duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Peskov recunoaște războiul din Ucraina

Peskov recunoaște războiul din Ucraina. Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax. "Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE. Peskov recunoaște războiul din Ucraina Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment. "Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic", a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea 'Znanie' ('Cunoaşterea'), potrivit Agerpres. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Le numim în continuare într-un mod blând drept state 'neprietenoase'. Dar aş spune că deja acestea sunt state 'ostile' pentru că ceea ce fac ele este război", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi", a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale. "Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim", a declarat reprezentantul Kremlinului. Care sunt țările neprietenoase în opinia Kremlinului Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii". Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene. La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru. La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile", a asigurat el.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina nu pierde războiul dar nu-l câștigă

Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă, spune un fost diplomat american, Suriya Jayanti, într-o analiză publicată de revista Time. Jayanti a fost consilier pe probleme de energie la ambasada SUA de la Kiev. Revista Time a susținut constant cauza Ucrainei și pe președintele Zelenski, a cărui imagine a apărut de mai multe ori, în ultimele luni, pe coperta publicației. Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă În analiza publicată la 14 mai, Jayanti arată că Ucraina nu câștigă războiul și este într-o situație mult mai rea decât vrea publicul din Vest să creadă. „Va avea nevoie de un ajutor în creștere pentru a câștiga”, explică fostul diplomat, care acum este director al unei companii americano-ucrainene specializată în „decarbonizare”. Ea arată că victoria ucraineană din zona Kiev a ascuns faptul că situația din Ucraina este mai rea decât pare. Iată câteva elemente prezentate de Jayanti: Înainte de începerea invaziei, autoritățile ucrainene controlau 60% din regiunea Luhansk, acum 80% este sub dominația rusă. Moscova a ocupat și 70% din regiunea Zaporojie.De la 7% din teritoriul ucrainean ocupat înainte de februarie, inclusiv Crimeea, acum Rusia și-a dublat suprafața controlată.Ucraina nu a publicat pierderile de vieți, dar experții citați de fostul diplomat vorbesc de 11.000 de morți și 18.000 de răniți, peste 10% din forța armată de care dispune Kremlinul. Desigur este mai puțin decât cei 35.000 de militari morți și răniți ai armatei ruse, arată ea.Influxul de voluntari, circa 16.000, nu pare să fi ajutat prea mult. Mulți nu sunt instruiți și sunt „doar o gură de hrănit în plus”.PIB-ul Ucrainei se va prăbuși cu 40-50%. Al Rusiei, cu 7% - afirmă ea, deși sunt și prognoze mai pesimiste, care trec de 10%. Blocarea porturilor la Marea Neagră face ca Ucraina să nu poată exporta grâne și nici nu poate importa carburanți. Pierderile zilnice, estimate la 170 de milioane de dolari. Sectorul energetic este pe cale să intre în incapacitate de plată, fiindcă mulți cetățeni nu-și pot plăti facturile.Naftogaz este într-o situație economică proastă, nu este clar cum va trece Ucraina iarna viitoare.Aproape șase milioane de ucraineni au părăsit țara. Acum circa 25 - 30.000 se reîntorc zilnic, dar ea estimează că mulți vor rămâne în Occident, dacă vor avea de ales între soarta copiilor și patriotism. Ucraina era deja confruntată cu o migrație masivă înainte de începerea invaziei ruse. Circa 4,8 milioane de locuri de muncă au fost pierdute urmare a invaziei. „Va fi nevoie de un angajament lung și profund” Autoarea atrage atenția și asupra deteriorării relațiilor interetnice din Ucraina, în relația cu vorbitorii de limbă rusă - o neîncredere care va dura multă vreme. „În ciuda dorinței noastre de a vedea în supraviețuirea Ucrainei o poveste despre David învingându-l pe Goliat și să ne încurajăm pentru că am donat praștia, țara este grav și periculos slăbită. Ucraina are nevoie de mai mult decât simboluri și arme. A nu pierde nu înseamnă a câștiga și va fi nevoie de un angajament lung și profund din partea lumii occidentale pentru a ajuta Ucraina să câștige și apoi să se vindece”, scrie Suriya Jayanti. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia. Rachetele rusești au vizat în cursul nopții vestul Ucrainei, avariind infrastructura feroviară din apropierea graniței cu Polonia, potrivit șefului administrației militare regionale din Lviv. Maksim Kozitski a declarat că locația lovită se află în apropierea orașului Yavoriv, care găzduiește, de asemenea, o mare bază militară. El a precizat că nu au fost raportate victime. Bombardamente rusești la 15 km de Polonia Sistemele de apărare aeriană au doborât trei rachete, a adăugat el. Primarul orașului, Andri Sadovi, a declarat că niciun sit din orașul Lviv nu a fost lovit. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Pe Twitter, Sadovyi a spus că au fost două salve de rachete asupra regiunii în cursul nopții. Apărarea antiaeriană a funcționat bine, a spus Sadovyi, adăugând că nu era clar dacă orașul în sine a fost o țintă, potrivit CNN. https://twitter.com/nexta_tv/status/1526325999339708417 O serie de explozii au fost auzite în centrul orașului Lviv în jurul orei locale 00:45, la scurt timp după ce sirenele de alarmă aeriană au sunat în oraș. Yavoriv a fost lovit de cel puțin trei ori de la începutul războiului. În primul atac, asupra bazei militare de acolo, pe 13 martie, peste 30 de persoane au fost ucise. Locuri din Lviv au fost, de asemenea, lovite de rachete rusești în ultimele săptămâni, inclusiv o fabrică de piese de avion, un depozit de combustibil și mai multe substații electrice.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Întreaga omenire este împotriva noastră, spune colonelul Khodaronok la televiziunea rusă Foto: Twitter
Eveniment

„Întreaga omenire este împotriva noastră”

Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță, în direct, pe principalul canal de propagandă internă al Kremlinulu: „Virtual, întreaga omenire este împotriva noastră și trebuie să ieșim din această situație”. Mai mulți comentatori remarcă, pe rețelele sociale, că este straniu faptul că Khodarenok a fost invitat din nou, după ce, acum circa opt zile, a criticat dur invadarea Ucrainei. Ei spun că era previzibil că acest colonel în rezervă, care are în Rusia o bună reputație de analist militar, va ataca din nou mesajul oficial al Kremlinului. În consecință, comentatorii din Vest se întreabă dacă nu cumva acesta este un semn al apariției unei disidențe anti-Putin. Is this a course change - with Putin's sullen acquiescence, or some kind of signal from people in the leadership that views other than Putin's bullshit can be aired? Is Putin's sick? Is someone taking a chance?I don't know. But breaks the pattern of the past few months. /4— Tom Nichols (@RadioFreeTom) May 16, 2022 „Întreaga omenire este împotriva noastră” „Principala deficiență a poziției noastre politico-militare este că, într-un fel, suntem în plină izolare geopolitică și că, oricât am urî să admitem asta, virtual întreaga omenire este împotriva noastră”, a spus, la principalul post de televiziune, Rossyia 1, colonelul în rezervă Mihail Khodarenok. Spre evidenta neplăcere a colegilor de platou, el a spus că Ucraina este capabilă să înarmeze un milion de oameni, întrucât, în pofida opoziției senatorului Paul Rand, până la urmă Statele Unite vor adopta legea „lend and lease”, prin care SUA vor furniza arme Kievului. „Sincer, situația pentru noi va deveni mai rea”, a apreciat colonelul, care a amintit și de programele europene de înarmare a Ucrainei. „Ei intenționează să lupte până la utlimul om”, a mai afirmat Khodarenok despre armata ucraineană. Planuri politico-militare lipsite de realism „Întotdeauna armata trebuie să mențină un anume realism politico-militar. Dacă treci dincolo, mai devreme sau mai târziu istoria te va lovi atât de tare încât vei regreta”, a mai spus colonelul, potrivit unei traduceri a analistului BBC Francis Scarr, specializat în monitorizarea presei ruse. In an extremely rare moment of candour on Russian state TV today, defence columnist Mikhail Khodaryonok gave a damning assessment of Russia's war in Ukraine and his country's international isolation. It's fairly long but worth your time so I've added subtitles. pic.twitter.com/0mr7WAgSx6— Francis Scarr (@francis_scarr) May 16, 2022 Khodarenok, născut în 1954, a lucrat timp de opt ani, din 1992 în 2000, la statul major al armatei ruse. Ulterior el a devenit scriitor și jurnalist, conducând inclusiv o publicație zilnică, „Curierul Militaro-Industrial”. În februarie, cu trei săptămâni înainte de invazie, el a avertizat că Rusia nu se poate aștepta la o victorie ușoară în Ucraina. Khodarenok a spus că Rusia subestimează nivelul urii ucrainenilor, care nu-i vor primi pe ruși cu pâine și sare. Acum doar opt zile, el a mai fost invitat la televiziunea publică rusă, unde a desființat planul unei mobilizări generale. Senior military expert on Russian state TV argued that mobilization wouldn't accomplish a whole lot, since outdated weaponry can't easily compete with NATO-supplied weapons and equipment in Ukraine's hands and replenishing Russia's military arsenal will be neither fast nor easy. pic.twitter.com/jzkU7RiZFz— Julia Davis (@JuliaDavisNews) May 7, 2022 Planul mobilizării generale, criticat dur „Hai să ne imaginăm (…) mobilizarea generală, în sunet de fanfară. În cât timp va fi gata primul regiment de aviație? De Anul Nou. Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți. Așa că mobilizarea va ajuta puțin. Dacă la noapte ordonăm să fie construite noi vase, în cât timp vor fi gata? În doi ani. Asta e problema cu mobilizarea. Stabilim sarcina formării unei noi divizii de tancuri, în cât timp va fi gata? În cel puțin 90 de zile și nu ar fi echipată cu echipament modern, pentru că nu avem arme moderne și echipamente în rezerva noastră. Să trimitem oamenii echipați cu echipamente de ieri, într-un război al secolului XXI, să lupte cu (…) armament NATO, nu ar fi corect. Desigur că trebuie să acoperim pierderile de personal și de echipament, dar aceasta trebuie făcut de întreprinderile industriale, care să producă echipament modern. Mobilizarea n-ar rezolva aceste probleme”, a spus Khodarenok, în tăcerea stupefiată a celorlalți invitați. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări”

Ucraina contraatacă rușii fac pasul înapoi din Harkov (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov. Soldații ucraineni avansează spre nord și nord-est de Harkov, potrivit șefului administrației militare regionale din nord-estul orașului, în timp ce un contraatac care durează de câteva săptămâni se intensifică. Oleh Syniehubov a declarat marți la televiziunea ucraineană că luptele sunt în desfășurare la nord-est de al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spre orașul Vovchansk, de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina. Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov Orașul a devenit o rută de realimentare pentru forțele rusești, în timp ce acestea încearcă să își susțină ofensiva în regiunile Donețk și Luhansk, mai la sud. Întreruperea acestei linii de aprovizionare ar putea compromite capacitatea rușilor de a-și consolida ofensiva spre Sloviansk și Kramatorsk. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Ostilități active au loc în așezările din nordul regiunii", a declarat Syniehubov. "Inamicul se concentrează pe menținerea pozițiilor. Trupele noastre trebuie să le respingă fiecare centimetru din teritoriul nostru", potrivit CNN. Siniebuhov a adăugat că avansurile ucrainene au ajutat la reducerea - dar nu la eliminarea - atacurilor de artilerie rusești asupra Harkovului. A existat "o liniște relativă în ultimele două săptămâni", a spus Syniebuhov. "Cu toate acestea, inamicul lovește uneori cu lovituri de artilerie". Luni au avut loc lovituri în districtele Saltivka și Shevchenkivski, în apropiere de Kharkiv, a adăugat Siniebuhov. "Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore", a spus el.Syniebuhov a precizat că au continuat bombardamentele rusești asupra altor părți ale regiunii Harkov.

Misiunea din Mariupol s-a încheiat (sursa: Twitter/Hanna Liubakova)
Internațional

Misiunea din Mariupol s-a încheiat

Misiunea din Mariupol s-a încheiat. Forțele ucrainene și-au încheiat "misiunea de luptă" în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat al armatei țării. Comandanții unităților staționate în uriașa oțelărie Azovstal din oraș au primit ordin "să salveze viețile personalului lor", se mai arată în declarația Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Misiunea din Mariupol s-a încheiat Sute de oameni au fost evacuați luni de la uzina siderurgică, ultima rezistență dintr-un oraș care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene sub bombardamentele neîncetate ale Rusiei. Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Malyar, a descris operațiunea de evacuare într-o declarație video separată, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Cincizeci și trei de persoane grav rănite au fost evacuate de la Azovstal către o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale", a declarat ea. "Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar", potrivit CNN. În cadrul unei "proceduri de schimb", persoanele evacuate vor fi aduse în cele din urmă acasă, a mai spus Malyar. "Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață", a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. "Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi dificilă. Dar această zi, la fel ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru", a declarat Zelenski. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a fost stabilit un armistițiu pentru a permite trecerea militarilor ucraineni răniți, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Rușii și belarușii nu vor putea urmări la TV Jocurile Olimpice din 2026 și 2028 Foto: Facebook Los Angeles 2028
Eveniment

Rușii bielorușii nu vor urmări TV Jocurile Olimpice

Rușii și bielorușii nu vor putea urmări la TV Jocurile Olimpice din 2026 și 2028 întrucât țările lor au fost excluse de la licitația privind achiziționarea drepturilor de difuzare a acestor competiții. Informația a fost difuzată de site-ul sport.ru, care însă nu menționeză motivul excluderii de la licitație. Rușii și bielorușii nu vor putea urmări la TV Jocurile Olimpice Decizia a fost luată de Comitetul internațional olimpic, din cauza războiului declanșat în Ucraina. Documentele în acest sens puteau fi depuse până în data de 25 aprilie, explică site-ul de sport din Rusia. În 2026, Jocurile Olimpice de iarnă se vor desfășura la Milano și Cortina d’Ampezzo. Olimpiada de vară va avea loc în 2028, la Los Angeles. Însă un canal public de televiziune din Belarus a anunțat deja că va pirata transmisia. Russia and Belarus were barred from bidding on the TV rights to the Olympics in 2026 and 2028, which means those Games won’t be broadcast in those countries. Oh well. https://t.co/ldPBh2rfpB— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) May 16, 2022 Sportivii ruși, alături de Putin Acum trei săptămâni, organismul mondial de conducere a natației, FINA, a anunțat că l-a suspendat pentru 9 luni pe medaliatul olimpic rus Evgeny Rylov, după ce acesta a participat la un miting de susținere a campaniei militare a Rusiei în Ucraina. Rylov și alți atleți au purtat pe ținuta lor litera „Z”, un simbol de identificare folosit de susținătorii a ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina. FINA a precizat că suspendarea a venit „în urma prezenței și comportamentului domnului Rylov la un eveniment desfășurat pe stadionul Luzhniki din Moscova”. FINA și-a anulat deja toate evenimentele care urmau să aibă loc în Rusia și a interzis sportivilor și oficialilor ruși și belaruși să participe la competițiile sale până la sfârșitul anului. Citiți și: Dezmăț pe banii publici: nouă deputați, cu Laura Vicol în frunte, aniversează în SUA „parteneriatul strategic”. Ambasadorul Muraru îl va primi pe deputatul Muraru, fratele său

Rusia amenință Finlanda și Suedia (sursa: Themoscowtimes.com)
Eveniment

Rusia amenință Finlanda și Suedia

Rusia amenință Finlanda și Suedia. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO ar fi o "greșeală" cu "consecințe profunde", a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, potrivit agenției de presă de stat TASS. Duminică, guvernul finlandez și-a semnalat intenția de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate și ignorând amenințările rusești de represalii, în timp ce țara nordică încearcă să își consolideze securitatea pe fondul războiului în curs de desfășurare din Ucraina. Rusia amenință Finlanda și Suedia Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susține, de asemenea, aderarea la alianță. "Ei nu ar trebui să își facă iluzii că noi pur și simplu vom suporta acest lucru", a declarat Ryabkov, potrivit TASS, calificând decizia celor două state, "o altă greșeală gravă cu consecințe de mare amploare". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Aderarea Finlandei la NATO - a cărei finalizare va dura probabil luni de zile - ar aduce alianța militară americană la ușa Rusiei, întrucât cele două națiuni au o graniță comună de 830 de mile (1.335 de kilometri), potrivit CNN. "Faptul că securitatea Suediei, ca și cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi", a declarat Ryabkov, potrivit TASS. "Nivelul general de tensiune militară va crește și va exista mai puțină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simț este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situația actuală".

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Drama de la Azovstal continuă

Drama de la Azovstal continuă. Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept "criminali de război", relatează EFE. "A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram. Drama de la Azovstal continuă În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, "Baticul albstru": "La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...". Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: "Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste. Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, "au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", "au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi "au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria. Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar "minciunile Moscovei" pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua. Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi. Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la "genocidul" comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE. Atunci când a anunţat "operaţiunea specială militară" rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat "denazificarea" Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept "bastarzi". În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene. Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră (sursa: Twitter/@GeneralStaffUA)
Eveniment

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră. Rusia a pierdut probabil aproximativ o treime din forțele terestre pe care le-a desfășurat în Ucraina, iar ofensiva sa în regiunea Donbas "a pierdut din elan și a întârziat semnificativ față de program", au declarat duminică serviciile de informații militare britanice. "În pofida unor progrese inițiale la scară mică, Rusia nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale în ultima lună, menținând în același timp niveluri constant ridicate de uzură", a declarat pe Twitter Ministerul britanic al Apărării. Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră "Rusia a suferit acum probabil pierderi de o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în februarie". Acesta a precizat că este puțin probabil ca Rusia să își accelereze dramatic ritmul de avansare în următoarele 30 de zile. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist De la invazia Rusiei din 24 februarie, armata ucraineană i-a forțat pe comandanții ruși să renunțe la un avans asupra capitalei Kiev, înainte de a obține câștiguri rapide în nord-est și de a-i îndepărta de al doilea oraș ca mărime, Harkov, potrivit Reuters. O contraofensivă ucraineană a fost în curs de desfășurare în apropierea orașului Izium, deținut de ruși, deși armata ucraineană a raportat duminică că forțele rusești avansează în altă parte în regiunea Donbas, principalul teatru de război în ultima lună.

Rusia va produce, din nou, modelul Moskvici Grupaj foto: twitter
Eveniment

Rusia va produce, din nou, modelul Moskvici

Rusia a naționalizat uzina Renault din Moscova și va produce, din nou, modelul Moskvici, a anunțat, pe blogul său, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, citat de Ria Novosti. Собянин рассказал, что завод Renault в Москве национализируют и будут производить там «Москвичи». Сервисное обслуживание автомобилей Renault на российском рынке будет осуществлять «АвтоВАЗ». pic.twitter.com/X5y1d9QofH— Андрей Пивоваров (@brewerov) May 16, 2022 Rusia va produce, din nou, modelul Moskvici „Proprietarul străin a decis să închidă uzina Renault din Moscova. Acesta este dreptul lui, dar noi nu putem permite ca mii de muncitori să rămână fără muncă. Prin urmare, am decis să luăm fabrica pentru oraș și să reluăm producția de mașini „Moskvici””, a scris Sobianin. El a susținut că uzina „Moskvici” va produce și automobile electrice. #Russian assets of #Renault Group are transferred to state ownership, reports RIA Novosti. pic.twitter.com/D9RCopYkVv— NEXTA (@nexta_tv) May 16, 2022 Consiliul de Administrație al grupului Renault a aprobat în unanimitate semnarea acordurilor de vânzare a 100% dintre acțiunile Renault Rusia către „entitatea Moscova City” și a participației de 67,69% din AvtoVAZ către NAMI (Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Automobile și Motoare). Conform Renault, încheierea acestor tranzacții nu este supusă niciunei condiții și au fost obținute toate aprobările necesare. Acordul prevede o opțiune pentru Grupul Renault de a-și răscumpăra participația în AVTOVAZ, care poate fi exercitată în anumite momente în următorii șase ani. „Astăzi am luat o decizie dificilă, dar necesară. Facem o alegere responsabilă față de cei 45.000 de angajați ai noștri din Rusia, păstrând în același timp performanța Grupului și capacitatea noastră de a reveni în țară în viitor, într-un context diferit. Sunt încrezător în capacitatea grupului Renault de a-și accelera în continuare transformarea și de a-și depăși obiectivele pe termen mediu”, a declarat cu această ocazie Luca de Meo, CEO al grupului Renault. Grupul Renault, din care face parte și Dacia, a luat decizia de a suspenda activitățile la uzina sa din Moscova, precum și la uzinele AvtoVAZ începând cu 23 martie 2022. Ca urmare a deciziei de a stopa activitatea pe piața din Rusia, șefii Renault au fost nevoiți și să ajusteze prognozele financiare pentru 2022.

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov (sursa: Captura video)
Eveniment

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov

Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov. O unitate ucraineană care luptă la nord de Harkov anunță că a ajuns la granița cu Rusia, cu mesajul: "Am ajuns la granița cu Rusia: "Domnule președinte, am reușit!" O înregistrare video difuzată de unitate arată un mic grup care duce un țăruș albastru și galben la linia de frontieră. https://twitter.com/olex_scherba/status/1525967632524091394 Forțele ucrainene ajung la granița de lângă Harkov Armata ucraineană a declarat luni că, în jurul Harkovului, "inamicul își concentrează principalele eforturi pentru a-și menține pozițiile și a împiedica înaintarea trupelor noastre" în direcția frontierei. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În ultimele zile, forțele ucrainene au avansat spre graniță în mai multe locuri la nord și est de Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării înainte de începerea invaziei, pe măsură ce forțele rusești s-au retras, potrivit CNN. Oficialii ucraineni au declarat săptămâna trecută că au eliberat sate de la periferia orașului. Avansurile lor amenință jena simbolică de a expulza forțele Kremlinului înapoi la propria graniță, în timp ce reprezintă o amenințare strategică de a tăia liniile de aprovizionare ale Rusiei în Ucraina și forțele sale mai la sud în regiunea Donbas.

Germania rupe prietenia cu Rusia (sursa: Pexels)
Internațional

Germania "rupe" prietenia cu Rusia

Germania "rupe" prietenia cu Rusia. Germania intenţionează să înceteze să mai importe petrol din Rusia de la finele acestui an, chiar dacă Uniunea Europeană (UE) nu va reuşi să ajungă la un acord cu privire la un embargo la nivelul UE cu privire la ţiţeiul rusesc, au declarat oficialii guvernamentali citaţi de Bloomberg. Eforturile Berlinului destinate încheierii de contracte cu furnizorii alternativi înregistrează progrese, iar guvernul german este încrezător că poate rezolva problemele de logistică rămase în decurs de şase-şapte luni, susţin oficialii care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Germania "rupe" prietenia cu Rusia În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist În schimb, oficialii citaţi de Bloomberg susţin că guvernul condus de cancelarul german Olaf Scholz este hotărât să continue cu planul său naţional de încetare a importurilor de petrol din Rusia, ca parte a sancţiunilor europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, potrivit Agerpres. Potrivit cifrelor oficiale, ponderea ocupată de ţiţeiul rusesc în consumul de petrol al Germaniei a scăzut deja până la 12%, de la un nivel de 35% înaintea războiului din Ucraina. Provocările care au mai rămas de rezolvat de autorităţile de la Berlin includ obţinerea de petrol dintr-o sursă alternativă pentru o importantă rafinărie din estul Germaniei, care se bazează pe ţiţeiul rusesc livrat prin conducta Drujba şi care este operată de producătorul rus Rosneft PJSC. Germania are surse alternative de petrol Autorităţile germane au decis că poate fi utilizată o veche conductă petrolieră care face legătura între portul Rostock de la marea Baltică şi rafinăria de la Schwedt, însă din cauza capacităţii sale reduse poate acoperi doar 60% din necesarul rafinăriei. În consecinţă, autorităţile lucrează acum la creşterea presiunii de pompare în această conductă şi la modernizarea infrastructurii astfel încât mai mult petrol să ajungă la rafinăria de la Schwedt. Această rafinărie asigură aprovizionarea cu combustibil a aeroportului internaţional din Berlin şi a majorităţii benzinăriilor din capitala Germania şi a landului Brandenburg. De asemenea, este analizată varianta ca necesarul de combustibil al aeroportului internaţional din Berlin să vină de la o altă rafinărie, posibil din Bavaria. Iniţial, petrolul non-rusesc pentru rafinăria de la Schwedt ar urma să vină de la rezerva naţională amplasată în apropiere de portul Wilhelmshaven, de unde va fi transportat prin canalul Kiel până la Rostock şi de acolo prin vechiul oleoduct până la rafinăria de la Schwedt. Însă în condiţiile în care grupul petrolier rus Rosneft nu este interesat să schimbe furnizorul de petrol pentru rafinăria de la Schwedt, Germania pregăteşte un act legislativ care va permite preluarea controlului la rafinărie de la compania rusă, începând chiar cu data de 1 iunie. Comisia Europeană a propus un embargo pentru importurile de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate ar urma să înceteze la finele lui 2022. Însă premierul ungar Viktor Orban a sugerat că un embargo petrolier ar trebui să fie discutat la un summit al liderilor UE, următorul astfel de summit fiind programat pentru finele lunii mai.

Istoria se repetă
Internațional

Istoria se repetă

Istoria se repetă. Când soldații ruși mascați au răscolit casa Ninei din nord-estul Ucrainei la ora 6 dimineața într-o zi de la sfârșitul lunii aprilie, nu căutau arme. În schimb, căutau manualele ei de ucraineană. Trupele i-au ținut soțul și fiica sub amenințarea armei, dar Nina, în vârstă de 48 de ani, a declarat pentru CNN că știa că pentru ea veniseră. În calitate de director de școală, ea crede că au văzut-o ca pe un inamic. Istoria se repetă "Căutau peste tot, chiar și în canalizare și în toaleta exterioară", a explicat ea. "Au găsit manuale școlare și tutoriale pentru limba ucraineană". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Nina nu este singură. Oficialii ucraineni spun că educatorii din zonele din țară recent ocupate de Rusia au raportat cazuri tot mai multe cazuri de intimidare, amenințări și presiuni pentru a adapta programele școlare pentru a se alinia la retorica pro-rusă. Pe măsură ce războiul se desfășoară în Ucraina, educația a devenit o victimă a conflictului - și un potențial câmp de luptă în lupta pentru controlul țării. Înainte ca trupele rusești să invadeze țara la 24 februarie, aproximativ 4,23 milioane de elevi erau înscriși în școlile din întreaga țară, potrivit datelor compilate de Institutul de Analiză Educațională din Ucraina, o agenție de stat. Acum, milioane de copii de vârstă școlară au fost strămutați în interiorul țării sau au fost forțați să fugă în străinătate împreună cu familiile lor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră