miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Internațional

Rusia critică dur planurile Germaniei de consolidare militară: intenții „foarte îngrijorătoare”

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept „foarte îngrijorătoare” intențiile recente ale Germaniei de a-și consolida forțele armate. Comentariile au fost făcute miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Moscova, și reflectă temeri legate de istoria militară a Europei. Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane Lavrov a reacționat la declarațiile noului cancelar german, Friedrich Merz, care a afirmat că dorește ca Germania să devină principala putere militară din Europa. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Șeful diplomației ruse a amintit de momentele din secolul trecut în care Germania a ocupat această poziție și a provocat „nenorociri”, referindu-se la Primul și Al Doilea Război Mondial. Friedrich Merz: „Germania va avea cea mai puternică armată” La începutul lunii mai, Friedrich Merz a subliniat că Germania trebuie să facă față unei amenințări crescânde din partea Rusiei și unei protecții americane incerte în cadrul NATO. În acest context, el a declarat că „prioritatea este consolidarea Bundeswehr-ului” și că Germania va construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Răspunsul Germaniei la ofensiva rusă Cancelarul german a avertizat că Rusia nu se va opri la Ucraina, subliniind că o victorie rusească sau anexarea unor teritorii nu ar fi suficiente pentru ambițiile Kremlinului. Din acest motiv, Berlinul consideră esențială întărirea capacităților sale de apărare. O schimbare de paradigmă după decenii de pacifism După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a menținut o politică profund pacifistă și a subfinanțat apărarea, bazându-se pe protecția SUA în cadrul NATO. Totuși, atacul Rusiei asupra Ucrainei, declanșat în februarie 2022, a provocat o schimbare strategică majoră la Berlin. Deși guvernul precedent, condus de Olaf Scholz, a inițiat o creștere semnificativă a bugetului apărării, armata germană se confruntă în continuare cu provocări serioase. Rapoartele indică lipsuri majore în ceea ce privește echipamentele, infrastructura și eficiența birocratică.

Rusia critică dur planurile Germaniei de consolidare militară: intenții „foarte îngrijorătoare”
Putin, iritat că mai sunt companii rusești care folosesc servicii Microsoft și Zoom: Trebuie să-i sufocăm
Internațional

Putin, iritat că mai sunt companii rusești care folosesc servicii Microsoft și Zoom: Trebuie să-i sufocăm

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că platformele occidentale care încă operează în Rusia, precum Microsoft și Zoom, ar trebui „sufocate”, întrucât ar dăuna producătorilor autohtoni. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri televizate cu oameni de afaceri. Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale „Trebuie să fie sufocate. Spun asta fără rușine. Ei încearcă să ne sugrume, trebuie să răspundem la fel”, a afirmat liderul de la Kremlin. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Putin a subliniat că firmele străine au beneficiat de condiții excelente pe piața rusă, însă au ales să susțină sancțiunile și să părăsească țara sau să continue activitatea în mod dăunător pentru sectorul local. „Nu am expulzat pe nimeni. Le-am oferit condiții foarte bune. Acum ei încearcă să ne blocheze”, a adăugat Putin. Un antreprenor prezent la întâlnire a atras atenția că marile firme din Rusia continuă să folosească servicii occidentale, ceea ce generează pierderi considerabile pentru industria locală IT. Firmele care au plecat nu vor fi „primite cu covorul roșu” Președintele rus a declarat că firmele occidentale care au părăsit piața rusă după începutul invaziei din Ucraina nu vor fi primite cu brațele deschise. El a precizat că unele companii au insultat Rusia și au sprijinit financiar armata ucraineană. „Unii ne-au jignit, au donat bani armatei ucrainene. Ne trebuie scuzele lor? Nu. Asta nu e suficient”, a spus Putin. Moscova: revenirea companiilor străine nu va fi ușoară Putin a denunțat restricțiile impuse de guvernele occidentale propriilor companii de a face afaceri în Rusia. Liderul rus avertizează că reintrarea pe piață va fi dificilă pentru firmele care au ales să se retragă. McDonald’s vrea să-și înregistreze marca în chirilică Media ruse au relatat recent că McDonald’s a depus o cerere de înregistrare a mărcii sale în caractere chirilice. Potrivit experților, șansele de reușită sunt mari, întrucât compania și-a păstrat drepturile comerciale în Rusia. „Cererea este în analiză. Șansele de aprobare sunt mari, pentru că McDonald’s deține în continuare drepturile asupra mărcilor sale”, a declarat Alina Aksinșina, director Online Patent. După ce a anunțat închiderea celor aproximativ 850 de restaurante în martie 2022, McDonald’s a vândut operațiunile din Rusia către antreprenorul Aleksandr Govor. Acesta s-a angajat să mențină locurile de muncă timp de cel puțin doi ani. Deși Putin și consilierii săi economici au discutat pe larg despre reintrarea unor companii străine pe piața rusă, autoritățile susțin că, până acum, niciuna nu a abordat oficial guvernul pentru revenire.

Germania se înarmează până în dinți: până în 2029, capacitatea militară ar urma să crească de patru ori
Internațional

Germania se înarmează până în dinți: până în 2029, capacitatea militară ar urma să crească de patru ori

Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei. Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a ordonat ca până în anul 2029 forțele armate ale Germaniei să fie complet echipate cu armament și alte resurse esențiale. Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei Potrivit unui document oficial există o preocupare majoră: până în 2029, Rusia ar putea avea capacitatea de a-și reconstitui forțele armate pentru a lansa un posibil atac asupra teritoriului NATO. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Această evaluare este împărtășită de generalul Breuer și de alți oficiali militari din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Documentul intitulat „Priorități directoare pentru creșterea pregătirii de luptă”, semnat de generalul Breuer pe 19 mai, evidențiază direcțiile strategice pentru următorii ani. Germania se bazează pe relaxarea regulii „frânei datoriilor”, decisă în martie, pentru a finanța aceste investiții militare majore. Ministerul Apărării de la Berlin nu a emis încă un punct de vedere oficial cu privire la aceste planuri. Apărare aeriană și capacități de atac în profunzime Printre prioritățile trasate de generalul Breuer se numără întărirea apărării aeriene a Germaniei, slăbită în ultimele decenii, cu accent pe capacitățile de interceptare a dronelor. Această direcție corespunde în mare parte cu cerințele exprimate anterior de NATO. În 2023, surse NATO au indicat că Germania ar trebui să-și multiplice de cel puțin patru ori capacitățile de apărare aeriană, incluzând sisteme cu rază lungă (precum Patriot) și sisteme cu rază scurtă. De asemenea, documentul stabilește ca prioritate strategică lansarea de lovituri de precizie în adâncime, vizând obiective aflate la peste 500 km, adânc în spatele liniilor inamice. Rezerve de muniție, război electronic și capabilități spațiale O altă măsură importantă este refacerea și extinderea stocurilor de muniție ale armatei germane, alături de stabilirea unor ținte mai ambițioase pentru toate tipurile de muniții. Generalul Breuer insistă și asupra extinderii rapide a capacităților de război electronic și dezvoltării unui sistem rezilient de capabilități ofensive și defensive în spațiu, un domeniu din ce în ce mai important în arhitectura de securitate globală.

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic
Internațional

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic

Atac masiv în Ucraina, 12 morți. Ucraina a fost vizată duminică dimineață de un atac aerian de proporții, soldat cu cel puțin 12 victime. În același timp, dronele ucrainene au provocat închiderea temporară a patru aeroporturi din Moscova, cu doar câteva ore înainte de finalizarea unei noi etape din schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina. Atac masiv în Ucraina, 12 morți Este a doua noapte la rând în care forțele ruse lansează atacuri masive. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, aproximativ 250 de drone și 14 rachete balistice au fost lansate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ținta principală fiind capitala Kiev. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit serviciilor de urgență, regiunea Kiev a trăit o „noapte de teroare”, soldată cu patru morți și 16 răniți, inclusiv trei copii În regiunea Nikolaiev, o clădire de cinci etaje a fost lovită de o dronă, provocând un deces și cinci răniți În orașul Hmelnîțkîi, aflat în vestul țării, patru persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata rusă În regiunea Jitomir, un bombardament rusesc a ucis trei copii cu vârste de 8, 12 și 17 ani Kievul, din nou sub teroare aeriană Potrivit autorităților, peste zece drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Kievului duminică dimineață. Primarul Vitali Kliciko a confirmat că Kievul a fost ținta unui atac masiv. Atacuri și interceptări în alte regiuni În regiunea Krîvîi Rih, apărarea aeriană a doborât 5 drone și 11 rachete Atacuri au fost semnalate și în regiunea Herson (sud) și regiunea Ternopil (vest) Moscova: zeci de drone și aeroporturi închise La Moscova, primarul Serghei Sobianin a raportat peste o duzină de drone ucrainene, fără a anunța victime. Autoritatea pentru aviația civilă rusă (Rosaviatsia) a precizat că patru aeroporturi din capitala rusă au fost închise temporar și redeschise ulterior. O nouă etapă a schimbului de prizonieri Valul de atacuri a avut loc cu puțin timp înainte de etapa finală a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aceasta este considerată singura realizare concretă în urma discuțiilor directe de la Istanbul din luna mai. Sâmbătă, au fost schimbați 307 prizonieri ruși pentru 307 soldați ucraineni Vineri, prima etapă a inclus 270 de soldați și 120 de civili de fiecare parte, în cadrul unui schimb planificat de tip 1.000 pentru 1.000.

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)
Internațional

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT. Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional SWIFT, într-un nou pachet de sancțiuni menit să pună presiune asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Noi bănci rusești, excludere din SWIFT Potrivit agenției Bloomberg, măsurile fac parte dintr-un plan amplu discutat în cadrul Comisiei Europene. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Pe lista sancțiunilor analizate se află și reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Această măsură, propusă de Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul statelor din G7, inclusiv al Statelor Unite, care până acum nu au ajuns la un consens. Miniștrii de Finanțe ai G7 s-au întâlnit recent la Banff, Canada, însă nu au reușit să adopte o decizie finală privind modificarea plafonului. Conductele Nord Stream, vizate de o interdicție oficială Executivul comunitar dorește, de asemenea, să interzică în mod formal gazoductele Nord Stream, pentru a întări mesajul că Europa nu va reveni la livrările de gaze rusești prin conducte. Măsura are deja sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat recent că susține propunerea Comisiei. Surse citate de Bloomberg afirmă că o astfel de interdicție ar contribui la calmarea dezbaterilor interne din Germania privind o posibilă redeschidere a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar niciodată autorizat și afectat de explozii în 2022. Restricții comerciale în valoare de 2,5 miliarde de euro Pe lângă sancțiunile financiare, UE analizează și impunerea unor restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, vizând produse și tehnologii care pot fi folosite de Rusia pentru a-și susține capacitatea militară. Obiectivul este limitarea accesului Moscovei la resursele financiare și tehnologice necesare pentru continuarea agresiunii. Clauze speciale pentru protejarea firmelor europene Un alt element inclus în discuțiile pentru al 18-lea pachet de sancțiuni vizează introducerea unor clauze de protecție pentru companiile europene. Acestea ar urma să fie protejate împotriva arbitrajelor internaționale în baza tratatelor bilaterale de investiții, în contextul în care unele sancțiuni ar putea genera litigii. Sancțiunile, în fază de consultare Comisia Europeană a început deja consultările cu statele membre ale UE, însă nu a fost stabilit un calendar exact pentru adoptarea noilor măsuri. Toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state, iar propunerile pot suferi modificări înainte de a deveni oficiale.

BREAKING Un român, arestat pentru atacuri asupra proprietăților premierului britanic. Se suspectează o comandă rusească
Internațional

BREAKING Un român, arestat pentru atacuri asupra proprietăților premierului britanic. Se suspectează o comandă rusească

Atacurile din Marea Britanie, român arestat. Oficiali britanici din domeniul securității investighează o posibilă implicare a Rusiei în trei atacuri recente asupra unor proprietăți din Regatul Unit, două locuințe și un autoturism, care ar avea legături cu actualul prim-ministru Keir Starmer. Un român a fost arestat. Informația a fost dezvăluită de Financial Times. Atacurile din Marea Britanie, român arestat În acest caz, au fost acuzați doi cetățeni ucraineni, Roman Lavrinovici (21 de ani) și Petro Pocinok (34 de ani), alături de un român, Stanislav Carpiuc (26 de ani). Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Aceștia sunt cercetați pentru „conspirație la comiterea de incendiere cu intenția de a pune vieți în pericol”. Poliția antiteroristă suspectează că aceștia ar fi colaborat și cu alte persoane neidentificate. Potrivit Financial Times, autoritățile britanice încearcă să afle dacă cei trei suspecți ar fi putut fi recrutați de actori ruși. Cine este Stanislav Carpiuc BBC a relatat că Stanislav Carpiuc, originar din Cernăuți, și-a petrecut copilăria în România și deține cetățenie română. În ianuarie 2025 a obținut o diplomă în afaceri de la Universitatea din Canterbury. Până de curând, a lucrat în domeniul construcțiilor și, în paralel, încerca să își construiască o carieră în actorie și modeling. În timpul audierilor, a solicitat ajutorul unui traducător vorbitor de rusă. Conspirație „inexplicabilă” În acest context, guvernul ia în calcul și posibile reacții în cazul în care se confirmă această ipoteză. Totuși, chiar dacă se va stabili o legătură cu Rusia, aceasta nu implică neapărat o comandă directă de la Kremlin, subliniază ziarul britanic. De asemenea, nu este sigur dacă suspecții erau conștienți de o eventuală implicare rusă. Procurorul Sarah Przybylska a descris presupusa conspirație drept „inexplicabilă” în acest stadiu. Poliția antiteroristă explorează toate posibilele motive care ar fi putut sta la baza atacurilor. Incendiile vizează o „personalitate importantă”: legătura cu premierul britanic Toți cei trei suspecți sunt acuzați în legătură cu incidente comise asupra unor proprietăți asociate unei „personalități importante a vieții publice”, după cum a comunicat Poliția Metropolitană din Londra – referindu-se clar la premierul Keir Starmer. Cele trei incidente s-au petrecut astfel: 8 mai: incendierea unui autoturism în nord-vestul Londrei; 11 mai: incendiu la intrarea unei locuințe din Islington (nordul Londrei); 12 mai: incendiu la o casă din Kentish Town (tot în nord-vestul capitalei). Starmer locuise anterior la una dintre aceste adrese, înainte de a se muta în reședința oficială din 10 Downing Street după victoria în alegerile generale din iulie 2024. Rețineri succesive ale suspecților Reținerile celor trei au avut loc la date diferite: 13 mai: Roman Lavrinovici a fost arestat în cartierul Sydenham (sudul Londrei); 17 mai: Stanislav Carpiuc a fost reținut pe aeroportul Luton; 19 mai: Petro Pocinok a fost arestat în Chelsea. Cei trei se află în prezent în arest preventiv și urmează să compară în fața instanței pe 6 iunie.

Papa Leon a confirmat că este dispus să găzduiască negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Giorgiei Meloni
Internațional

Papa Leon a confirmat că este dispus să găzduiască negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Giorgiei Meloni

Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a anunțat marți seară că Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat disponibilitatea ca Vaticanul să găzduiască viitoarele negocieri de pace privind conflictul din Ucraina, în cadrul unei convorbiri telefonice directe între cei doi lideri. Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri Potrivit unui mesaj oficial, discuția cu Papa a avut loc ca urmare a unei convorbiri telefonice între Meloni și lideri internaționali, printre care președintele american Donald Trump. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” „Găsind la Sfântul Părinte disponibilitatea de a găzdui la Vatican viitoarele discuții dintre părți, premierul Meloni i-a mulțumit Papei pentru angajamentul său neîncetat în favoarea păcii”, precizează mesajul. Liderii mondiali susțin implicarea Vaticanului Premierul italian a menționat că în cursul serii de luni a discutat telefonic, împreună cu Donald Trump, cu mai mulți lideri europeni și internaționali: Volodimir Zelenski (Ucraina), Emmanuel Macron (Franța), Alexander Stubb (Finlanda), Friedrich Merz (Germania), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană) Aceștia au salutat deschiderea Vaticanului și și-ar fi exprimat susținerea pentru un cadru neutru de negocieri. Consultări diplomatice pentru armistițiu Marți, Giorgia Meloni a continuat seria consultărilor, purtând noi discuții cu președinții Zelenski, Macron, Stubb, dar și cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și Ursula von der Leyen. Scopul acestor convorbiri a fost acela de a menține o coordonare strânsă între partenerii occidentali în vederea unei runde de negocieri axate pe un posibil armistițiu și un acord de pace durabil pentru Ucraina. „Sfântul Scaun este disponibil pentru pace” Papa Leon al XIV-lea, învestit oficial duminică, și-a reiterat angajamentul pentru pace în fața reprezentanților Bisericilor creștine din Orient. Suveranul Pontif s-a oferit să medieze conflictele internaționale, într-un apel adresat tuturor beligeranților. „Sfântul Scaun este disponibil pentru ca dușmanii să se întâlnească și să se privească în ochi, pentru ca popoarele să regăsească speranța și demnitatea păcii.” În discursul său, Papa a evocat conflictele din: Ucraina, Pământul Sfânt, Liban și Siria, Regiunea Tigre din Etiopia, Caucaz Papa Leon al XIV-lea a deplâns persistența violențelor armate și a cerut acțiune diplomatică imediată pentru instaurarea păcii, subliniind misiunea Vaticanului de a media între părți și a readuce demnitatea umană în centrul discursului internațional.

Rusia nu recunoaște scrutinul prezidențial din România. "V-aș ruga să nu le numiți alegeri", spune Zaharova (MAE rus)
Internațional

Rusia nu recunoaște scrutinul prezidențial din România. "V-aș ruga să nu le numiți alegeri", spune Zaharova (MAE rus)

Rusia nu recunoaște alegerile din România: Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, respinge scrutinul prezidențial. Rusia nu recunoaște alegerile din România "În primul rând, v-aş ruga să nu le numiţi alegeri. În al doilea rând, în asemenea lucruri este imposibil să te amesteci, întrucât nu ai face decât să intri în bucluc. Citește și: Nicușor Dan își proclamă victoria: Trăim un moment de speranță. Vă rog să aveți răbdare pentru perioada care vine Prin urmare nu mai aruncaţi în nimeni cu noroi electoral. Faceţi-vă singuri ordine la voi acasă!", a scris Zaharova pe canalul său de Telegram, citată de agenția rusă de stat TASS. Purtătorul de cuvânt al MAE român, Andrei Ţărnea, afirmase mai devreme duminică că au fost detectate semne ale "interferenţei ruse" în procesul electoral de alegere a preşedintelui României. "În timpul alegerilor prezidenţiale care sunt în desfăşurare în România vedem semnele distinctive ale interferenţei Rusiei. O campanie virală de fake news pe Telegram şi pe alte platforme de social media are ca ţintă influenţarea procesului electoral. Ne aşteptam la acest lucru, iar autorităţile române au demascat aceste fake news", a scris Ţărnea pe X.

MAE denunță interferențe rusești în social media în ziua turului al doilea al prezidențialelor
Eveniment

MAE denunță interferențe rusești în social media în ziua turului al doilea al prezidențialelor

MAE denunță interferența Rusiei în alegeri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, avertizează asupra unei campanii de dezinformare menite să influențeze votul românilor. MAE denunță interferența Rusiei în alegeri Potrivit lui Andrei Țărnea, România se confruntă în aceste zile cu semne evidente ale interferenței Rusiei în procesul electoral. Citește și: Simion și-a instruit oamenii să blocheze cozile la secțiile de vot din marile orașe pentru a suspenda procesul electoral Acesta a precizat, într-o postare pe platforma X, că o campanie masivă de dezinformare se desfășoară pe Telegram și alte rețele sociale, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale. „În timpul alegerilor prezidențiale care sunt în desfășurare în România, vedem semnele distinctive ale interferenței Rusiei. O campanie virală de fake news pe Telegram și pe alte platforme de social media are ca țintă influențarea procesului electoral”, a scris Țărnea. Autoritățile române au demascat tentativele de manipulare Reprezentantul MAE a subliniat că instituțiile statului erau pregătite pentru astfel de tentative de interferență și că autoritățile române au reușit să demonteze campaniile de dezinformare. „Ne așteptam la acest lucru, iar autoritățile române au demascat aceste fake news”, a transmis oficialul MAE. Context regional sensibil Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care influența Rusiei în procesele electorale din Europa a devenit o preocupare majoră pentru multe guverne occidentale. România se alătură astfel listei de state care raportează acțiuni ostile din sfera informațională în timpul campaniilor electorale.

VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket
Politică

VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket

George Simion, crescut rusește pe Polymarket: milioane de dolari sunt pompate în cota sa de către un cont anonim care face propagandă Rusiei. George Simion, crescut rusește pe Polymarket "Alegeri cu miros rusesc. Ce lagatura exista intre profilele care arunca milioane in Simion pe Polymarket si armamata Rusiei? Va spun in acest material in care analizam calitatea sustinatorilor candidatilor pentru functia de presedinte al Romaniei.", a scris Alex Leca (@lecaonline) pe TikTok. Citește și: Călin Georgescu, vizită de trei zile la Moscova după anexarea Crimeei, urmată de articole laudative la adresa sa în presa rusă de stat Practic, Leca a arătat că un cont anonim de Polymarket pompează milioane de dolari în această platformă pentru a ține sus cota lui George Simion. După ce a deconspirat această operațiune, Alexa Luca a primit și o reacție (VIDEO): a fost amenințat cu o plângere la Poliție. De data aceasta, sponsorul lui Simion de la Polymarket a folosit un cont de TikTok pentru a dialoga. Pe acel cont de TikTok, binefăcătorul lui Simion face propagandă pentru Rusia și glorifică distrugerile militare rusești în Ucraina. Cum funcționează Polymarket Polymarket, unde se poate paria pentru unul dintre candidații la prezidențialele din România, este una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain. Se poate paria aici pe rezultatele diferitelor evenimente politice, sportive sau de altă natură.  Cum funcționează sistemul? Dacă crezi că Nicușor Dan va ajunge președinte, poți cumpăra acțiuni, la valoare individuală de cât e cota în momentul cumpărării. Dacă el va câștiga, vei primi un dolar pe acțiune. Dacă pierde, ai pierdut toate acțiunile cumpărate. Sistemul funcționează identic dacă pariezi că Nicușor Dan nu va ajunge președinte. În acest caz, valoarea acțiunii este de un dolar minus cota din acel moment (în cenți).

Orbán aplică legea putinistă a "agentului străin" în Ungaria: ONG-urile și media anti-"suveraniste" finanțate din străinătate, demolate
Internațional

Orbán aplică legea putinistă a "agentului străin" în Ungaria: ONG-urile și media anti-"suveraniste" finanțate din străinătate, demolate

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa. Guvernul ungar continuă să exercite presiuni asupra societății civile și a mass-mediei independente, printr-un proiect de lege introdus recent în Parlament. Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa Legea, prezentată de un deputat Fidesz în noaptea de marți spre miercuri, urmărește monitorizarea și limitarea oricărei organizații finanțate din surse externe care ar putea „amenința suveranitatea”. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Potrivit proiectului, orice entitate care „încalcă sau critică” valorile stipulate în Constituție – inclusiv „prioritatea căsătoriei, a familiei și a genurilor biologice” – ar putea fi inclusă pe o listă neagră, în urma unei recomandări a Autorității de Suveranitate, un organism creat în 2023. Finanțările externe, condiționate de permisiunea statului Organizațiile vizate vor fi obligate să obțină aprobarea autorităților pentru a primi fonduri din străinătate. În plus, conturile bancare ale acestora vor fi monitorizate, iar transferurile de la donatori blocate dacă se consideră că scopul lor este de a influența viața publică din Ungaria. Amenzi uriașe și riscul interzicerii activității În cazul încălcării regulilor, legea prevede sancțiuni severe: amenzi de până la 25 de ori valoarea sumelor primite și, în caz de recidivă, interzicerea activității organizației. Măsurile afectează atât ONG-urile, cât și instituțiile media independente. Orban promite „curățenie”, acuză ONG-urile că sunt „ploșnițe” Premierul Viktor Orban a declarat în martie că va face „o mare curățenie de Paște” în rândul adversarilor politici, numindu-i „ploșnițe”. De atunci, guvernul a adoptat mai multe amendamente constituționale care limitează drepturile persoanelor LGBT+ și ale celor cu dublă cetățenie. Opoziția și presa denunță „putinizarea” Ungariei Publicația Telex a reacționat la proiect cu titlul ironic „Bună dimineața, Rusia”. Veronika Munk, fost redactor-șef, a afirmat că legea este menită „să hărțuiască și să blocheze orice organizație care supraviețuiește cu fonduri externe, inclusiv cele europene”. Deputatul independent Akos Hadhazy a denunțat public „putinizarea Ungariei” și a cerut mobilizare civică împotriva acestei deriva autoritare. Bruxelles-ul, critici dure la adresa Budapestei Adoptarea legii este considerată o formalitate, într-un Parlament dominat de coaliția condusă de Fidesz. Totuși, Comisia Europeană ar putea reacționa dur: anul trecut a fost declanșată o procedură de infringement împotriva înființării Autorității de Suveranitate. Această instituție a declanșat deja anchete împotriva ONG-ului anticorupție Transparency International și a site-ului de investigații Atlatszo, calificându-le drept amenințări la adresa suveranității naționale.

Secretarul de stat Rubio va fi la Istanbul pentru negocierile dintre Zelenski și Putin, anunță Trump
Internațional

Secretarul de stat Rubio va fi la Istanbul pentru negocierile dintre Zelenski și Putin, anunță Trump

Rubio, prezent la negocierile din Turcia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că secretarul de stat Marco Rubio se va deplasa în Turcia pentru a participa la discuții legate de soluționarea conflictului din Ucraina. Întâlnirile sunt programate pentru această săptămână, joi, la Istanbul. Rubio, prezent la negocierile din Turcia Aflat la Riad, Donald Trump a confirmat implicarea directă a Statelor Unite în negocierile ruso-ucrainene. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu „Vor avea loc discuții în Turcia mai târziu în această săptămână, cu siguranță joi, și ele ar putea duce la rezultate bune. Marco va fi acolo”, a declarat președintele american. Alți emisari ai lui Trump, prezenți la Istanbul Potrivit unor surse, alți doi emisari ai administrației Trump – Steve Witkoff și Keith Kellogg – vor fi prezenți joi la Istanbul pentru posibile negocieri între Rusia și Ucraina. Cei doi au fost implicați anterior în dosare strategice la nivel internațional. Witkoff, implicat în Orientul Mijlociu și Ucraina Steve Witkoff, cunoscut drept emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a primit și roluri informale în cadrul eforturilor diplomatice privind conflictul din Ucraina. Deși nu a fost desemnat oficial pentru acest dosar, el participă activ la discuțiile pregătitoare. Kellogg, marginalizat la cererea Moscovei Generalul Keith Kellogg, desemnat inițial de Trump ca emisar special pentru Ucraina, pare să fi fost retras din prim-plan. Potrivit unor surse, Moscova a solicitat în mod expres excluderea sa de la negocieri, considerându-l prea favorabil poziției Kievului. Trump l-a numit oficial în acest rol în luna martie, dar rolul său pare acum diminuat.

Erdogan, deschis pentru găzduirea negocierilor între Rusia și Ucraina. Putin încă nu a confirmat prezența
Internațional

Erdogan, deschis pentru găzduirea negocierilor între Rusia și Ucraina. Putin încă nu a confirmat prezența

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui negocieri directe între Rusia și Ucraina. Erdogan a subliniat că „s-a deschis o fereastră de oportunitate” și a îndemnat la valorificarea momentului pentru a evita pierderea șansei de pace. Zelenski a confirmat prezența, însă liderul de la Kremlin păstrează tăcerea. Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, o întâlnire în persoană la Istanbul, în această joi. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Ar fi prima întrevedere directă între cei doi lideri de la începutul invaziei din februarie 2022. Kremlinul nu a oferit încă un răspuns oficial, deși și-a arătat deschiderea pentru negocieri „directe”. Turcia, actor-cheie între Moscova și Kiev Turcia, membră NATO, a menținut o relație echilibrată cu ambele părți ale conflictului și a găzduit anterior discuții de pace în martie 2022. Erdogan a reiterat duminică, în convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron și Vladimir Putin, că țara sa este pregătită să faciliteze discuții pentru o încetare a focului și o pace durabilă. Presiuni internaționale pentru armistițiu de 30 de zile Propunerea negocierilor directe a venit în urma solicitărilor din partea liderilor europeni ca Rusia să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Moscova riscă noi sancțiuni economice severe. Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să negocieze, cu condiția ca Rusia să oprească focul începând de luni.

Bulgari care spionau pentru Rusia, controlați din Austria - condamnări grele în Marea Britanie
Internațional

Bulgari care spionau pentru Rusia, controlați din Austria - condamnări grele în Marea Britanie

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie. Șase cetățeni bulgari au fost condamnați luni de justiția britanică la pedepse între 5 și peste 10 ani de închisoare, fiind găsiți vinovați de spionaj în favoarea Rusiei. Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie Grupul, format din patru bărbați și două femei, a desfășurat operațiuni de spionaj în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Țintele lor au fost, în principal, disidenți și jurnaliști critici față de regimul de la Kremlin. Liderul rețelei, condamnat la peste 10 ani de închisoare Orlin Rusev, în vârstă de 47 de ani, considerat liderul rețelei, a primit cea mai aspră pedeapsă: 10 ani și 8 luni de închisoare. Acesta a pledat vinovat pentru conspirație în vederea desfășurării de activități de spionaj. Poliția britanică a descoperit mii de mesaje între Rusev și Jan Marsalek, fost director al companiei Wirecard, fugit din Germania după un scandal financiar uriaș. Mesaje criptate și echipamente ascunse în jucării După arestarea rețelei, în februarie 2023, autoritățile britanice au descoperit pașapoarte false și echipamente de spionaj, inclusiv microfoane și camere ascunse în cravate și jucării de pluș, la domiciliul lui Rusev. Analiza a peste 100.000 de mesaje Telegram a permis reconstituirea a șase operațiuni, printre care și planuri de răpiri. Alte condamnări: membri-cheie ai rețelei Biser Geambazov, considerat mâna dreaptă a lui Rusev, a fost condamnat la 10 ani și 2 luni de închisoare. Două femei făceau parte din rețea, jucând rolul de „momeli” în unele operațiuni: Katrin Ivanova (33 de ani), partenera lui Geambazov și asistentă medicală, a primit 9 ani și 8 luni; Vania Gaberova (30 de ani), cosmeticiană, a fost condamnată la 6 ani și 8 luni. Ținte: jurnaliști de investigație și disidenți ruși Rețeaua a vizat jurnaliști precum bulgarul Hristo Grozev și rusul Roman Dobrohotov, ambii implicați în anchete despre spionajul rusesc. Dobrohotov activează în prezent în Regatul Unit și este fondatorul platformei The Insider. Planuri de răpire și amenințări cu moartea Printre planurile discutate de Rusev și Marsalek se numără și răpirea disidentului rus Kiril Kașur, în Muntenegru. Într-un mesaj, Marsalek sugera că, dacă acesta „moare într-un accident”, nu ar fi o problemă, dar ar fi preferabil „să-și găsească drumul către Moscova”. Membrii rețelei au spionat inclusiv baza militară americană Patch Barracks din Germania, suspectând că acolo au loc antrenamente pentru soldații ucraineni privind utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.  

Putin trage de timp când propune negocieri directe cu Ucraina fără o încetare a focului, spune Macron
Internațional

Putin trage de timp când propune negocieri directe cu Ucraina fără o încetare a focului, spune Macron

Macron, sceptic față de oferta Kremlinului. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică, în orașul polonez Przemysl, că propunerea lui Vladimir Putin de a relua negocierile directe cu Ucraina este „o primă mișcare”, dar „insuficientă” în contextul actual. Comentariul său a venit după ce liderul de la Kremlin a respins ideea unei încetări necondiționate a focului, cerută de Kiev și susținută de aliații occidentali. Macron, sceptic față de oferta Kremlinului Potrivit președintelui francez, încetarea focului necondiționată trebuie să fie un gest unilateral de bună credință, nu un subiect de negociere. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic „Încetarea focului necondiţionată nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, a explicat Macron în fața jurnaliștilor, imediat după ce a coborât din trenul care îl aducea înapoi din Ucraina. Putin vrea doar să câștige timp Macron consideră că inițiativa lui Putin are mai degrabă scopul de a amâna luarea unor decizii. „Această contrapropunere arată că Vladimir Putin caută o cale, dar există la el în continuare dorinţa de a câştiga timp”, a declarat liderul francez. Președintele Franței s-a aflat sâmbătă în capitala ucraineană împreună cu omologii din Marea Britanie, Germania și Polonia, unde, alături de Volodimir Zelenski, au lansat un ultimatum către Moscova: fie acceptă o încetare completă a focului timp de 30 de zile, fie se va confrunta cu sancțiuni masive, coordonate cu Statele Unite. Putin propune negocieri, dar refuză armistițiul cerut de Occident În noaptea ce a urmat vizitei la Kiev, Vladimir Putin a anunțat că este dispus să negocieze „fără nicio condiție prealabilă”, începând de joi, la Istanbul. Totuși, liderul rus a respins ideea de a institui o încetare a focului până la începerea acestor negocieri. Macron a reacționat: „Este un mod de a nu răspunde”. Ambiguitate strategică din partea Kremlinului Emmanuel Macron a mai adăugat că Vladimir Putin nu putea respinge frontal propunerea occidentală fără să riște să fie perceput negativ pe plan internațional. „Este un mod de a arăta că se angajează şi de a încerca să aibă o ambiguitate faţă de americani”, a comentat președintele francez. Liderul de la Élysée consideră că reacția comună a aliaților trebuie să rămână fermă. „Cred că trebuie să rezistăm împreună cu americanii şi să spunem că încetarea focului este necondiţionată şi, după aceea, putem discuta restul”, a subliniat el. Kievul nu poate negocia sub bombardamente Macron a mai spus că propunerea Moscovei este inacceptabilă pentru partea ucraineană, întrucât nu poate exista dialog real în timp ce atacurile continuă. „Este inacceptabil pentru ucraineni să accepte discuţii paralele, în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a insistat el. Istanbul, loc cu precedent „complicat” pentru Ucraina În final, președintele francez a pus sub semnul întrebării și locul propus pentru negocieri, Istanbul. Acesta a amintit că acolo au avut loc, în 2022, primele runde de discuții ruso-ucrainene după invazie, care s-au încheiat fără rezultat. Un precedent care face dificilă acceptarea reluării dialogului în același cadru.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră