joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2492 articole
Internațional

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA.  Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj.  Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum,  Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini. 

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina
Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Foto: Twitter
Internațional

Zelenski, după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta acum”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a părut a fi vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta nici acum”, a spus el. „Ce vă face să credeți că Ucraina va accepta ultimatumuri acum, când noi le-am refuzat chiar și în momentele noastre cele mai negre împotriva Rusiei?”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Ulterior, într-o conferință de presă de la Ankara, el a criticat punctual discuțiile SUA-Rusia. „Europa, NATO și SUA ar putea da Ucrainei speranța unor garanții puternice de securitate și a aderării la NATO. Dar nu auzim un astfel de sprijin din partea SUA” Niciunul dintre actorii care negociază cu privire la Ucraina nu vorbește despre returnarea prizonierilor. Ce rost are să spui vorbe goale despre cum oamenii nu ar trebui să moară, când mii de oameni trebuie aduși înapoi din captivitatea rusă? Liderul de la Kiev a afirmat că, acum, așteaptă vizita reprezentanților SUA la Kiev.  Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind patru principii esențiale pentru normalizarea relațiilor bilaterale și găsirea unei soluții negociate la războiul din Ucraina. Acest progres a fost anunțat marți, în urma unei întâlniri la Riad, Arabia Saudită, între delegațiile conduse de secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform CNN.

SUA și Rusia, patru principii stabilite (sursa: CNN)
Internațional

SUA și Rusia au stabilit patru principii pentru normalizarea relațiilor și pacea în Ucraina

SUA și Rusia, patru principii stabilite. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind patru principii esențiale pentru normalizarea relațiilor bilaterale și găsirea unei soluții negociate la războiul din Ucraina. Acest progres a fost anunțat marți, în urma unei întâlniri la Riad, Arabia Saudită, între delegațiile conduse de secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform CNN. SUA și Rusia, patru principii stabilite Unul dintre primele aspecte convenite între cele două puteri a fost restabilirea funcționării normale a ambasadelor din Washington și Moscova. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a progresa, avem nevoie de reprezentanțe diplomatice care să opereze și să funcționeze normal”, a declarat Marco Rubio, subliniind importanța dialogului direct între cele două state. Crearea unei echipe de negociere pentru Ucraina Un al doilea punct cheie este desemnarea unei echipe la nivel înalt care să faciliteze negocierile pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Obiectivul este de a găsi o rezolvare durabilă și acceptabilă pentru toate părțile implicate. Cooperarea economică și geopolitice post-conflict În cadrul discuțiilor de la Riad, s-a convenit ca Washingtonul și Moscova să înceapă un dialog privind potențialele oportunități de cooperare economică și geopolitică, odată ce războiul din Ucraina se va încheia. Această inițiativă ar putea contribui la stabilizarea relațiilor internaționale și la diminuarea tensiunilor dintre cele două puteri. Angajamentul continuat al delegațiilor Ultimul principiu stabilit în cadrul întâlnirii este menținerea angajamentului celor implicați în acest proces, pentru a asigura desfășurarea productivă a negocierilor. Membrii delegațiilor vor continua consultările pentru a menține cursul dialogului și a evita stagnarea discuțiilor. Consultări regulate pentru normalizarea relațiilor Pe lângă cele patru principii esențiale, SUA și Rusia au convenit să stabilească un mecanism de consultare pentru a soluționa elementele tensionate din relațiile bilaterale. Inițiativa a venit în urma unei convorbiri telefonice recente între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, care au convenit asupra inițierii unor negocieri de pace. Negocierile privind Ucraina sunt abia la început Deși această întâlnire reprezintă un pas important, oficialii americani și ruși recunosc că discuțiile privind soluționarea conflictului din Ucraina se află încă într-un stadiu incipient. Atât Washingtonul, cât și Moscova urmează să desemneze echipe speciale de negociatori pentru a continua procesul diplomatic. În fața temerilor exprimate de Kiev și Uniunea Europeană cu privire la o posibilă marginalizare în cadrul acestor negocieri, Marco Rubio a asigurat că toate părțile implicate vor fi incluse la masa tratativelor. „Uniunea Europeană va trebui să fie prezentă la un moment dat, întrucât și ei au impus sancțiuni împotriva Rusiei”, a explicat oficialul american. „Un prim pas într-o călătorie lungă” „Astăzi a fost un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important”, a concluzionat Marco Rubio după întâlnirea de la Riad. Oficialul american a subliniat că există „oportunități extraordinare” pentru un viitor parteneriat cu Rusia, dar cheia rămâne „încheierea conflictului” din Ucraina printr-o soluție „justă și durabilă”.  

Danemarca, reînarmare masivă, de teama Rusiei (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Danemarca pune la bătaie rapid 6,8 miliarde de euro pentru înarmare în fața pericolului rusesc

Danemarca, reînarmare masivă, de teama Rusiei. Danemarca va anunța miercuri un plan amplu de reînarmare militară, în contextul amenințării tot mai mari reprezentate de Rusia. Declarația, citată de Swendeherald, a fost făcută marți de premierul Mette Frederiksen, fără a dezvălui încă valoarea exactă a acestui program. Danemarca, reînarmare masivă, de teama Rusiei „Trebuie să ne consolidăm masiv pentru a proteja Danemarca. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Și trebuie să ne reînarmăm masiv pentru a evita războiul”, a declarat premierul danez în parlament. Deși nu au fost oferite detalii oficiale, postul public danez DR a raportat că guvernul intenționează să creeze un fond special de 50 de miliarde de coroane daneze (aproximativ 6,8 miliarde de euro), destinat cheltuielilor de apărare pentru perioada 2025-2026. Inițial, guvernul danez avea în plan dublarea acestui buget, dar lipsa echipamentelor disponibile pe piața internațională a limitat extinderea programului. Printre prioritățile armatei daneze se numără achiziția de sisteme de apărare antiaeriană. „Această reînarmare trebuie să se facă rapid, având în vedere situația dificilă în care se află țara noastră și întreaga Europă”, a subliniat Mette Frederiksen. Danemarca, în cea mai periculoasă situație din istoria sa Premierul danez a avertizat că țara traversează cea mai periculoasă situație din existența sa, iar războiul din Ucraina arată clar ambițiile imperiale ale Rusiei. După o reuniune de urgență la Paris cu mai mulți lideri europeni, Frederiksen a declarat că „din păcate, Rusia amenință întreaga Europă”. „Nu cred că rușii se vor opri în Ucraina. De aceea, mă îngrijorează orice încetare rapidă a focului, pentru că aceasta i-ar putea oferi președintelui Putin timp să-și refacă forțele și să atace din nou Ucraina sau chiar o altă țară europeană”, a avertizat premierul. Cheltuielile pentru apărare ale Danemarcei, 3% din PIB Dacă noul fond de 50 de miliarde de coroane va fi aprobat, Danemarca va ajunge să aloce 3% din PIB pentru apărare, devenind unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Danemarca a oferit ajutor militar în valoare de 7,2 miliarde de euro Ucrainei, conform Ministerului de Externe danez.

Economia Rusiei dă semne de încetinire (sursa: TASS)
Internațional

Economia Rusiei dă semne de încetinire

Economia Rusiei dă semne de încetinire. Rusia continuă să resimtă impactul sancțiunilor impuse de Occident după invazia din Ucraina. Economia Rusiei începe să se răcească, conform declarațiilor ministrului Economiei, Maxim Reshetnikov, citat de agenția rusă de presă Interfax. Inflația ridicată și dobânzile mari afectează mai multe sectoare, iar comenzile și vânzările sunt în scădere. Economia Rusiei dă semne de încetinire "Vedem acum primele semne ale răcirii economiei. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Deja pe baza rezultatelor din noiembrie şi în special decembrie, vedem că avansul economiei a încetat să mai fie frontal", a declarat Reshetnikov. Acesta a afirmat că mai multe industrii au înregistrat scăderi. "Ritmul a încetinit într-o serie de industrii: alimentară, chimică, producţia de lemn şi cea auto. Volumul comenzilor din partea companiei este de asemenea în declin". Potrivit ministrului rus, în special, piața auto este grav afectată, cu scăderi ale vânzărilor de automobile și echipamente specializate, inclusiv cele agricole. Factori de risc pentru economia rusă Potrivit unui raport intern al Guvernului rus, dezvăluit de Reuters, principalele riscuri economice sunt scăderea prețurilor la petrol, constrângerile bugetare, creșterea numărului de credite neperformante ale companiilor În plus, o posibilă creștere a producției de petrol în SUA și OPEC reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei, reducând veniturile țării din exporturile de energie. Dobânda de referință la 21% Pentru a controla inflația, Banca Centrală a Rusiei a decis vineri să mențină dobânda-cheie la 21%, cel mai ridicat nivel din 2003. Inflația a ajuns la 9,5%, iar prognoza pentru 2025 a fost revizuită în creștere, la un interval de 7%-8%, față de 4,5%-5% estimat anterior. Oficialii estimează că inflația va reveni la ținta de 4% abia în 2026.

Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare (sursa: TASS)
Internațional

Rușii și americanii neagă acum că ar discuta în Arabia Saudită despre Ucraina

Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare. Negocierile dintre Rusia și SUA privind pacea în Ucraina rămân neclare, a declarat Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă, care face parte din delegaţia condusă de ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Moscova și Washingtonul nu au stabilit încă detaliile lansării acestor tratative, iar SUA nu și-au desemnat un negociator-șef. Negocieri dintre Rusia și SUA, neclare Departamentul de Stat al SUA a subliniat că prima întâlnire oficială dintre delegațiile celor două țări, ce va avea loc marți în capitala saudită, nu va fi o negociere privind războiul din Ucraina. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Scopul principal este reluarea dialogului bilateral, fără a aborda direct procesul de pace. Rusia pregătește summitul Putin-Trump Potrivit consilierului lui Putin, întâlnirea de la Riad va avea un caracter „de afaceri”. Discuțiile vor viza în primul rând restabilirea relațiilor dintre Rusia și SUA și organizarea unui summit între Vladimir Putin și Donald Trump Acesta a adăugat că există și posibilitatea lansării unor negocieri privind Ucraina SUA nu au desemnat un negociator pentru Ucraina Un obstacol major în calea negocierilor privind Ucraina este faptul că Washingtonul nu și-a desemnat un negociator oficial, conform lui Ușakov. Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, a declarat că reuniunea de la Riad trebuie văzută ca o continuare a discuției telefonice recente dintre Trump și Putin, fără a fi un pas concret spre o soluție diplomatică pentru Ucraina. Președintele Ucrainei: „Orice acord SUA-Rusia va fi nul” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat ferm, afirmând că orice eventuală înțelegere între SUA și Rusia la această întâlnire va fi considerată nulă de către Ucraina. Zelenski se află într-o vizită în Emiratele Arabe Unite și va ajunge miercuri în Arabia Saudită, vizită pe care a descris-o ca fiind planificată anterior.

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia (sursa: cpc.ru)
Internațional

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia. Ucraina a lansat un atac cu drone asupra oleoductului Caspian Pipeline Consortium (CPC), situat în sudul Rusiei, provocând oprirea unei stații de pompare esențiale, a anunțat luni operatorul conductei. CPC este una dintre cele mai mari conducte de transport țiței din lume, iar atacul a avut un impact direct asupra capacității sale operaționale. Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia Potrivit unui comunicat al Caspian Pipeline Consortium, atacul a fost realizat cu șapte drone încărcate cu explozivi și fragmente metalice. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Scopul loviturii a fost atât de a afecta infrastructura strategică, cât și de a provoca victime în rândul personalului stației de pompare. Impact asupra transportului de petrol Stația vizată, Kropotkinskaya, situată lângă orașul Stavropol, este cea mai mare de pe traseul oleoductului CPC și a fost scoasă din funcțiune. În prezent, conducta funcționează la o capacitate redusă, afectând fluxul de petrol din regiune. Oleoduct strategic pentru Rusia și Kazahstan Oleoductul CPC are o lungime de peste 1.500 km și transportă petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Potrivit datelor oficiale, consorțiul este deținut în proporție de 24% de Rusia, 19% de Kazahstan și 15% de gigantul petrolier american Chevron.

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile

„Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO” este titlul unui articol din EUObserver adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, James Appathurei, explică cum a fost manevrat electoratul român. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”, a explicat oficialul NATO. El a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești - n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă candidatului suținut de Putin. „Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a apreciat Appathurei, într-un interviu pentru EUObserver. James Appathurai Foto: Facebook Însă el l-a apărat pe Elon Musk și mesajele sale politice de pe X/Twitter. „Așadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere (...) Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta [operațiunea Rusiei din România - n.a.] e un lucru foarte diferit și unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre țările noastre și de aceea examinăm cu toții foarte atent învățăturile ce se desprind de pe urma lui”, a apreciat oficialul NATO.

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia (sursa: Facebook/Žygimantas Vaičiūnas)
Internațional

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia. Lituania, Letonia și Estonia au început sâmbătă dimineață procesul de decuplare de la rețeaua electrică rusească, un pas strategic pentru a-și asigura independența energetică și pentru a elimina orice posibilitate de șantaj geopolitic din partea Moscovei. Planificată de ani de zile, această tranziție a fost accelerată de invazia Rusiei în Ucraina. Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia Potrivit unui anunț al operatorului lituanian de electricitate Litgrid sistemele electrice ale țărilor baltice s-au deconectat cu succes de la sistemul IPS/UPS controlat de Rusia la ora 09:09. și funcționează independent în modul insulă. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)Întreruperea nu a afectat utilizatorii, sistemele sunt stabile și securizate. „Luăm Rusiei posibilitatea de a folosi sistemul de electricitate ca instrument de șantaj geopolitic”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Zygimantas Vaiciunas. Acesta a subliniat că cele trei țări și-au atins obiectivul pentru care au muncit ani la rând: „Acum avem controlul.” Integrarea în rețeaua europeană După decuplarea de la rețeaua rusească, țările baltice vor opera în regim izolat timp de aproximativ 24 de ore pentru a testa stabilitatea și frecvența sistemului electric. Testele vor implica oprirea și repornirea centralelor electrice, precum și monitorizarea fluctuațiilor de frecvență. Premierul lituanian Gintautas Paluckas a descris această tranziție drept „începutul unei noi ere a independenței energetice.” Începând de duminică, Lituania, Letonia și Estonia se vor sincroniza cu rețeaua electrică europeană prin Polonia, urmând ca oficialii celor două țări să demareze procesul la prânz. Investiții majore Deși cele trei țări baltice sunt membre ale UE și NATO încă din 2004, procesul de integrare în rețeaua electrică europeană a fost întârziat de numeroase provocări tehnice și financiare. Deconectarea de la Rusia a presupus investiții majore în infrastructura energetică, inclusiv construirea de cabluri submarine și diversificarea surselor de aprovizionare. Un buget total de 1,6 miliarde de euro a fost alocat pentru acest proiect, care include și Polonia. Posibile riscuri Autoritățile baltice avertizează că procesul de tranziție ar putea fi însoțit de riscuri pe termen scurt. Departamentul lituanian pentru securitate de stat a menționat posibile „operațiuni cinetice împotriva infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare” orchestrate de Rusia. Operatorul polonez de energie (PSE) a anunțat că va desfășura drone și elicoptere pentru a patrula zona de conexiune cu Letonia, în scopul protejării infrastructurii critice.

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat (sursa: swp.de)
Internațional

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat. O investigație publicată de Der Spiegel arată că sabotajul care a afectat sute de mașini în mai multe regiuni din Germania în decembrie 2023 ar fi fost orchestrat de agenți ruși, și nu de activiști pentru climă, așa cum se credea inițial. Scopul acțiunii ar fi fost compromiterea imaginii Partidului Verzilor, o forță politică puternic pro-Ucraina. Printre cei arestați, se află și un român, Sabotaj rusesc în Germania, român implicat Potrivit unor surse din cadrul forțelor de securitate germane, aproximativ 270 de autoturisme au fost sabotate la sfârșitul anului trecut în Berlin, Brandenburg, Bavaria și Baden-Württemberg. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Metoda folosită a fost astuparea țevilor de eșapament cu spumă poliuretanică, iar pe vehicule au fost lipite autocolante cu mesajul "Be Greener" („Fii mai verde”) și imagini ale ministrului economiei și lider al Partidului Verzilor, Robert Habeck. Aceste acțiuni au generat inițial indignare în mediul online împotriva Verzilor, fiind interpretate ca un act de vandalism din partea activiștilor de mediu. Potrivit Parchetului din Ulm, cei patru suspecți, cu vârste între 17 și 29 de ani, sunt originari din Germania, Bosnia-Herțegovina, România și Serbia. Aceștia sunt acuzați de „degradare de bunuri în grup organizat”. Suspecții ar fi folosit spumă poliuretanică pentru a astupa țevile de eșapament ale mașinilor. În ciuda acuzațiilor, aceștia au fost eliberați, iar ancheta este în desfășurare. Procurorul din Ulm a refuzat să comenteze o posibilă motivație a acestor fapte. Manipulare orchestrată de la Moscova Investigațiile recente sugerează însă că sabotajul nu a fost un act de activism ecologist radical, ci o operațiune deliberată de dezinformare și manipulare, orchestrată de la Moscova. Scopul acestei acțiuni ar fi fost crearea de tensiuni sociale și erodarea încrederii în Partidul Verzilor, formațiune politică ce susține ferm sprijinul militar pentru Ucraina. Rusia încearcă să influențeze alegerile din Germania Serviciile de informații germane au avertizat de mai mult timp că Rusia ar putea încerca să influențeze alegerile legislative din Germania, programate pentru 23 februarie 2024. Sabotajul mașinilor pare să fie una dintre tacticile folosite pentru a crea instabilitate și a polariza electoratul.

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Piers Morgan)
Internațional

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a arătat deschis negocierilor cu Vladimir Putin, au fost catalogate de Kremlin drept „cuvinte goale”. Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există o bază reală pentru aceste afirmații, amintind că Zelenski însuși a interzis prin decret în 2022 orice discuții cu Putin, atâta timp cât acesta rămâne la putere. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște cuvinte goale”, a spus Peskov. Zelenski: „Negocierea cu Putin este un compromis” Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze cu Putin dacă aceasta este „singura opțiune” pentru a opri războiul. El a propus un format cu patru participanți, care ar include: Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană Ulterior, Zelenski a clarificat că însăși ideea unei discuții cu Putin reprezintă un compromis dureros pentru Ucraina: „Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”. Kremlinul despre declarațiile lui Zelenski: „La limita nebuniei” În timpul interviului, Zelenski a sugerat din nou că Ucraina ar trebui să dețină arme nucleare dacă nu va fi primită rapid în NATO. Această afirmație a fost dur criticată de Dmitri Peskov, care a calificat-o drept „la limita nebuniei” și a făcut apel la aliații occidentali ai Kievului să conștientizeze pericolele unei astfel de discuții. Negocieri SUA-Rusia, contacte intensificate În ciuda tensiunilor, Peskov a confirmat că între SUA și Rusia au loc contacte pe teme specifice și că acestea s-au intensificat recent. Nu au fost oferite detalii despre subiectele discutate, însă se speculează că ar putea fi vorba despre negocieri indirecte privind conflictul din Ucraina. Alegeri în Ucraina Un alt subiect de dispută între Rusia, Ucraina și Occident este organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. „Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a explicat Zelenski. Conform Constituției Ucrainei, scrutinul nu poate avea loc în timpul legii marțiale, însă Kremlinul folosește acest aspect pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. Putin a sugerat recent că Zelenski nu mai are autoritatea de a semna un acord de pace, deoarece nu și-a reînnoit mandatul prin alegeri. În acest context, Keith Kellogg, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, a îndemnat Kievul să organizeze alegeri cât mai curând posibil, pentru a reafirma caracterul democratic al țării. Pierderile din război, cifrele raportate de Zelenski În același interviu, Zelenski a dezvăluit un bilanț al pierderilor suferite de armata ucraineană. Potrivit acestuia au fost 45.100 soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți În ceea ce privește pierderile rusești, președintele ucrainean a estimat: 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei. Ucraina, Comisia Europeană și Consiliul Europei au anunțat marți progrese substanțiale în negocierile pentru înființarea unui tribunal special care să judece delictul de agresiune al Rusiei. Acest pas decisiv vine după acordul asupra Statutului Schuman, care va reglementa funcționarea instanței. Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Rusia a comis una dintre cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, trecând granițele Ucrainei cu tancurile sale și încălcând Carta ONU. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă "Acum se va face dreptate. Am pus bazele juridice pentru un Tribunal Special." Pas esențial pentru justiția internațională Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a explicat că acest tribunal este esențial pentru tragerea la răspundere a Rusiei, întrucât fără judecarea delictului de agresiune, nu ar exista nici crime de război investigate de Curtea Penală Internațională. "Avem o distincție clară între crimele de război și delictele de agresiune", a declarat aceasta. Aprobarea rapidă a Statutului Schuman Comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, a dat asigurări că nu există obstacole insurmontabile pentru adoptarea Statutului Schuman. Acesta ar putea fi aprobat într-un timp foarte scurt, având în vedere ritmul negocierilor. „Așteptarea nu este o opțiune” Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj clar celor 37 de țări care negociază tribunalul special, subliniind urgența situației: "Așteptarea nu este o opțiune. Trebuie să acționăm cât mai repede posibil." Ucraina: „Nu vom face compromisuri în materie de justiție” Ministrul adjunct al Justiției din Ucraina, Irina Mudra, a avertizat că lipsa unui tribunal ar crea un precedent periculos, încurajând alte regimuri autoritare să recurgă la violență fără consecințe. "Dacă nu reușim să înființăm acest tribunal, vom transmite mesajul: 'Faceți ce vreți, când vreți, bombardați spitale, ucideți prizonieri de război, redesenați frontiere!'"

Rusia și Moscova trebuie să negocieze (sursa: Fox News)
Internațional

Rusia și Moscova trebuie să negocieze

Rusia și Moscova trebuie să negocieze. Trimisul special al SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg, consideră că singura soluție pentru încheierea conflictului este ca atât Kievul, cât și Moscova să accepte concesii. Rusia și Moscova trebuie să negocieze „Așa funcționează negocierile și cred că ambele părți vor face concesii”, a declarat duminică emisarul desemnat de fostul președinte american Donald Trump, într-un interviu pentru Fox News. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Generalul este convins că Donald Trump este „singura persoană” capabilă să pună capăt conflictului, susținând că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să poarte negocieri doar cu fostul lider de la Casa Albă. „Este în interesul nostru, atât aici, în Statele Unite, cât și la nivel internațional, să ne asigurăm că punem capăt acestui conflict care durează de aproape trei ani”, a spus Kellogg. Impactul venirii lui Trump la putere Scenariul unor negocieri între Rusia și Ucraina este tot mai des invocat în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, considerată de unii analiști drept un potențial punct de cotitură în război. Deși Trump a criticat ajutorul financiar oferit de SUA Ucrainei, el a adoptat și un ton dur față de Moscova, amenințând Rusia cu sancțiuni suplimentare. Putin refuză dialogul cu Zelenski Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că este pregătit pentru discuții privind încetarea războiului, dar nu și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept „ilegitim”. În replică, emisarul SUA a subliniat că nu este de competența Kremlinului să decidă cine trebuie să reprezinte Ucraina în cadrul unor eventuale negocieri.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

Rusia a intervenit în alegerile din România, spune premierul Belgiei, Alexander de Croo Foto: Facebook
Politică

Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră