joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2492 articole
Internațional

Rusia vrea să colaboreze cu Elon Musk în domeniul spațial, spune un trimis special al lui Putin

Rusia vrea o colaborare cu Musk. Rusia își exprimă interesul pentru o colaborare extinsă cu Statele Unite, inclusiv în domeniul spațial, și așteaptă discuții cu Elon Musk despre posibile misiuni pe Marte. Declarația a fost făcută de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Vladimir Putin pentru cooperare internațională. Rusia vrea o colaborare cu Musk Conform lui Kirill Dmitriev, Rusia dorește să colaboreze cu Elon Musk, fondatorul SpaceX, în vederea dezvoltării agenției spațiale ruse Roscosmos și a companiei nucleare de stat Rosatom. Oficialul rus a subliniat că o întâlnire între Rusia și Musk pentru a discuta despre zborurile către Marte este foarte probabilă în viitorul apropiat. Moscova acuză sabotaj pentru dialogul cu Trump Dmitriev a susținut că există forțe care încearcă să saboteze eforturile președintelui american Donald Trump de a restabili relațiile cu Rusia. De asemenea, el a reiterat interesul Kremlinului pentru cooperare economică și investiții internaționale, în ciuda tensiunilor geopolitice. Elon Musk, apropiat de Donald Trump Elon Musk a fost unul dintre principalii donatori ai campaniei prezidențiale a lui Donald Trump și a devenit ulterior unul dintre consilierii-cheie ai noului președinte american. Trump i-a încredințat conducerea Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), o instituție nou creată pentru optimizarea cheltuielilor administrației SUA.

Rusia vrea o colaborare cu Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump intenționează să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc. Administrația președintelui american Donald Trump ia în considerare recunoașterea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ca parte a Federației Ruse. Această posibilitate ar face parte dintr-un eventual acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit site-ului de știri Semafor. Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc Conform surselor citate de Semafor, oficiali americani discută și despre posibilitatea ca Washingtonul să încurajeze Organizația Națiunilor Unite să adopte aceeași poziție. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” Totuși, aceste informații nu au putut fi verificate independent, iar Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect. Donald Trump nu a luat încă o decizie finală în această privință, iar recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc ar fi doar una dintre mai multe opțiuni analizate de administrația sa. Această strategie ar putea face parte dintr-o abordare mai amplă privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Convorbire între Trump și Putin despre un posibil armistițiu Liderul de la Casa Albă urmează să discute telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, într-o încercare de a-l convinge să accepte un armistițiu. Scopul acestei inițiative ar fi avansarea către o încetare completă a conflictului, care durează deja de peste trei ani. Crimeea, punct fierbinte în conflictul ruso-ucrainean Deși Rusia a anexat Crimeea în 2014, majoritatea țărilor continuă să recunoască peninsula ca parte a Ucrainei. Kievul a afirmat în repetate rânduri că dorește recuperarea teritoriului, însă admite că o soluție militară nu este fezabilă în prezent. Poziția Kremlinului Moscova a susținut constant că statutul Crimeei este un subiect închis. Peninsula, unde se află Flota Rusă a Mării Negre și o populație majoritar rusofonă, este considerată de Kremlin parte integrantă a Federației Ruse, iar oficialii ruși au declarat că această situație nu va putea fi schimbată.

Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump "speră" ca Putin să fie de acord cu o încetare a focului timp de 30 de zile

Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei. Președintele american Donald Trump și-a exprimat speranța că Vladimir Putin va accepta propunerea de încetare a focului în Ucraina, însă a rămas evaziv în privința presiunilor pe care le-ar putea exercita asupra liderului de la Kremlin. Negociatorii administrației sale se află deja pe drum spre Rusia pentru a discuta termenii unui armistițiu de 30 de zile. SUA vrea o încetare a focului de 30 de zile Liderul de la Casa Albă a anunțat că echipa sa de negociatori este în drum spre Rusia, încercând să obțină aprobarea pentru un armistițiu temporar în conflictul din Ucraina. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Această inițiativă a fost discutată anterior cu oficialii ucraineni în Arabia Saudită, iar acum urmează să fie prezentată Moscovei. „Avem oameni care sunt în drum spre Rusia chiar acum”, a declarat Trump în timpul unei întâlniri cu premierul irlandez Michael Martin. Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei Întrebat despre ce măsuri ar putea lua pentru a determina Rusia să accepte încetarea focului, Trump a oferit un răspuns ambiguu: „Sunt lucruri care nu ar fi plăcute... Pe plan financiar, pot face lucruri care ar fi foarte rele pentru Rusia. Nu vreau să fac asta, pentru că vreau pace.” Emisarul Steve Witkoff, omul-cheie al negocierilor Potrivit Sky News, Steve Witkoff (67 de ani), emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, se îndreaptă spre Moscova pentru a purta discuții cu oficialii ruși. Witkoff și-a consolidat poziția diplomatică după ce a reușit luna trecută să obțină eliberarea cetățeanului american Marc Fogel din detenția rusă. Această realizare l-a determinat pe Donald Trump să îi încredințeze responsabilitatea negocierilor pentru încetarea conflictului din Ucraina.

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Aici, împreună cu ministrul de Externe, Serghei Lavrov (dreapta) (sursa: Facebook/Михаило Лаурук)
Investigații

Mihai Lauruc, menționat în dosarul "Geția", legături puternice de afaceri în Rusia

Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia. Lauruc, președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici, a fost implicat în mai multe afaceri ilegale, dar a scăpat de pușcărie după intervenția pesediștilor din Ministerul Justiției. Mihai Lauruc, legături puternice în Rusia Asta nu l-a împiedicat să se asocieze cu liberalul Valer Bindea, fost prefect și vicepreședinte al PNL Bistrița Năsăud, dar și cu colonelul rus Mikhail Mamiashvili, președintele Federației Ruse de Lupte. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Numele lui Mihai Lauruc apare de cinci ori în dosarul „Geția”, anchetă care a dus la arestarea preventivă a subalternului său de la Uniunea Rutenilor Subcarpatici, profesorul Marius Semeniuc, pentru complicitate la trădare și spijinirea unui grup infracțional organizat. Promotor al ideii că invazia Rusiei în Ucraina este justificată, Mihai Lauruc s-a fotografiat la Moscova cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei. Arestat pentru afaceri cu combustibil, finanțator al partidului lui Măgureanu Prorusul Mihai Lauruc, fost boxer la Clubul Sportiv Dinamo al Ministerului Afacerilor Interne, era considerat "baronul petrolului din Maramureș" la începutul anilor 2000. Afacerile ilegale cu combustibil i-au adus prima arestare preventivă în aprilie 2002. Presa vremii relata că a stat doar cinci zile în arest pentru că Doru Trifoi, pe atunci secretar de stat în Ministerul Justiției din partea PSD, ar fi dat ordin ca Lauruc să fie pus în libertate. După ce a scăpat de arest, afaceristul Lauruc a declarat public că s-a dus la Cotroceni pentru a se întâlni cu Ioan Talpeș, pe atunci șeful Administrației Prezidențiale. Întrebat despre legătura sa cu Mihai Lauruc, Ioan Talpeș declara în urmă cu șase ani că nu a avut nici o legătură cu acesta. Este cert, însă, că Lauruc a intrat în Palatul Cotroceni. Tot la începutul anului 2000, afaceristul Mihai Lauruc a înființat și finanțat filiala sigheteană a Partidului Noua Românie, formațiune politică controlată Virgil Măgureanu, fostul șef al SRI. Pe 27 ianuarie 2003, Lauruc a fost arestat din nou. Dar și de această dată, după câteva luni închis, a fost eliberat. Bizara afacere Loto prin SMS SA/Mobzoid SA Bazele unei noi afaceri controversate au fost puse de Mihai Lauruc și ruda sa Livius Lauruc în martie 2011. Atunci, cei doi au înființat firma Loto prin SMS SA, al cărei capital social a fost inițial de 10,9 milioane lei. În acte, Mihai Lauruc a contribuit cu doar 10 lei la capitalul social, în timp ce Livius Lauruc, cu 6 lei. Diferența de până la 10,9 milioane de lei o reprezenta un depozit de produse petroliere, adus ca aport în natură de Livius Lauruc. În iunie 2012, familia Lauruc a decis majorarea capitalul social cu suma de 789.475.230 lei, echivalentul a aproximativ 170 de milioane de euro la vremea respectivă. De această dată, suma provenea din evaluarea titlului de stat (emis în perioada interbelică) cu nr. 016375 și a 20 de cupoane, cu o valoare de 1.000 franci aur. Ruși, ucraineni și un offshore din Delaware Obligațiunea de stat a fost emisă de Ministerul Finanțelor pentru Renta Română, și figurează la datoria Publică a României. Totodată, firma Loto prin SMS SA a fost rebotezată cu numele Mobzoid SA. Ulterior, 79% din acțiunile firmei au ajuns la ucraineanul Ivan Chubyrko, la rușii Mikhail Mamiashvili și Yury Savyak, la offshore-ul Zoid LLC (Delaware, SUA), dar și la cetățeanul român Valer Bindea. La un moment dat, Bindea și Zoid LLC s-au retras din firmă, dar au fost înlocuiți de ucrainenii Maksym Tolkacov și Oleksandr Luchkov și de ungurul Attila Dene. Lauruc, asociat cu Mikhail Mamiashvili, șeful Federației Ruse de Lupte Rusul Mikhail Mamiashvili a fost campion olimpic la lupte sub steagul Rusiei. A primit numeroase distincții și ordine din partea statului rus, care i-a oferit și gradul de colonel în Armata rusă. Acum, Mamiashvili este președintele Federației Ruse de Lupte. Autoritățile din SUA au refuzat să-i acorde viză pentru a intra pe teritoriul american. Mamiashvili apare ca asociat în firma Triple Ltd. din Belarus. Două treimi din companie sunt deținute de oligarhul Yury Chyzh, cel mai bogat afacerist din Belarus.  Mamiashvili, asociat cu Anzor Kikalishvili, cap al mafiei ruse din SUA Potrivit presei din fostele state sovietice, un alt asociat ar fi Anzor Kikalishvili. În 1996, FBI l-a indicat pe Kikalishvili drept unul dintre șefii mafiei ruse responsabil cu supravegherea afacerilor ilegale din Statele Unite. Compania Triple a fost înființată de Yury Chyzh în anul 1992. În prezent, compania se ocupă construcții, servicii vamale, băuturi nealcoolice, hypermarket-uri, medicamente, restaurante, ba chiar deține o arenă de hochei și 57% din clubul de fotbal Dinamo Minsk. Mamiashvili și Kikalishvili au preluat o preluat o treime din compania Triple de la milionarul Vladimir Yaprintsev, președintele Federației de Lupte din Belarus, în contul unei datorii Lauruc, șeful lui Semeniuc, arestat în dosarul "Geția" Între timp, Mihai Lauruc a devenit președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), o organizație pro Rusia. Pe funcția de director executiv al organizației îl regăsim pe Marius Semeniuc, care a fost arestat preventiv pentru complicitate la trădare și sprijinirea unei grup infracțional organizat în dosarul "Geția”.  Din referatul de arestare al lui Marius Semeniuc aflăm că acesta (în data de 24 octombrie 2024, la un eveniment organizat de Ambasada Rusiei) s-a întâlnit cu Ștefan Mateescu, unul din cei doi inițiatori ai Comandamentului "Vlad Țepeș", un alt grup prorus. Celălalt inițiator al grupului este Adrian Robertin Dinu. Ultimii doi păstrau legătura cu Biroul Atașatului Apărării Rus din cadrul Ambasadei Rusiei. "Conform actului de sesizare, în data de 29.11.2023, nucleul de conducere al grupului a realizat o întâlnire cu reprezentanții Biroului Atașatului Apărării Rus la București, colonel CHUPRINA Alexandr, respectiv colonel IGNATIEV Evgheny", se menționează în referatul de arestare al DIICOT. Ulterior, în data de 25 ianuarie 2025, Marius Semeniuc și Adrian Robertin Dinu au plecat la Moscova pentru a primi numele viitorului președinte al României, dar și pe cele ale celor nouă miniștri pe care voiau să îi instaleze în fruntea statului român. Rusul Getsko, condamnat în Ucraina la 20 de ani Înainte de a pleca la Moscova, Adrian Robertin Dinu s-a întâlnit cu Evgheni Ignatiev, adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei Rusiei. Anchetatorii îi suspectează pe Dinu și Semeniuc că, la Moscova, s-au întâlnit cu mai multe persoane, inclusiv cu Petro Ivanovych Getsko, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni la adresa securității naționale a Ucrainei (Getsko se autoproclamase prim-ministrul Republicii Rusiei Subcarpatice, "stat" creat pe teritoriul Ucrainei).  Tot la Moscova s-a întâlnit cu Petro Ivanovych Getsko și Mihai Lauruc. Conform anchetatorilor, Petro Ivanovych Getsko se află în Federația Rusă, începând cu anul 2014. "Acest ultim fapt este confirmat și de fotografia inclusă într-un articol de presă postat în ianuarie 2022, cu ocazia conferinței Centrului Internațional <Matița Rusinov> (Matca Rutenilor), desfășurată la Moscova, fotografie în care GETSKO Petr (Petro) apare în centru, împreună cu Lauruc Mihai", spun anchetatorii. Apoi, pe 20 februarie 2025, Marius Semeniuc i-a trimis fotografii lui Petro Getsko de la ceremonie festivă de depunere de coroane la Memorialul Central Sovietic din București, respectiv de la recepție, organizate cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei de către Ambasada Federației Ruse în România. Fotografiile au fost postate pe contul lui Mihai Lauruc, "cetățean român, cofondator al Mișcării Internaționale Rusofile (MIR), șeful secției din România". 

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA. Moscova a anunțat miercuri că așteaptă o informare oficială din partea Washingtonului cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, acceptată de Kiev după trei ani de război. Această propunere a fost discutată în cadrul unei întâlniri diplomatice americano-ucrainene la Jeddah, Arabia Saudită. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA "Avem prevăzute contacte cu americanii în zilele următoare și contăm pe acestea pentru a obține o informație completă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS În timp ce Rusia așteaptă clarificări, o discuție directă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este considerată posibilă într-un termen scurt. Trump a declarat marți că urmează să vorbească cu omologul său rus în cursul acestei săptămâni. SUA – Rusia, discuții despre încetarea focului Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor avea miercuri contacte oficiale cu Rusia pentru a discuta detaliile acordului de încetare a focului. "Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm cu fermitate să ia în considerare încetarea tuturor ostilităților", a afirmat Rubio. În cazul unui refuz al Rusiei, SUA și aliații săi vor trebui să reevalueze poziția Moscovei și intențiile sale reale în acest conflict. Putin, reticent în fața condițiilor americane O sursă apropiată de președintele rus a declarat că lui Vladimir Putin îi va fi dificil să accepte propunerea americană, în special în contextul reluării livrărilor de arme și a schimbului de informații dintre SUA și Ucraina. "Putin are o poziție puternică, dat fiind faptul că Rusia avansează pe front", a declarat sursa pentru Reuters. Liderul rus ar putea cere garanții suplimentare și nu va renunța la pretențiile asupra teritoriilor deja anexate – Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea. Europa cere un răspuns din partea Rusiei Liderii europeni au solicitat Rusiei să ofere un răspuns clar cu privire la propunerea de încetare a focului. "În acest moment, mingea este în terenul lui Putin", a declarat cancelarul german Olaf Scholz. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul de la Jeddah, subliniind că acum decizia finală aparține Moscovei. SUA reiau sprijinul militar pentru Ucraina În paralel cu negocierile, Washingtonul a anunțat ridicarea imediată a suspendării ajutorului militar pentru Ucraina, inclusiv reluarea schimbului de informații. Această decizie vine după un schimb tensionat de replici între Trump, vicepreședintele său JD Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri desfășurate pe 28 februarie în Biroul Oval. Frontul de luptă: atacuri și cuceriri teritoriale În timp ce discuțiile diplomatice continuă, luptele de pe front nu dau semne de încetare. La Odesa, un atac rusesc cu rachetă balistică a provocat moartea a patru persoane și a avariat o navă sub pavilionul Barbados. Rusia a anunțat cucerirea a cinci localități din apropierea orașului Sudja, în regiunea rusă Kursk, unde forțele sale continuă să împingă trupele ucrainene spre graniță. Ucraina a efectuat un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a regiunilor înconjurătoare, ca răspuns la agresiunile rusești. „Dacă” vs „cum” În contextul în care negocierile continuă, întrebarea cheie rămâne dacă Rusia va accepta încetarea focului sau dacă războiul va escalada în continuare. Potrivit consilierului american pentru securitate națională, Mike Walz, discuțiile nu mai sunt despre „dacă” războiul trebuie să se încheie, ci „cum” acest lucru va fi posibil.

Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia (sursa: vrt.be)
Internațional

Rusia recrutează belgieni care să saboteze și spioneze în vederea unor atacuri anti-NATO

Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia. O investigație jurnalistică a postului belgian VRT a scos la iveală o rețea de hackeri pro-ruși care recrutează persoane în Belgia pentru acțiuni de sabotaj și propagandă anti-NATO. Plătiți în criptomonede, acești „agenți de unică folosință” sunt folosiți pentru distribuirea de mesaje propagandistice și colectarea de informații despre jurnaliști. Hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia Potrivit anchetei realizate în colaborare cu Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație, grupul pro-rus activează pe Telegram și numără peste 8.000 de membri. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Printre acțiunile sale recente se numără atacuri asupra site-urilor municipale și guvernamentale belgiene. Sabotaj plătit: cât valorează o misiune? Un jurnalist VRT s-a infiltrat în această rețea timp de câteva luni și a primit o primă misiune: să lipească zece autocolante cu mesajul „Fuck NATO” în cartierul european din Bruxelles, în schimbul a 50 de dolari în criptomonede. Ulterior, i s-a cerut să colecteze adresele de e-mail ale 30 de jurnaliști belgieni, semn că această rețea acționează nu doar prin acte de vandalism, ci și prin tentative de spionaj și intimidare. Rețele de sabotaj și în alte țări europene Investigația VRT a dezvăluit că aceste tactici nu sunt limitate la Belgia. Fenomenul a fost identificat și în alte state europene: În Polonia, un ucrainean de 51 de ani a fost recrutat pentru a incendia o fabrică de vopsea, în schimbul a 4.000 de dolari.  A fost arestat înainte de a comite atacul și condamnat la opt ani de închisoare. În Germania, un sabotor a fost plătit cu 100 de euro pentru a bloca țevile de eșapament ale 200 de mașini folosind spumă de construcție. Autoritățile belgiene monitorizează atent fenomenul Serviciul de informații al Belgiei avertizează că această metodă de recrutare face dificilă identificarea sursei atacurilor. "Misiunile subcontractate către lucrători independenți sau organizații infracționale variază de la propagandă și spionaj până la recunoaștere militară și sabotaj", se arată în raportul Siguranței Statului. James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru securitate cibernetică, a confirmat că Alianța Nord-Atlantică urmărește îndeaproape această amenințare. "După expulzarea diplomaților ruși suspectați de spionaj, am observat o creștere a recrutării online pentru activități infracționale. Este o problemă reală, deoarece acest tip de recrutare este greu de urmărit", a declarat oficialul NATO.

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Ucraina a acceptat propunerea americană de încetare a focului pentru 30 de zile

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar. Ucraina a acceptat o încetare imediată a focului pentru 30 de zile, în timpul negocierilor cu oficialii americani din Arabia Saudită, potrivit unei declarații comune făcute publice marți, a anunțat Volodimir Zelenski. Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat că oferta va fi prezentată oficial Rusiei, iar Moscova trebuie acum să răspundă. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a declarat Rubio. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului a fost o "propunere pozitivă", care acoperă linia frontului în conflict, nu doar luptele aeriene şi maritime Este de așteptat ca răspunsul Kremlinului să determine dacă această încetare a focului va duce la negocieri de pace mai ample sau dacă va rămâne doar o pauză temporară a ostilităților. Declarație comună SUA-Ucraina După mai mult de opt ore de discuţii, cele două părţi au emis o declaraţie comună în care se afirmă că Ucraina este dispusă să accepte propunerea SUA privind o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile. Aceasta ar putea fi prelungită de comun acord de către părţi, sub rezerva acceptării şi punerii în aplicare de către Rusia. "Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obţinerea păcii', se arată în declaraţie. SUA reiau schimbul de informații cu Ucraina Într-o mișcare strategică importantă, Washingtonul a anunțat reluarea schimbului de informații militare cu Kievul. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această decizie vine după ce SUA sistase temporar sprijinul informațional, afectând capacitatea Ucrainei de a răspunde eficient pe câmpul de luptă.  

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor (sursa: X/Volodymyr Zelenskyy)
Internațional

Zelenski cere Rusiei să elibereze prizonierii ucraineni și să lase copiii răpiți să revină acasă

Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus eliberarea prizonierilor de război și întoarcerea copiilor ucraineni deportați, ca parte a unui posibil acord de pace între Ucraina și Rusia. Propunerea sa vine în ajunul discuțiilor dintre reprezentanții Kievului și cei ai Washingtonului, ce vor avea loc în Arabia Saudită. Volodimir Zelenski cere Rusiei eliberarea prizonierilor „Aceasta ar putea deveni un pas esențial în construirea încrederii în eforturile diplomatice”, a transmis Zelenski pe platforma X. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft Declarația vine, după ce Zelenski s-a întâlnit luni cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite. Copiii ucraineni, subiect sensibil în negocierile internaționale Ucraina acuză Rusia de răpirea a mii de copii ucraineni de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. În 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzându-l de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în teritoriile rusești. Moscova susține că aceste acțiuni sunt „evacuări”, însă Ucraina și comunitatea internațională consideră că deportările fac parte dintr-o strategie mai amplă de rusificare forțată a populației din teritoriile ocupate. Schimbul de prizonieri, singurul canal de dialog activ În prezent, schimbul de prizonieri este singurul canal de comunicare funcțional între Ucraina și Rusia. De la începutul conflictului, mii de prizonieri au fost eliberați prin negocieri. Totuși, nu este clar câți prizonieri mai rămân de fiecare parte și dacă Moscova va accepta o nouă rundă de schimburi ca parte a unui posibil acord. Întâlnire de nivel înalt între Ucraina și SUA Liderul ucrainean a ajuns luni în orașul Jeddah, Arabia Saudită, pentru o vizită de o zi. Marți, o delegatie ucraineană se va întâlni cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Delegația ucraineană este condusă de Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Alături de acesta vor fi Andrii Sîbiga, ministrul de interne și Rustem Umerov, ministrul apărării, Deși Zelenski nu va participa la negocieri, acesta și-a exprimat speranța că întâlnirea va avea „rezultate practice” și va contribui la continuarea sprijinului SUA pentru Ucraina. „Poziția Ucrainei în aceste discuții va fi deplin constructivă”, a declarat președintele, mulțumind Arabiei Saudite pentru sprijinul diplomatic. Arabia Saudită, o platformă pentru negocieri Arabia Saudită joacă un rol esențial în medierea conflictului dintre Ucraina și Rusia, oferind o platformă de dialog pentru discuțiile diplomatice. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Deși rezultatele negocierilor rămân incerte, propunerile lui Zelenski privind prizonierii și copiii ucraineni ar putea constitui un punct de plecare pentru detensionarea conflictului.

Rusia atacă masiv cu drone Ucraina (sursa: Facebook/Air Force Command of UA Armed Forces)
Internațional

Rușii au trimis sute de drone asupra Ucrainei, care este lipsită de sprijinul militar american

Rusia atacă masiv cu drone Ucraina. Forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a lansat peste 100 de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, vizând Kievul și alte regiuni din Ucraina. Aceste atacuri vin într-un moment crucial, în care Statele Unite au înghețat livrarea de asistență militară pentru Ucraina. Rusia atacă masiv cu drone Ucraina Acest nou val de atacuri rusești urmează bombardamentelor de vineri și sâmbătă din estul și nord-estul Ucrainei, care au dus la moartea a cel puțin 14 persoane. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Situația devine tot mai tensionată pe măsură ce Ucraina se pregătește pentru negocieri cu SUA în Arabia Saudită, în timp ce Washingtonul încearcă să intermedieze un acord privind încetarea focului și un posibil cadru pentru pace. 71 de drone doborâte, 6 regiuni afectate Forțele aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a lansat un total de 119 drone, dintre care 71 au fost doborâte în 12 regiuni și Kiev. Alte 37 nu au provocat pagube semnificative, însă atacurile au afectat 6 regiuni ale Ucrainei, fără a se oferi detalii suplimentare despre distrugeri. Orașul Drujkivka lovit de o bombă planantă Sâmbătă seara, un atac cu o bombă planantă, un dispozitiv fără ghidare, echipat cu aripi pliabile pentru o traiectorie mai lungă, a lovit clădiri rezidențiale din orașul Drujkivka, regiunea Donețk. Explozia a rănit 12 persoane, inclusiv o adolescentă de 15 ani. Printre clădirile avariate se numără blocuri de apartamente și o cafenea. Ucraina ripostează: 131 de drone lansate spre Rusia În replică, Rusia a declarat sâmbătă că Ucraina a lansat 131 de drone asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Potrivit autorităților ruse, 101 dintre acestea au fost doborâte, iar restul nu au provocat victime. Guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, a declarat că nu au fost înregistrate răniți în urma atacurilor ucrainene.

China, Iran, Rusia, exerciții navale comune (sursa: chinamil.com.cn)
Internațional

China, Rusia și Iran, exerciții navale comune în Golful Oman la mijlocul lunii martie

China, Iran, Rusia, exerciții navale comune. China, Iran și Rusia vor desfășura exerciții navale comune în apropierea portului iranian Chabahar, în Golful Oman, la mijlocul lunii martie 2025. Ministerul Apărării de la Beijing a confirmat evenimentul într-un comunicat oficial. China, Iran, Rusia, exerciții navale comune Manevrele militare, denumite „Legături de securitate 2025”, au drept scop principal consolidarea încrederii reciproce și a cooperării militare între cele trei state. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Potrivit Ministerului Apărării al Chinei, exercițiile vor include operațiuni de căutare și salvare comună, luptă împotriva unor ținte maritime și controlul daunelor la bordul navelor. China trimite distrugătorul Baotou și nava Gaoyouhu Flota Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei va fi reprezentată de distrugătorul Baotou și de nava de aprovizionare Gaoyouhu, care vor participa activ la antrenamentele navale. Aceste exerciții se desfășoară anual și au avut loc la date similare și în 2024, tot în Golful Oman. În ediția precedentă, China a trimis distrugătorul de rachete ghidate Urumqi, fregata de rachete Linyi și nava de aprovizionare Dongpinghu. Tensiuni în Marea Roșie Exercițiile din 2024 s-au suprapus cu conflictele dintre rebelii houthi din Yemen și forțele navale americane și britanice staționate în Marea Roșie. Aceste forțe occidentale au fost desfășurate pentru a proteja transportul maritim internațional, având în vedere că această rută asigură aproximativ 15% din comerțul maritim mondial. Importanța strategică a Golfului Oman Golful Oman, aflat la granița cu Strâmtoarea Ormuz, este un punct-cheie pentru traficul global de petrol și comerț. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Exercițiile China-Iran-Rusia subliniază eforturile acestor state de a-și consolida prezența militară și influența în regiune, într-un moment de tensiuni geopolitice crescute.

Ponta nu este amenințat de Rusia (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Politică

VIDEO Victor Ponta: "Eu nu mă simt în pericol că o să mă atace Rusia"

Ponta nu este amenințat de Rusia: candidatul "independent" la prezidențiale, dar membru PSD, Victor Ponta nu crede că Rusia este un pericol la adresa României. Ponta nu este amenințat de Rusia Într-un interviu (VIDEO) acordat lui Marius Tucă, Ponta a criticat anunțatele investiții europene în apărare. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu "Nu mai investim în nimic, ne înarmăm! Tre' să aibă un sens. Eu recunosc că sunt de acord cu investiții în apărare și repet, făcute cu cap, dar eu nu mă simt în pericol că o să mă atace Rusia pă mine, pă... Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Mai ales cât timp e baza americană aici, nu o să mă atace."

Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cinismul lui Trump: după oprirea ajutorului militar pentru Kiev, spune că "Rusia strivește Ucraina”

Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni. Președintele american Donald Trump a avertizat vineri că ia în considerare sancțiuni bancare extinse și taxe vamale împotriva Rusiei, dacă aceasta nu pune capăt acțiunilor militare în Ucraina. Liderul de la Casa Albă a îndemnat ambele părți să vină la masa negocierilor „înainte să fie prea târziu”. Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a subliniat că Rusia „strivește” Ucraina pe câmpul de luptă și că sancțiunile economice ar putea continua până la semnarea unui „ACORD FINAL DE PACE”. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Strategia sa pare să fie una de presiune maximă atât asupra Kievului, cât și a Moscovei, pentru a forța negocieri directe. Zelenski cere un armistițiu parțial În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus un armistițiu parțial, prin care ambele tabere să se angajeze să nu mai atace ariergarda inamică. Propunerea vine în contextul în care Rusia a lansat un nou atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene, iar Kievul se confruntă cu limitări în utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, după suspendarea ajutorului militar american. SUA își retrage sprijinul militar pentru Ucraina Decizia lui Trump de a opri ajutorul militar și transferurile de informații survine după o altercație verbală cu Zelenski la Casa Albă. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Președintele american i-a reproșat liderului ucrainean lipsa voinței de pace și l-a avertizat că, fără un acord cu Rusia, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. De cealaltă parte, Zelenski insistă asupra necesității unor garanții de securitate înainte de orice încetare a focului.

Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României Foto: Facebook
Politică

Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României

Serviciile secrete italiene explică, în raportul anual prezentat marți, războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu: „Analiza continuă prin aprofundarea a trei obiective politice legate de amenințarea hibridă rusăprin studierea unor parametri critici. O examinare specifică este dedicată alegerilor prezidențiale din România, anulate de Curtea Constituțională a României din cauza interferenței străine în procesul electoral”, se arată în document.  Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Guvernul italian este condus de Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din aceeași grupare politică cu AUR, condus de George Simion.  Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României „Obiective politice legate de amenințarea hibridă (dezinformare, interferență electorală): creșterea dezinteresului popular față de instituțiile democratice reducerea sprijinului politic și militar pentru Ucraina obstacol în calea aderării la UE pentru alte țări din sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice”, explică analiza autorităților de la Roma.  În ceea ce privește susținerea acordată lui Georgescu cu ajutorul TikTok și Telegram, documentul arată că au fost create 25.000 de conturi pe platforma TikTok, cu scopul de a-l susține pe Călin Georgescu. Aceste conturi au apărut cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor. Între 2016 și momentul alegerilor, existaseră doar 797 de conturi pro-Georgescu, cu o activitate nesemnificativă. La activitatea de pe TikTok s-a adăugat un canal de Telegram, scopul fiind „crearea, diseminarea și promovarea conținutului de propagandă politică, inclusiv prin influenceri și rețele deconturi neautentice”. Costurile acestor promovări în online: 381.000 de dolari, doar după 24 octombrie.  Serviciile secrete italiene mai arată că România a fost ținta unor atacuri cibernetice de amploare în timpul procesului electoral: 85.000 de atacuri până la data de 25 noiembrie, provenind din 33 de țări. Scopul acestor atacuri a fost exploatarea vulnerabilităților sistemelor informatice care sprijineau procesul electoral. 

România reacționează ferm la ingerințele Rusiei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de critici după ce SIE rus a acuzat liderii UE că instrumentează dosarul deschis lui Georgescu

România reacționează ferm la ingerințele Rusiei. Serviciul rus de Informații Externe au acuzat liderii UE că ar influența dosarul lui Călin Georgescu. Acuzele au general un val de reacții din partea oficialilor români și ai liderilor politici. Acuzele SVR Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut, într-un comunicat publicat marți și preluat de TASS, că Uniunea Europeană s-ar afla în spatele acuzațiilor aduse candidatului la Președinția României, Călin Georgescu. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Declarațiile Serviciului rus de Informații Externe (SVR) nu au prezentat nici o dovadă. România reacționează ferm la ingerințele Rusiei Ministerul Afacerilor Externe a respins ferm acuzațiile venite din partea SVR, calificându-le drept „ridicole și complet neavenite”. MAE subliniază că aceste afirmații fac parte dintr-o serie de acțiuni hibride desfășurate de Federația Rusă, menite să submineze democrația din România și să scadă încrederea în instituțiile statului. „Criticile la adresa UE și a României au și rolul de a distrage atenția de la realitățile din Rusia, unde opoziția politică este suprimată, iar drepturile omului sunt grav încălcate”, precizează MAE. Marcel Ciolacu: „Rusia nu poate dicta alegerile din România” Premierul Marcel Ciolacu a reacționat dur, afirmând că Rusia nu poate impune cine să fie anchetat sau ales în România și nu reprezintă un model de democrație. „Faptul că un serviciu secret rus se poziționează față de deciziile autorităților române este de netolerat. Rusia este o țară unde opoziția este torturată, încarcerată sau asasinată. Drepturile omului și democrația sunt o glumă proastă acolo”, a declarat Ciolacu. Elena Lasconi: „România nu e terenul de joacă al spionajului rusesc” Președinta USR, Elena Lasconi, a subliniat că Rusia susține oficial candidatura lui Călin Georgescu, ceea ce confirmă temele promovate de partidele izolaționiste. „Acum este clar cine și ce este în spatele lui Călin Georgescu. Sper că Ministerul de Externe l-a chemat deja pe ambasadorul Federației Ruse pentru explicații și că unii diplomați ruși vor pleca acasă cu statut de persona non grata”, a afirmat Lasconi. Nicușor Dan: „Primul act oficial prin care Rusia intervine în alegerile din România” Primarul Capitalei, Nicușor Dan, consideră că acest comunicat al SVR reprezintă prima intervenție publică oficială a Rusiei în sprijinul unui candidat la alegerile prezidențiale din România. „Este un semnal de alarmă pentru întreg statul român. Suntem într-un moment critic pentru libertatea și parcursul nostru democratic. România are nevoie de un președinte responsabil, devotat valorilor europene”, a transmis edilul. PNL condamnă amestecul Rusiei în politica românească Partidul Național Liberal a condamnat cu fermitate ingerințele Rusiei, calificând declarațiile SVR drept neîntemeiate și inacceptabile, cu scopul de a știrbi reputația instituțiilor românești și de a diviza societatea. „Nu este prima tentativă de destabilizare. Observăm un atac asumat printr-un serviciu cunoscut pentru tacticile sale de influențare. România și-a ales drumul european și va apăra valorile democratice”, precizează PNL într-un comunicat oficial. Liberalii reafirmă că vor continua să susțină parteneriatele euroatlantice și să protejeze siguranța și securitatea românilor în fața tentativelor de destabilizare venite din partea Federației Ruse.

Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

După încheierea războiului, Rusia se va reorienta spre alte țări europene avertizează Finlanda

Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei. Serviciile de informații finlandeze (Supo) avertizează că finalul războiului din Ucraina ar putea deschide calea pentru ca Rusia să-și redirecționeze resursele către alte activități ostile în Europa. Potrivit raportului Supo privind securitatea pentru anul 2025, Rusia rămâne un stat agresiv, dispus să folosească toate mijloacele pentru atingerea obiectivelor sale politice. Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei Conform raportului publicat de Supo, odată cu încheierea conflictului din Ucraina, Rusia ar putea reloca resursele militare și informaționale către alte regiuni europene și ntensifica operațiunile de influență și destabilizare. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai "Rusia este un stat expansionist, pregătit să utilizeze toate mijloacele pentru a-și atinge scopurile", a declarat Juha Martelius, directorul Supo. Amenințarea Rusiei asupra Finlandei rămâne ridicată În analiza sa pentru 2025, Supo subliniază că Rusia continuă să fie o amenințare serioasă la adresa Finlandei, fără perspective de detensionare. Printre factori se numără și faptul că Finlanda împarte o frontieră de 1.340 km cu Rusia De asemenea, Finlanda a crescut bugetul apărării la 2,41% din PIB, după invazia Ucrainei A aderat la NATO în aprilie 2023, punând capăt deceniilor de neutralitate militară "Finlanda trebuie să fie pregătită pentru o intensificare a influenței ruse, mai ales ca stat vecin și riveran Mării Baltice", a declarat Martelius. Riscurile din Marea Baltică Raportul Supo semnalează că utilizarea intermediarilor („proxy”) a devenit o strategie centrală a Rusiei în acțiunile sale de influență. Exemple relevante includ operațiunile de sabotaj atribuite GRU, serviciul rus de informații militare. Aceste tactici permit Rusiei să-și mascheze implicarea directă. În plus, Finlanda monitorizează cu atenție incidentele suspecte din Marea Baltică, vizând infrastructura critică. La finalul anului 2024, s-au înregistrat mai multe atacuri asupra cablurilor energetice și de telecomunicații. Petrolier rus implicat în avarierea cablurilor submarine Printre cele mai grave incidente recente se numără acțiunea unui petrolier din flota fantomă a Rusiei, suspectat că la 25 decembrie a târât intenționat ancora, provocând: Avarierea unui cablu electric Distrugerea a patru cabluri de telecomunicații Ancheta autorităților finlandeze este în desfășurare, iar astfel de atacuri ridică nivelul de alertă privind securitatea energetică și comunicațională a regiunii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră