aparențele” „Ungaria este pe față purtătoarea de cuvânt a Moscovei în UE și NATO” „Austria are, de mai bine de două decenii, politicieni în funcții cheie care dansează – și la propriu, și la figurat – cu Putin” Serviciile secrete, chemate să investigheze legăturile cu Rusia „Nu știu de ce instituțiile statului nu investighează relațiile lui Simion cu serviciile secrete din Rusia. Cred că este absolut fundamental ca românii care eventual ar vota pentru AUR, în 2024, să știe dacă acest partid este unul românesc, așa cum pretinde, sau este brațul politic al lui Putin în România, așa cum se comportă în realitate”, propune rectorul SNSPA. Citește și: EXCLUSIV Șeful Poliției Constanța, student la Academie lui Ilie Pascu, rudă cu Vlad Pascu, șoferul drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai. Glugă și profesorul Pascu, din Râmnicu Vâlcea „Miza este menținerea României pe calea democratică, euro-atlantică, și blocarea unor politicieni precum Simion sau Șoșoacă în demersul lor evident, dar încă neobservat de toată lumea, de a arunca țara în brațele Moscovei”, mai scrie acesta. Remus Pricopie amintește că, în ultimii 200 ani, Rusia ne-a „călcat” țara de 12 ori.

Contraofensiva ucraineană străpunge principala linie defensivă rusă Foto: Twitter
Eveniment

Contraofensiva ucraineană străpunge linie rusă

„Contraofensiva ucraineană străpunge principala linie defensivă rusă din sud-estul țării”, anunță, astăzi, Wall Street Journal. „După trei luni de bătălii brutale în operațiunea susținută de Occident, Kievul își accelerează avansul de-a lungul liniei principale de atac”, mai arată publicația. Citește și: Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi: medic cu peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng că sunt expediați la alte spitale Contraofensiva ucraineană străpunge principala linie defensivă rusă Paraşutiştii ucraineni se luptă în zona tranşeelor ruseşti săpate la marginea satului Verbove, a declarat un ofiţer ucrainean aflat pe front. Forţele ucrainene au ajuns, de asemenea, la linia principală de apărare aflată la sud de satul Robotîne, care este în apropiere, a mai spus sursa pentru Wall Street Journal. Armata ucraineană a confirmat progresele spre Verbove şi la sud de Robotîne, dar fără a oferi detalii. Descriind avansul realizat, ofiţerul ucrainean a ridicat trei degete reprezentând liniile de atac prin poziţiile ruseşti consolidate de pe flancul vestic al localităţii Verbove, un sat agricol cu aproximativ 1.000 de locuitori înainte de război. Let Ukraine Direct Its Own CounteroffensiveAmerican officers chirping from the sidelines have never done what Kyiv’s forces are trying to do.@WSJ https://t.co/3yJDbdlH1m— Jack Keane (@gen_jackkeane) August 30, 2023 Semnificaţia avansului este că marchează prima dată când Ucraina a pătruns în principala linie defensivă rusă, care este un sistem extins de câmpuri minate, tranşee şi obstacole antitanc acoperite de artilerie, explică WSJ. Rușii, instalați confortabil, aveau tablouri și covoare în tranșee Forţele ucrainene lucrează acum la extinderea fisurilor apărute în linia de apărare pentru a crea o breşă suficient de mare pentru ca vehiculele blindate furnizate de Occident să poată trece prin ea cu suficient sprijin logistic. "Este ca şi cum ai umfla o minge", a explicat ofiţerul. Înaintarea se confruntă însă cu o rezistenţă acerbă. Ofiţerul ucrainean care a vorbit cu WSJ a declarat că ruşii sunt atât de bine instalaţi în tranşee, încât oamenii săi au găsit covoare şi tablouri atârnate pe pereţii adăposturilor pe care le-au capturat. Ei se confruntă cu forţe ruseşti de elită. Rusia ţinteşte trupele şi vehiculele ucrainene folosind focuri de artilerie grea ghidate de drone aeriene şi drone explozive dirijate de la sol de piloţi care poartă ochelari video. În unele locuri, zboară atât de multe drone, încât ucrainenii numesc fenomenul "Borispil", după numele principalului aeroport internaţional al ţării din Kiev. From @WSJopinion: Ukraine’s offensive has reached a tipping point. Russia’s military lines will snap, if given enough time. But this requires more military support from the U.S., writes @sethcropsey. https://t.co/U1Rc5t8BKz— The Wall Street Journal (@WSJ) August 31, 2023 Bombele cu dispersie furnizate de SUA au un impact semnificativ, spun soldaţii. Ucrainenii aflaţi în ofensivă folosesc aceste muniţii - care eliberează zeci de bombe mai mici şi pot provoca distrugeri pe o suprafaţă mai mare decât obuzele de artilerie obişnuite - pentru a ţinti trupele ruseşti care se deplasează în teren deschis, fie pentru a fugi, fie pentru a aduce întăriri. Ucraina vrea să deschidă drum blindatelor Scopul Ucrainei este de a crea un coridor prin liniile ruseşti, împingând artileria inamică suficient de departe pentru a permite vehiculelor blindate furnizate de Occident să se deplaseze prin breşă şi să primească provizii. Lărgirea liniei frontului la sud de Orihiv ar putea permite Ucrainei să avanseze cu artileria şi să ţintească poziţii ruseşti care anterior erau în afara razei de acţiune. O breşă la Verbove ar putea deschide o cale spre oraşele portuare Berdiansk şi Mariupol, ocupate de ruşi, în timp ce progresul la sud de Robotîne ar putea ameninţa Tokmak.

Heineken s-a retras din Rusia Foto: FoodBev
Economie

Heineken s-a retras din Rusia

Producătorul olandez de bere Heineken s-a retras, vineri, din Rusia, acceptând pierderi de 300 de milioane de euro. Compania și-a vândut operaţiunile locale grupului rus Arnest, pentru suma simbolică de un euro, fără opţiunea de răscumpărarea afacerii, transmite Reuters. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Heineken s-a retras din Rusia Heineken, care fabrică în Rusia sortimentele Botsjkarev şi Ochota en Tri Medvjedja, a precizat că tranzacţia a obţinut toate aprobările necesare şi va avea probabil ca rezultat pierderi excepţionale de 300 de milioane de euro. Heineken are şapte fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 1.800 de persoane, care îşi vor păstra locurile de muncă în următorii trei ani. În martie 2022, Heineken şi-a anunţat intenţia de a ieşi de pe piaţa rusă, după ce Rusia a invadat Ucraina, dar procesul a durat mai mult decât estima al doilea mare producător mondial de bere. "Evoluţiile recente demonstrează provocările semnificative cu care se confruntă marile companii producătoare care ies din Rusia", a afirmat directorul general Dolf van den Brink. Şi grupul belgian Anheuser-Busch InBev NV a anunţat recent că suspendă vânzările mărcii de bere Bud în Rusia şi renunţă la toate beneficiile financiare de pe urma societăţii mixte care operează în ţară. Cel mai mare producător mondial de bere este partener în Turcia şi Ucraina cu Anadolu Efes din Turcia, dar nu este acţionar majoritar. Societatea mixtă AB InBev-Efes are 11 fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 3.500 de persoane, şi trei în Ucraina, unde sunt 1.800 de angajaţi. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA De la lansarea invaziei în 24 februarie, sute de companii s-au retras din Rusia, lăsând în urmă active de miliarde de dolari.

România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Foto: Facebook
Eveniment

România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit

România este, alături de Ungaria, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit pentru sprijin în războiul cu Rusia. Joi, 24 august, când Ucraina și-a marcat Ziua Independenței, Ministerul Apărării din Ucraina a inițiat un „maraton al recunoștinței pentru prietenii și partenerii care au venit în ajutorul țării noastre”. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Acum câteva zile, premierul Ciolacu posta, pe Facebook, o poză în care se afla alături de președintele Zelenski, într-o încăpere în care se aflau alți lideri europeni participanți la o întâlnire regională, la Atena. La aceeași reuniune regională, președintele Moldovei, Maia Sandu, a avut o întâlnire bilaterală cu Zelenski. Ciolacu și Zelenski, la Atena Maia Sandu și Zelenski, la Atena România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Însă, pe lista țărilor cărăra ministerul ucrainean le-a transmis mulțumiri, pe Twitter, la 24 august, nu se află România. #UkraineSaysThankYouOn the occasion of Ukraine's Independence Day, we initiated a marathon of gratitude for the friends and partners who came to the aid of our country. The people of Ukraine will always be grateful for this outpouring of support. pic.twitter.com/tGp3cXN3o4— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 Ucraina a mulțumit pentru ajutorul militar și umanitar oferit următoarelor state: Marea Britanie, SUA, Canada, Estonia, Spania, Franța, Olanda, Luxemburg, Italia, Danemarca, Norvegia, Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Finlanda, arată Digi 24. Au fost aduse mulțumiri și unor state care nu sunt membre ale NATO, precum Australia, Japonia și Suedia. Thank you, Denmark ?????#UkraineSaysThankYou#UkraineIndependenceDay pic.twitter.com/AhrDZxe1Yx— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 În schimb, oficialii de la Kiev au ignorat 11 state NATO: Albania, Belgia, Croația, Grecia, Ungaria, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, România, Slovenia și Turcia. În ceea ce privește Bulgaria, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, i-a mulțumit în 22 august omologului său de la Sofia. It was my pleasure to host my Bulgarian colleague Todor Tagarev @BulgariaMod in the south of Ukraine.I am grateful to the ?? Government for joining the G7 Declaration on the support of Ukraine, and for our productive cooperation in the Ramstein format. Bulgarian participation in… pic.twitter.com/kvwJ1yR2aa— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 22, 2023 „Participarea Bulgariei la inițiativa UE privind furnizarea de muniție de 155 mm și asistența directă în materie de securitate sunt esențiale pentru Ucraina. Am discutat, de asemenea, despre o potențială cooperare bilaterală pe câmpul de luptă și în regiunea Azov-Marea Neagră; consolidarea sistemelor de apărare aeriană; posibilitatea instruirii #UAarmy în Bulgaria; și perspectivele pentru reabilitarea soldaților noștri răniți în Bulgaria”, a scris Reznikov.

Racheta trimisă de Putin în spațiu s-a lovit de Lună Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Racheta trimisă de Putin în spațiu s-a lovit de Lună

Racheta trimisă de Putin în spațiu s-a lovit de Lună și „a încetat să mai existe”, a anunțat, duminică, Roscosmos, agenția spațială a Rusiei. Roscosmos a fost condusă până acum un an de politrucul Dmitri Rogozin. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Racheta trimisă de Putin în spațiu s-a lovit de Lună Nva spațială Luna-25 a intrat pe orbita lunară miercurea trecută și ar fi trebuit să aterizeze luni. Potrivit Roscosmos, sâmbătă după-amiază la ora 14.10, ora Moscovei, nava spațială și-a pornit motorul pentru a intra pe o orbită care să o pregătească pentru aselenizare. Însă a apărut o "situație de urgență" inexplicabilă. Duminică, Roscosmos a declarat că a pierdut contactul cu nava spațială la 47 de minute după ce a pornit motorul. Încercările de restabilire a comunicațiilor au eșuat, iar Luna-25 a deviat de la orbita planificată și "și-a încetat existența ca urmare a unei coliziuni cu suprafața lunară", a precizat Roscosmos. Pentru Rusia, este prima misiune pe lună din 1976. Luna-25 urma să fie prima misiune care să ajungă în regiunea polară sudică a Lunii. Programele spațiale guvernamentale și companiile private de pe întreg Pământul sunt interesate de acea parte a Lunii, deoarece cred că ar putea conține gheață de apă care ar putea fi folosită de astronauți în viitor. În ultimii ani, și India, o companie din Japonia și o organizație non-profit din Israel au încercat să trimită module spațiale care să aselenizeze, dar au eșuat în faza ultimelor minute de dinainte de a atinge suprafața.

Magazinul arhiepiscopului Teodosie vinde insigne cu stema Rusiei Foto: Facebook Arhiepiscopia Tomisului
Politică

Magazinul Teodosie vinde insigne stema Rusiei

Magazinul arhiepiscopului Teodosie, de unde se pot achizționa lumânări și suveniruri, vinde insigne cu stema Rusiei, scrie Replica Online, un site de știri din Constanța. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Controversatul arehiepiscop Teodosie este un fan declarat al lui Vladimir Putin, pe care l-a apărat public. Magazinul arhiepiscopului Teodosie vinde insigne cu stema Rusiei „La Arhiepiscopia Tomisului, în cadrul magazinului de unde se pot achiziționa lumânări și diverse suveniruri, printre iconițele, brățări și alte obiecte bisericești se regăsește și o insignă cu stema Rusiei. Vânzătoarea de la magazinul de suveniruri a spus faptul că insigna simbolizează: «Vulturul bicefal. Este reprezentarea slavonă a faptului că puterea statului este în cadrul Bisericii. Este încadrat și Sfântu Gheorghe, în centru, și e mai solemn»”, scrie Replica Online. Foto: Replica Online În 2022, cu două săptămâni înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, arhiepscopul Tomisului găsea cuvinte de laudă față de Putin. „Domnul Putin, care este atât de vehiculat în zilele acestea şi văzut atât de negru, nu-i negru cum îl prezintă toată lumea. Am spus-o şi o spun fără frică şi fără nicio ezitare. Este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte şi la Ierusalim. În ţara sa, şi Putin, şi Medvedev sunt ctitori“, afirma Teodosie. ÎPS Teodosie a recunoscut în trecut că a fost colaborator al Securității. ÎPS Teodosie a explicat că nu ar fi colaborat în timpul regimului comunist “decât în probleme majore ale statului”. Mache toarnă la Securitate „A fost o declaratie pe care a trebuit sa o dau in necesitate de situatie, intr-un sediu de militie a Capitalei. Am scris ca nu voi colabora cu securitatea decat in probleme majore ale statului.Este ca un fel de juramant de credinta fata de tara si fata de neam. Un juramant de credinta nu de a urmari pe cineva”, a spus IPS Teodosie. Dosarul “Mache” cu nr. 22227 cuprinde cinci pagini: raportul privind recrutarea sa, angajamentul propriu-zis și raportul de după recrutare. “Subsemnatul Petrescu Macedon, fiul lui Procopie si al Elisabetei, nascut la 12 decembrie 1955 in localitatea Vatra-Dornei, judetul Suceava, ma angajez sa nu divulg fata de nimeni faptul ca am fost de acord cu organele de Securitate privind colaborarea cu acestea in problemele de interes major ale statului nostru. 29 septembrie 1987. Dat in fata mea V. Crainiceanu”, se arată în angajamentul luat de ÎPS Teodosie.

Preoţi ortodocşi au sfinţit o statuie a lui Stalin Foto: Captură video
Eveniment

Preoţi ortodocşi au sfinţit o statuie a lui Stalin

Preoţi ortodocşi ruși au sfinţit o statuie a lui Stalin, dar șefii lor pe linie ierarhică s-a dezis de acest gest. „Da, Biserica a suferit sub Stalin. Dar, datorită acestui fapt, avem acum o mulțime de noi martiri ruși la care ne putem ruga", a spus preotul care a sfințit statuia. Citește și: Arma secretă a jandarmului de la Costinești: palma asurzitoare, care are rolul de a dezechilibra atacatorul și de a-l face vulnerabil la loviturile la corp Preoţi ortodocşi au sfinţit o statuie a lui Stalin Pe 15 august, o statuie înaltă de opt metri a fostului lider sovietic a fost inaugurată în faţa unei fabrici din oraşul Velikie Luki, din regiunea Pskov (vest), în prezenţa reprezentanţilor Partidului Comunist local. Potrivit imaginilor video publicate în presa rusă, la ceremonie au participat preoţi ortodocşi, iar unul dintre ei a stropit cu apă sfinţită statuia lui Stalin, despre care se ştie că a ordonat masacrul a mii de preoţi şi persecutarea Bisericii. Într-un comunicat publicat joi, dieceza locală, de pe lângă Patriarhia Moscovei, a declarat că aceşti clerici au participat la eveniment "fără binecuvântarea sau acordul" superiorilor lor. "Acţiunile şi declaraţiile lor nu exprimă poziţia conducerii Bisericii Ortodoxe Ruse şi reflectă doar propriile opinii şi convingeri", a spus dieceza, adăugând că a fost lansată o "inspecţie" care îi vizează. La putere între sfârşitul anilor 1920 şi 1953, Iosif Stalin a instituit un regim totalitar în Uniunea Sovietică care a făcut milioane de morţi. Zeci de mii de preoţi ortodocşi au fost executaţi sau deportaţi în gulag această perioadă. Mii de biserici şi monumente religioase au fost, de asemenea, distruse din ordinul lui. În 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin a reînfiinţat Biserica rusă, reprimată după Revoluţia bolşevică din 1917, permiţând din nou alegerea unui patriarh, aflat însă sub controlul strict al serviciilor secrete. În Rusia, dictatorul se bucură de o amintire ambivalentă, întreţinută de Kremlin, care îl prezintă ca fiind părintele victoriei sovietice asupra naziştilor din 1945. Monumente în memoria sa există în ţară, însă sunt rare. Kremlinul nu neagă represiunile sovietice, însă le minimalizează, prezentându-le ca pe o tragedie fără un adevărat vinovat, arată AFP.

Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averile rușilor, protejate de legile occidentale

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Ucraina câștigă războiul cu Rusia Foto: Twitter Defence of Ukraine
Eveniment

Ucraina câștigă războiul cu Rusia

„Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun”, scrie, azi, analistul Mark Galeotti, în The Times. Tot azi, New York Times anunță că Ucraina face progrese tactice semnificative. Citește și: Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu Ucraina câștigă războiul cu Rusia „Ucrainenii sunt, într-un fel, blocați între vechiul lor mod de război sovietic și unul nou, occidental. Un ofițer al armatei americane implicat în pregătirea lor a recunoscut că este exasperat: «NATO se aștepta la miracole, iar ucrainenii le-au promis. Dar nu poți duce un război pe bază de optimism». Acestea fiind spuse, ucrainenii dețin încă inițiativa. După orice evaluare semnificativă, sunt învingători. De exemplu, i-au ținut pe ruși împrăștiați pe un front larg și și-au folosit noua lor putere de foc cu rază lungă de acțiune și capacitatea de a se deplasa mai rapid de la găsirea la lovirea țintelor pentru a degrada depozitele de aprovizionare și artileria extrem de importante ale inamicilor lor”, scrie The Times. Publicația arată că, deși rușii consumă mai multă muniție, ucrainenii au arme mai bune, precum muniția cu dispersie. Foto: Twitter „Totul depinde de capacitatea pe termen lung a ucrainenilor de a lupta - și există semne de uzură de război pe măsură ce devine mai greu de recrutat soldați - și de disponibilitatea Occidentului de a-i sprijini. Perspectivele Kievului par în continuare cele mai bune, dar oricine a sperat sau se aștepta ca războiul să se încheie anul acesta va fi probabil dezamăgit”, este concluzia lui Galleoti, autorul a peste 20 de cărți despre Rusia. NEW: Russian milbloggers acknowledged that Ukrainian forces are maintaining a presence on the east (left) bank of the #Dnipro River in #Kherson Oblast in contrast to previous raids, but ISW does not yet assess that these positions constitute a bridgehead.?https://t.co/g0S9mO55Mj pic.twitter.com/I3nr98R9tV— ISW (@TheStudyofWar) August 12, 2023 Trupele rusești, în spatele unor fortificații fără precedent de la cel de-al II-lea Război Mondial Tot azi, New York Times arată că ucrainenii au avansat 12-16 kilometri de-a lungul a două linii principale de atac, în încercarea Kievului de a ajunge pe coasta sudică și de a întrerupe liniile de aprovizionare rusești. Foto: Defence of Ukraine „Analiștii militari avertizează că forțele ucrainene se confruntă în continuare cu o luptă lungă, lentă și sângeroasă împotriva trupelor rusești poziționate în spatele unor apărări bine concepute și fortificate. Aceștia citează o serie de factori, cum ar fi aprovizionarea cu muniție și alte materiale, precum și moralul trupelor, care vor determina modul în care se vor desfășura luptele în următoarele luni. Dar este greu de analizat aceste elemente, spun ei, având în vedere dezinformarea și informațiile reale limitate emise de ambele armate. Chiar dacă forțele ucrainene reușesc să străpungă prima linie de apărare a Rusiei, notează analiștii, Moscova a avut la dispoziție mai multe luni pentru a pregăti cele mai formidabile poziții defensive fortificate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace - o serie de tranșee, capcane pentru tancuri, vaste câmpuri minate, cuiburi de mitraliere, elicoptere de atac și alte tipuri de sprijin aerian. Ucraina s-a străduit, chiar și cu arme occidentale, să depășească aceste obstacole, în special câmpurile de mine”, explică New York Times.

Odesa a deschis câteva plaje Foto: News.ro
Internațional

Odesa a deschis câteva plaje

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei, deşi scăldatul este interzis în timpul alertelor de raid aerian, au declarat oficialii locali sâmbătă, transmite Reuters, citată de news.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Între diguri au fost însă instalate plase anti-mine. Odesa a deschis câteva plaje Odesa, cel mai mare port şi bază navală din Ucraina, a fost atacată în mod repetat cu rachete şi drone, iar marea a fost presărată cu sute de mine marine în urma invaziei din februarie anul trecut. Pentru siguranţa locuitorilor şi după incidentele cu explozia minelor pe plaje, coasta a fost închisă. Decizia de deschidere a plajelor a fost luată în comun de administraţia civilă şi militară a oraşului, a declarat guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a spus că plajele vor fi deschise între orele 8:00 şi 20:00. Plase anti-mine între diguri Oleksandr, salvamar şi fost scafandru, care şi-a dat doar prenumele, a spus că între două diguri a fost montată o plasă anti-mine, pentru a preveni ca înotătorii să întâlnească mine de apă puţin adâncă. "Plasa îi va opri. Şi ele (minele) vor fi şi ele vizibile de pe mal în astfel de condiţii meteorologice. Lucrătorii de urgenţă vor fi anunţaţi, vor veni să se ocupe de asta", a spus el. Deschiderea plajelor este un răgaz binevenit faţă de război, pentru oamenii care înoată şi fac plajă. "Am visat să merg la plajă şi să inhalez aer sărat. Ne-a lipsit foarte mult. Dar siguranţa este o prioritate", a spus Svitlana, o locuitoare a regiunii Odesa.

Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia Foto: Facebook
Eveniment

Austria continuă cumpere mare parte gazului Rusia

Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia, arată o analiză New York Times. Publicația arată că guvernul cancelarului Karl Nehammer, aliat strâns al lui Viktor Orban, este unul din cele mai favorabile Rusiei din spațiul Uniunii Europene. De când a început invazia, OMV a plătit 7 miliarde de euro pentru gazul rusesc. Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia „Germania, care înainte de război se aproviziona în proporție de 55% din Rusia, acum nu mai importă nimic. Polonia, Bulgaria și Republica Cehă au oprit sau sunt pe cale să oprească fluxurile. Italia a redus în mod constant importurile și se angajează să nu mai folosească gaze naturale rusești până la sfârșitul acestui an. În schimb, Austria, care primea aproape 80% din gazele naturale din Rusia înainte de invazie, primea încă mai mult de jumătate din totalul gazelor naturale din Rusia în luna mai. Iar în martie, când cererea a fost mai mare, cifra a ajuns la 74%. Atâta timp cât Rusia vinde gaze, Austria le va cumpăra, a declarat luna aceasta directorul general al companiei energetice austriece OMV Group”, scrie New York Times. Un cercetător de la Columbia University, citat de această publicație, apreciază că guvernul cancelarului Nehammer nu face suficient pentru a-și reduce dependența de Rusia: „Guvernul este unul din cele mai prietenoase față de Rusia”. Relații istorice cu URSS-ul „Austria, prima țară vest-europeană care a semnat un contract de gaz cu Uniunea Sovietică în 1968, a fost timp de decenii puternic dependentă de gazul adus prin conducte din Rusia. Un motiv important pentru care Uniunea Europeană nu a inițiat sancțiuni oficiale împotriva importurilor de gaz rusesc, precum cele care se aplică petrolului și cărbunelui rusesc, este faptul că Austria și alți mari cumpărători au susținut că au nevoie de gaz”, mai explică NYTimes. Foto: Kremlin.ru Potrivit ministrului Energiei, Leonore Gewessler, Austria va opri importurile din Rusia abia în 2027. Însă New York Times amintește că Austria importă gaze prin conductele care tranzitează Ucraina, iar Kievul intenționează să nu mai permită acest lucru. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

Scrimera ucraineană, descalificată pentru că a refuzat să dea mâna cu rusoaica Foto: Twitter
Eveniment

Scrimera ucraineancă, descalificată refuzat mâna

Scrimera ucraineancă Olga Harlan a fost descalificată de la Mondialele de la Milano pentru că a refuzat să dea mâna cu rusoaica Anna Smirnova. Scrimera ucraineancă, descalificată pentru că a refuzat să dea mâna cu rusoaica „Scrimera ucraineană, Olga Harlan, de șase ori campioană mondială și de opt ori campioană europeană, a învins-o pe rusoaica Olga Smirnova la Campionatele Mondiale de la Milano. Harlan a învins-o pe rusoaica Anna Smirnova cu 15:7. Conform regulamentului, la finalul luptei, sportivii trebuie să dea mâna. Atleta ucraineană a refuzat să dea mâna. Conform regulilor de scrimă, lupta nu este considerată încheiată până la strângerea de mână. Nu a existat nicio strângere de mână, deoarece, în loc de mână, Olga Harlan a întins spada către adversara ei: pentru a nu insulta cu strângerea de mână memoria și onoarea celor care apără Ucraina de o agresiune brutală (această practică este folosită uneori și în timpul competițiilor). Olga a fost descalificată”, a relatat, pe Twitter, Anton Gerașenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne. Ukrainian fencer, six-time world champion and eight-time European champion Olga Kharlan, defeated Russia's Olga Smirnova in the World Championships in Milan.Harlan defeated Russia's Anna Smirnova 15:7. According to the regulations, at the end of the fight, athletes should shake… pic.twitter.com/W85DiEN1ci— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) July 28, 2023 Descalificarea de la Campionatele Mondiale a scrimerei ucrainene Olga Harlan, după ce a refuzat să dea mâna cu adversara ei rusoaică, este o decizie "absolut scandaloasă", a denunţat joi un consilier apropiat al preşedintelui Volodimir Zelenski, informează AFP. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 "Decizia Federaţiei Internaţionale de Scrimă este manifestarea unei lipse totale de empatie" şi este "absolut scandaloasă", a denunţat, pe Instagram, Mihailo Podoliak, înainte de a-i mulţumi Olgăi Harlan pentru că a "reprezentat demn" Ucraina în competiţie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră