duminică 23 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2588 articole
Internațional

Rusia continuă să ia cu asalt Severodonețk, susține Administrația militară din Luhansk

Luptele grele continuă la Severodonețk. Trupele rusești continuă să ia cu asalt orașul Severodonetsk, unde continuă luptele. Între timp, forțele armate ucrainene au respins un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove. "În timpul atacului, a fost nevoie de un nou atac: Serhii Haidai, șeful Administrației militare din regiunea Luhansk, pe Telegram. "Inamicul continuă să ia cu asalt Severodonetsk, luptele continuă acolo. Un atac rusesc asupra Novookhtyrka și Voronove a fost respins. Inamicul a desfășurat grupuri de sabotaj și de recunoaștere în zona din jurul Bilohorivka." Luptele grele continuă la Severodonețk Haidai a mai spus că, pe 6 iunie, forțele rusești au bombardat o piață, un colegiu minier și o școală din Lysychansk, rănind doi civili. Unul dintre pavilioanele pieței a luat foc, care s-a extins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați și a fost stins abia în seara zilei de 6 iunie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Alți trei civili (doi bărbați și o femeie) care au suferit răni în Lysychansk și Pryvillia au fost transportați la spital în alte regiuni, potrivit Pravda. În dimineața zilei de 6 iunie, trupele rusești au deschis focul asupra orașului Zolote, distrugând cel puțin 13 clădiri rezidențiale, potrivit informațiilor preliminare. În cursul zilei, forțele rusești au atacat orașul Hirske, avariind 11 clădiri rezidențiale. În cursul ultimelor 24 de ore, Forțele Armate ale Ucrainei au respins 10 atacuri rusești și au distrus 1 tanc, 3 sisteme de artilerie, 2 vehicule blindate de luptă, 1 vehicul și 2 depozite de muniții. Forțele ucrainene de apărare aeriană au doborât 2 drone Orlan-10.

Rusia continuă să ia cu asalt Severodonețk, susține Administrația militară din Luhansk
Președintele CE acuză Rusia la ONU de generarea crizei alimentare și i-a spus ambasadorului rus să iasă afară din sală dacă nu vrea să vadă adevărul
Eveniment

Președintele CE acuză Rusia la ONU de generarea crizei alimentare și i-a spus ambasadorului rus să iasă afară din sală dacă nu vrea să vadă adevărul

Scandal la reuniunea ONU. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat Rusia, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU că a provocat în mod deliberat o criză alimentară globală și că folosește „foamea” ca pe o rachetă împotriva țărilor în curs de dezvoltare. El l-a invitat pe ambasadorul Moscovei la ONU, Vasili Nebenzia, să părăsească ședința dacă nu acceptă realitatea. Scandal la reuniunea ONU Charles Michel s-a adresat luni ambasadorului rus Vasili Nebenzia direct la ședința Consiliului de Securitate al ONU, spunând că a văzut milioane de tone de cereale și grâu blocate în containere și nave în portul ucrainean Odesa în urmă cu câteva săptămâni „din cauza navelor de război rusești din Marea Neagră”. Președintele Consiliului European a spus că atacurile Moscovei asupra infrastructurii de transport și a instalațiilor de depozitare a cerealelor din Ucraina împiedică Ucraina să planteze și să recolteze. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” „Acest lucru duce la creșterea prețurilor la alimente, împingând oamenii în sărăcie și destabilizand regiuni întregi”, a transmis oficialul european, adăugând că „Rusia este singura responsabilă pentru această criză alimentară care se profilează”. Charles Michel a acuzat forțele ruse că au furat cereale din zonele din Ucraina pe care le-a ocupat „în timp ce transfera vina către alții”, numind abordarea aceasta drept parte din „propaganda pură și simplă a Rusiei”, potrivit Digi24. Președintele Consiliului European Charles Michel i-a arătat ușa ambasadorului rus, invitându-l afară dacă nu dorește să audă adevărul. „Puteți părăsi sala, poate e mai ușor să NU ascultați adevărul, dragă ambasadorule”, i-a spus Charles Michel, în plină conferință la ONU, diplomatului Vasili Nebenzia.

Biden a declasificat informațiile despre Rusia din cauza "scepticismului" aliaților, afirmă șeful spionajului american
Internațional

Biden a declasificat informațiile despre Rusia din cauza "scepticismului" aliaților, afirmă șeful spionajului american

Biden a declasificat informații înainte de război. Președintele SUA, Joe Biden, a dat ordinul de a declasifica informațiile în perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, deoarece afirmațiile oficialilor americani privind iminența atacului au fost întâmpinate cu "scepticism" de partenerii și aliații americani, potrivit celui mai înalt șef al spionajului național. "Atunci când le-am explicat factorilor noștri de decizie și când aceștia s-au dus la interlocutorii lor, au constatat că a existat o cantitate destul de mare de scepticism în legătură cu acest lucru", a declarat luni directorul Serviciului Național de Informații, Avril Haines, la o conferință privind securitatea cibernetică. Biden a declasificat informații înainte de război "În consecință, președintele a revenit la noi și ne-a spus: "Trebuie să ieșiți și să împărtășiți cât mai mult posibil și să vă asigurați că oamenii văd ceea ce spuneți, astfel încât să ne putem implica din nou și poate să avem conversații mai productive despre cum să planificăm, în esență, potențialul unei invazii rusești". Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Încă din primele zile ale acumulării rusești la granița ucraineană, administrația Biden a declasificat și a făcut publice în mod selectiv informații legate de războiul Rusiei în Ucraina, atât pentru organizațiile media, cât și pentru alte națiuni prietene. Abordarea a avut ca scop combaterea propagandei rusești la nivel global și pentru a se asigura că partenerii și aliații SUA împărtășesc o imagine unitară, potrivit CNN. Haines a declarat luni că SUA "au făcut o mulțime de schimburi în acest spațiu cu partenerii și aliații", dezvoltând în cele din urmă "mecanisme de schimb" care pot fi folosite în viitor.

Statele Unite acuză Rusia că intimidează corespondenții media americane la Moscova
Internațional

Statele Unite acuză Rusia că intimidează corespondenții media americane la Moscova

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei. Statele Unite au acuzat luni Rusia că ''intimidează'' corespondenţii media americane la Moscova, convocaţi de diplomaţia rusă care i-a ameninţat cu represalii din cauza sancţiunilor americane, scrie AFP. "Ministerul de Externe rus i-a convocat pe colegii voştri ca să le 'explice consecinţele în sfera media ale liniei ostile a guvernului lor'", a declarat presei la Washington purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei "Să fim clari, Kremlinul desfăşoară un atac în regulă împotriva libertăţii presei, accesului la informaţie şi adevărului", a afirmat el, denunţând "un efort clar şi flagrant de intimidare a jurnaliştilor independenţi". Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a ameninţat la sfârşitul lui mai că va expulza media şi jurnalişti occidentali dacă platforma YouTube blochează, aşa cum a făcut deja, briefingurile ei săptămânale. Vineri, ea a acuzat din nou Washingtonul că "reprimă media ruse" în Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” "Ei fac tot posibilul ca munca presei ruse să fie imposibilă", "dacă nu normalizează activitatea presei ruse pe teritoriul american, vom riposta cu măsuri energice", a avertizat ea, anunţând că reprezentanţii media americane au fost "invitaţi" luni la Ministerul rus de Externe, potrivit Agerpres. Potrivit lui Ned Price, omologul său american, Moscova reacţionează în acest fel la includerea pe lista neagră, în urmă cu o lună, a trei posturi de televiziune ruse, Pervîi Kanal, Rossia-1 şi NTV, în cadrul sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Aceasta este o "falsă echivalenţă", a protestat oficialul american. El a dat asigurări că media sancţionate sunt "instrumente de propagandă ale guvernului rus" ale căror "venituri sprijină războiul" preşedintelui Vladimir Putin şi care nu pot fi puse "pe acelaşi plan" cu jurnalişti americani "independenţi" şi "imparţiali". "Statele Unite continuă să elibereze vize jurnaliştilor ruşi şi nu am revocat acreditarea vreunui jurnalist rus care lucrează în Statele Unite", a pledat el, citat de AFP.

SUA consideră credibile informațiile că Rusia fură grâu ucrainean pentru a-l vinde
Internațional

SUA consideră credibile informațiile că Rusia fură grâu ucrainean pentru a-l vinde

Rusia fură grâu din Ucraina. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a apreciat luni "credibile" informaţiile potrivit cărora Rusia "fură" exporturile de cereale ucrainene, blocate din cauza conflictului, "pentru a le vinde în propriul profit", notează AFP. "Totul este deliberat", a spus el în cursul unei conferinţe virtuale despre insecuritatea alimentară, acuzându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin că recurge la "şantaj" pentru a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Rusia fură grâu din Ucraina Secretarul de stat american a estimat că Moscova a început, de asemenea, să-şi păstreze propriile exporturi de alimente, după ce a impus o "blocadă navală în Marea Neagră care împiedică transportul recoltelor ucrainene" în întreaga lume. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Cotidianul New York Times a raportat că Washingtonul a avertizat 14 ţări, în principal din Africa, la jumătatea lui mai, că nave de marfă ruseşti transportau "cereale ucrainene furate". Antony Blinken s-a referit la acest articol din cotidianul american, fără a confirma, însă, direct alerta adresată ţărilor africane, potrivit Agerpres. Ambasadorul ucrainean la Ankara a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus luni că 20 până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în Ucraina din cauza războiului, volum care s-ar putea tripla până în toamnă. "Avem nevoie de coridoare maritime şi discutăm acest lucru cu Turcia şi Marea Britanie", precum şi cu ONU, a afirmat el. Conflictul ruso-ucrainean opune de la 24 februarie cele două superputeri cerealiere - Rusia şi Ucraina asigură ele două 30% din exporturile mondiale de grâu. Acesta a provocat o creştere a cursului cerealelor şi uleiurilor, ale căror preţuri le-au depăşit pe cele atinse în timpul primăverii arabe din 2011 şi al "revoltelor foamei" din 2008.

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia: va deschide stagiunea 2022-2023 cu o operă rusă
Eveniment

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia: va deschide stagiunea 2022-2023 cu o operă rusă

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia: va deschide stagiunea 2022-2023 cu o operă rusă. Opera Scala din Milano îşi va deschide stagiunea 2022-2023 cu o reprezentaţie a spectacolului "Boris Godunov", o operă a compozitorului rus Modest Petrovici Musorgski, ce va fi interpretată de artişti ruşi, întrucât instituţia milaneză nu are planuri privind un boicot cultural în pofida invadării Ucrainei, informează Reuters. "Nu susţin o vânătoare de vrăjitoare, nici anularea spectacolelor cu opere ruseşti. Nu mă ascund atunci când îl citesc pe Puşkin", a declarat Dominique Meyer, directorul artistic al teatrului milanez. Alegerea spectacolului de operă care va deschide această stagiune a fost făcută în urmă cu câţiva ani, a adăugat el. Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia La Milano, rolurile principale din această operă compusă de Modest Petrovici Musorgski vor fi interpretate de doi artişti ruşi: basul Ildar Abdrazakov şi soprana Anna Denisova. Debutul noii stagiuni la Scala din Milano, care are loc de obicei la începutul lunii decembrie, reprezintă unul dintre cele mai importante momente din calendarul cultural al Italiei. Imediat după invazia declanşată de Rusia în luna februarie, reprezentanţii Operei Scala din Milano au anunţat că dirijorul rus Valeri Gherghiev nu va mai susţine spectacole în această companie artistică deoarece nu a condamnat războiul din Ucraina. Răspunzând jurnaliştilor care l-au invitat să explice diferenţa faţă de cazul dirijorului Gherghiev, Dominique Meyer a spus că Opera Scala îl consideră pe dirijorul rus aproape ca pe un politician. "El este un fel de ministru rus al Culturii. Ceilalţi artişti se află într-o situaţie diferită: ei primesc premii şi trofee, dar acest lucru nu îi transformă în susţinători ai războiului", a adăugat Dominique Meyer. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Opera Scala din Milano va avea un program alcătuit din peste 200 de spectacole în stagiunea 2022-2023, care va începe pe 7 decembrie.

Rusia afirmă că discuțiile cu SUA privind armele nucleare sunt necesare, dar "puțin probabile" în prezent
Eveniment

Rusia afirmă că discuțiile cu SUA privind armele nucleare sunt necesare, dar "puțin probabile" în prezent

Rusia consideră necesare discuțiile cu SUA. Kremlinul a declarat luni că este interesat de discuții cu Statele Unite privind armele nucleare, dar a precizat că este puțin probabil ca negocierile să aibă loc în acest moment. Rusia consideră necesare discuțiile cu SUA "Suntem interesați și credem că negocierile și discuțiile continue pe această temă, având în vedere schimbările tectonice la care asistăm… întreaga lume are nevoie de acest tip de discuții", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Ambasadorul american la Moscova, John J. Sullivan, a fost citat luni, afirmând că Rusia nu ar trebui să închidă ambasada SUA în pofida crizei declanșate de războiul din Ucraina, deoarece cele două mari puteri nucleare ale lumii trebuie să continue să discute, potrivit Reuters.

Rusia nu a identificat niciun caz de "persecuție" împotriva rușilor în România, dar acuză "atmosfera neprietenoasă" față de Kremlin
Eveniment

Rusia nu a identificat niciun caz de "persecuție" împotriva rușilor în România, dar acuză "atmosfera neprietenoasă" față de Kremlin

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României. Ministerul rus de Externe nu a raportat niciun caz de persecuție împotriva vreunui cetățean rus în România, în anul 2021, dar reclamă ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei”, potrivit raportului anual al instituției. Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fragmente din raportul pentru 2021 al Ministerului rus de Externe privind ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”. Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României Din fragmentele evidențiate de ambasadă reiese că ”în 2021 instituțiile străine ruse nu au identificat cazuri de detenție politică și persecuție a cetățenilor ruși în România, privarea de copii, obstrucționarea și limitarea activităților jurnaliștilor și persoanelor ruse reprezentând interesele patriei, mass-media mainstream, precum și încălcarea drepturilor cetățenilor noștri în centrele de detenție”. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Reprezentanții Moscovei se plâng de ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei în discursul politic românesc, umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală în ansamblul ei”, care ”au un efect negativ asupra situației și condiției morale a unei părți a compatrioților ruși ce trăiesc de ceva timp în România”. ”În 2021, misiunile diplomatice ruse nu au descoperit niciun caz de detenție în România a cetățenilor ruși și persecutare a acestora din motive politice, îndepărtare a copiilor din familiile acestora, obstrucționare și restrângere a activităților jurnaliștilor ruși și a persoanelor care reprezintă interesele presei interne, precum și niciun caz de încălcare a drepturilor cetățenilor noștri în locurile de detenție”.

Armata rusă a bombardat 22 de localități din Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore
Internațional

Armata rusă a bombardat 22 de localități din Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore

Bombardamente intense în Donbas. Trupele ruse au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, ucigând opt civili, potrivit Ukrinform. "În ultimele 24 de ore, pe 5 iunie, trupele rusești au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk. Avdiivka, Kramatorsk, Sloviansk, Khromove, Druzhkivka, Chasiv Yar (regiunea Donetsk). Bombardamente intense în Donbas Sevierodonetsk, Borivske, Lysychansk, Pryvillia, Novodruzhesk, Bilohorivka, Zolote, Hirske, Komyshuvakha, Toshkivka, Vrubivka, Syrotyne, Mykolaivka, Metiolkine (regiunea Luhansk)", se arată în comunicat. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Cel puțin opt civili au fost uciși și patru răniți de bombardamentele inamice. https://www.youtube.com/watch?v=RIfDSuhZf4Q&ab_channel=TheSun Trupele rusești au distrus și avariat 56 de obiecte civile, inclusiv 40 de clădiri rezidențiale. Salvatorii au evacuat 1.491 de persoane din zonele de ostilități. La 5 iunie, apărătorii ucraineni au respins șapte atacuri inamice în regiunile Donețk și Luhansk, distrugând patru tancuri, trei sisteme de artilerie, opt vehicule blindate de luptă și alte trei vehicule. Unitățile de apărare aeriană au doborât un elicopter de luptă Ka-52 și un vehicul aerian fără pilot.

Armata ucraineană a eliminat aproximativ 31.250 de soldați ruși, 1.386 de tancuri și 211 avioane de vânătoare
Internațional

Armata ucraineană a eliminat aproximativ 31.250 de soldați ruși, 1.386 de tancuri și 211 avioane de vânătoare

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, armata rusă a pierdut 31.250 de soldați, iar în ultimele 24 de ore, 100 de ocupanți au fost uciși de luptătorii ucraineni, potrivit Statlui Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 6 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi), potrivit Pravda. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei 31.250 (+100) de militari uciși1.386 (+5) tancuri3.400 (+8) vehicule blindate de luptă690 (+4) sisteme de artilerie207 (+0) MLRS96 (+1) sisteme de apărare aeriană211 (+1) aeronave176 (+1) elicoptere551 (+3) UAV de nivel operațional-tactic125 (+3) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.395 (+35) vehicule și avioane-cisternă53 (+0) piese de echipament special. Se precizează că cele mai mari pierderi au fost suferite de ruși pe frontul de la Sloviansk.

Armata rusă a bombardat infrastructura feroviară din Kiev, transmite Ministerul britanic al Apărării
Internațional

Armata rusă a bombardat infrastructura feroviară din Kiev, transmite Ministerul britanic al Apărării

Atacuri aeriene în Kiev. Ministerul Apărării britanic a afirmat că rachete de croazieră aer-sol ruse au lovit duminică infrastructura feroviară din capitala ucraineană Kiev, transmite CNN. Atacul cu rachete rusesc asupra Kievului de duminică a fost probabil o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către unitățile ucrainene de pe linia întâi, a declarat luni Ministerul britanic al Apărării în cea mai recentă evaluare a serviciilor de informații. Atacuri aeriene în Kiev Una dintre rachete a fost interceptată de unitatea de apărare aeriană a Ucrainei, dar restul au lovit "facilități de infrastructură din nordul capitalei ucrainene", a declarat duminică Statul Major General al forțelor armate ucrainene. Vadym Denysenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne, a declarat că a fost lovită o țintă militară și una civilă. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Mai multe dintre rachete au lovit Uzina de reparații de vagoane din Darnytsia, rănind un lucrător feroviar, potrivit lui Oleksandr Kamyshin, directorul general al întreprinderii feroviare de stat ucrainene Ukrzaliznytsia. Dar trenurile de pasageri nu au fost întârziate de atacuri, a precizat el. https://twitter.com/HaMuFa2020/status/1533391642073366528 Kamyshin a negat rapoartele rusești potrivit cărora compania sa găzduia echipamente militare și a invitat jurnaliștii să verifice acest lucru vizitând uzina. De asemenea, Ministerul britanic al Apărării a declarat că lupte grele continuă în orașul Severodonetsk din estul țării și că forțele rusești continuă să împingă spre orașul Sloviansk din estul Ucrainei, în regiunea Donețk. Forțele rusești au mutat probabil mai multe mijloace de apărare aeriană pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, inclusiv sisteme SA-15 și SA-22 și este probabil ca aceste arme să fie destinate să asigure apărarea aeriană a navelor militare rusești care operează în jurul Insulei Șerpilor, a precizat ministerul. Activitatea Rusiei pe Insula Șarpelui contribuie la blocada pe care o impune pe coasta ucraineană și împiedică reluarea comerțului maritim, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene", a adăugat acesta.

Putin dă vina pe Occident pentru criza alimentară și energetică internațională
Internațional

Putin dă vina pe Occident pentru criza alimentară și energetică internațională

Putin spune că Occidentul este de vină. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat că acțiunile Moscovei nu au nicio legătură cu criza energetică și alimentară care se profilează în lume și a acuzat din nou politicile economice și financiare ale Occidentului pentru crearea unui astfel de scenariu. Actuali și foști oficiali din domeniul energiei au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, ca urmare a anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980. Putin spune că Occidentul este de vină Președintele SUA, Joe Biden, a acuzat invazia Rusiei de creșterea prețurilor interne și de lipsa de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossiya-1, realizat vineri și difuzat integral duminică, liderul rus a reproșat Statelor Unite că "au injectat sume mari de bani" în economia sa ca mijloc de combatere a consecințelor pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la inflație și la o "situație nefavorabilă pe piața alimentară, pentru că, în primul rând, prețurile alimentelor au crescut". Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei De asemenea, Putin a acuzat "politica mioapă a țărilor europene, și mai ales a Comisiei Europene, în sectorul energetic" ca fiind un alt motiv pentru criza de pe piața alimentară și energetică. "Printre altele, europenii nu au ascultat cererile noastre urgente de a păstra contractele pe termen lung de furnizare a aceluiași gaz natural către țările europene și, de asemenea, au început să (rezilieze contractele)… Acest lucru a avut un impact negativ asupra pieței energetice europene: Prețurile au crescut. Rusia nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat el. De îndată ce prețul gazelor a crescut, prețurile îngrășămintelor "au crescut imediat, deoarece o parte din aceste îngrășăminte sunt produse, inclusiv în detrimentul gazului. Totul este interconectat", a adăugat Putin. "Dar am avertizat în legătură cu acest lucru, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu vreo operațiune militară a Rusiei", a spus Putin. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să aducă o "contribuție semnificativă" pentru evitarea crizei alimentare prin exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul va ridica "restricțiile motivate politic" impuse Rusiei.

Lavrov și-a anulat vizita în Serbia după ce Macedonia, Bulgaria și Muntenegru și-au închis spațiul aerian
Internațional

Lavrov și-a anulat vizita în Serbia după ce Macedonia, Bulgaria și Muntenegru și-au închis spațiul aerian

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi-a anulat o vizită de două zile în Serbia, planificată mai demult, după ce trei ţări care se învecinează cu teritoriul sârb au decis să-şi închidă spaţiul aerian, informează agenţia de presă Interfax, preluată luni de dpa. Macedonia de Nord, Bulgaria şi Muntenegru au refuzat toate trei să-i permită avionului lui Lavrov să folosească spaţiul lor aerian, potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti. Lavrov, interzis în UE Anularea vizitei a fost confirmată de un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus, care a declarat pentru Interfax: "Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea". Serghei Lavrov se află pe lista de sancţiuni a Occidentului în contextul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) şi-a închis la rândul său spaţiul aerian pentru avioanele ruse în urma invaziei. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Lavrov urma să efectueze luni şi marţi o vizită în Serbia, pentru a discuta despre căile de aprovizionare cu energie a acestei ţări. Sâmbătă, înaintea acestei vizite, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că desfăşoară o "politică criminală" în Balcani - îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo. În opinia sa, Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina "cultura, tradiţia şi moştenirea lor". Totodată, şeful diplomaţiei ruse a apreciat drept ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, potrivit Agerpres. Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singurul stat european care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi constituie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei de pe Bătrânul Continent.

Forțele ucrainene anunță că 50% din Severodonețk este sub control
Internațional

Forțele ucrainene anunță că 50% din Severodonețk este sub control

Ucraina a dat asigurări duminica aceasta că armata sa controlează "jumătate" din Severodoneţk, un oraş-cheie din estul teritoriului său şi actual epicentru al unor lupte înverşunate în vastul bazin carbonifer Donbas, notează AFP. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, a spus însă că se aşteaptă la un contraatac major din partea trupelor ruse în zilele următoare. Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens "Forţele noastre armate au eliberat jumătate" din Severodoneţk de trupele ruse care se aflau acolo, a declarat el într-un interviu difuzat pe reţelele sociale. "Jumătate din oraş este sub controlul apărătorilor noştri", a adăugat guvernatorul. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Acest centru industrial este cea mai mare aglomeraţie urbană aflată încă în mâinile ucrainenilor în regiunea Lugansk, unde soldaţii ruşi au avansat pas cu pas în ultimele săptămâni după ce s-au retras ori au fost alungaţi din alte părţi ale Ucrainei, în special din vecinătatea capitalei Kiev. După ce au fost iniţial respinşi de o ofensivă rusă asupra Severodoneţk, ucrainenii au eliberat treptat terenul acolo, potrivit Agerpres. Opt ruşi au fost luaţi prizonieri acolo, a afirmat Serhii Gaidai, potrivit căruia militarii ruşi au primit ordinul de a cuceri acest oraş până la 10 iunie, precum şi o cale de comunicaţie cheie care leagă două localităţi, învecinate Lisiceansk şi Bahmut. "Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat ei să arunce toate rezervele - în oameni şi materiale - la care au acces acum pentru a îndeplini aceste două sarcini", a continuat guvernatorul. "În următoarele cinci zile, va fi o creştere puternică a numărului de bombardamente ale artileriei grele" din partea ruşilor, a subliniat Serhii Gaidai. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că trupele ucrainene, "suferind pierderi critice în luptele pentru Severodoneţk (până la 90% în mai multe unităţi)", se retrag spre Lisiceansk. Armata rusă încearcă să cucerească întregul Donbas care a fost parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi din 2014, reaminteşte AFP.

Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune
Internațional

Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS. Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de 80 de kilometri pentru a face faţă ofensivei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării, urmând exemplul Washingtonului, notează AFP. Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite "creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene", a indicat ministerul într-un comunicat. Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS Decizia a fost luată în "strânsă coordonare" cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare. Ucrainenii cereau de ceva vreme lansatoare de rachete multiple care să le permită să lovească în profunzime poziţiile ruse dispunând în acelaşi timp bateriile lor mai departe de linia frontului. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Preocupat să evite ca Statele Unite să fie considerate parte co-beligerantă, preşedintele american Joe Biden a exclus, totuşi, să livreze Ucrainei sisteme de lansatoare de rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea atinge Rusia, în ciuda solicitărilor repetate ale Kievului pentru a obţine astfel de arme, potrivit Agerpres. "Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga", a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. "Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe", a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor "să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe". Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro), reaminteşte AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră