duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Eveniment

Cum lovește războiul la Iași

Cum lovește războiul la Iași. Piaţa imobiliară ieşeană a înregistrat un recul puternic în luna aprilie. Creşterea preţurilor la materiale de construcţii şi războiul din Ucraina sunt două dintre motivele principale identificate de specialiştii imobiliari consultaţi de „Ziarul de Iaşi”. Cum lovește războiul la Iași Primul motiv a dus la o explozie a preţurilor apartamentelor noi „la cheie” în ultimele luni, iar războiul din ţara vecină i-a determinat pe unii cumpărători să amâne momentul achiziţiei. Şi în aprilie 2021 a fost o scădere a numărului de tranzacţii, dar mult mai mică în comparaţie cu cea de luna trecută. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul În schimb, o evoluţie pozitivă a fost înregistrată în cazul vânzărilor de terenuri agricole: tranzacţiile au crescut cu peste 60% în primele 4 luni ale anului curent faţă de perioada similară a anului trecut. În ceea ce priveşte terenurile intravilane, cu sau fără construcţii, datele Autorităţii de Cadastru arată scăderi pe linie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

 Cum lovește războiul la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ucraina opune o rezistență incredibilă (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina opune o rezistență incredibilă

Ucraina opune o rezistență incredibilă. Armata ucraineană a raportat joi că forțele rusești care încearcă să pătrundă în Sloviansk, în regiunea Donetsk din estul Ucrainei, au suferit pierderi și s-au retras. În ciuda atacurilor cu artilerie și rachete ale forțelor rusești pe un front larg în ultimele 24 de ore, nu există semne că acestea ar fi cucerit noi teritorii. Ucraina opune o rezistență incredibilă "Inamicul a desfășurat activități de luptă în zona Velyka Komyshuvakha cu sprijinul artileriei; nu a avut succes, a suferit pierderi semnificative în unele zone și a fost forțat să se retragă pe pozițiile ocupate anterior", a susținut Statul Major General al forțelor armate ucrainene în actualizarea sa zilnică. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul https://twitter.com/UAWeapons/status/1526914807982702593 În zona Velyka Komyshuvakha au avut loc lupte de la sfârșitul lunii aprilie - de când rușii au preluat controlul asupra Izium și au încercat să împingă spre Sloviansk - dar liniile frontului s-au schimbat puțin, potrivit CNN. Pe celălalt front principal, în părțile din regiunea Luhansk pe care ucrainenii încă le mai dețin, avioanele rusești au atacat mai multe sate, potrivit Statului Major General. https://twitter.com/UAWeapons/status/1526306182956294145 Apărarea ucraineană rezista în jurul orașului industrial Severodonetsk, iar operațiunile de asalt rusești în zona Zolote nu au avut succes, a precizat aceasta. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că Severodonetsk a avut cel mai mult de suferit în ultimele atacuri și a confirmat că patru civili au fost uciși miercuri.

Poluarea poate ajunge în Marea Neagră și Mediterană (sursa: Twitter/The Kyiv Independent
)
Mediu

Poluarea poate ajunge în Marea Neagră și Mediterană

Bombardamentele ruseşti fără încetare împotriva combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, oraş-port din sud-estul Ucrainei aflat în prezent aproape complet sub controlul forţelor ruse, ar fi putut să provoace o scurgere gravă de hidrogen sulfurat în Marea Azov, o substanţă extrem de poluantă, trage un semnal de alarmă joi Consiliul municipal (ucrainean) al Mariupolului, într-un comunicat citat de Interfax-Ukraina şi EFE. Scurgerea acestei substanţe de la oţelăria Azovstal, pe care ocupanţii vor în genere să o arunce în aer, ameninţă cu extincţia florei şi faunei din Marea Azov, avertizează Consiliul municipal din Mariupol pe contul său Telegram. Poluarea poate ajunge în Marea Neagră și Mediterană "Bombardarea Azovstal ar fi putut avaria o structură tehnică care conţinea zeci de mii de tone de soluţie concentrată de hidrogen sulfurat", subliniază administraţia ucraineană din Mariupol. https://twitter.com/KyivIndependent/status/1527011869327859713 "O scurgere a acestui lichid ar putea ucide complet flora şi fauna din Marea Azov. În plus, aceste substanţe periculoase pot ajunge în Marea Neagră şi în Marea Mediterană", avertizează în acelaşi timp Consiliul municipal, citat de Interfax-Ukraina. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul La rândul său, primarul ucrainean al Mariupolului, Vadim Boicenko, a subliniat necesitatea trimiterii imediate a unei echipe de experţi internaţionali la combinatul siderurgic Azovstal, căreia să-i fie asigurat acces la instalaţiile oţelăriei pentru a examina la faţa locului situaţia şi a preveni un dezastru ecologic cu consecinţe la nivel global, potrivit Agerpres. Mariupol, port strategic la Marea Azov, a fost supus unor bombardamente intense chiar din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie şi a fost practic în totalitate distrus, în timp ce puţini cetăţeni care au mai rămas aici se confruntă cu o gravă criză umanitară din cauza penuriei de apa potabilă şi produse alimentare. Instalaţiile combinatului Azovstal, situate la periferia oraşului, au fost ultima redută ucraineană cucerită de ruşi, care au reuşit să preia controlul asupra acestei zone cu doar două zile în urmă, după ieşirea din oţelărie a majorităţii combatanţilor ucraineni, care se baricadaseră aici şi opuneau rezistenţă.

Imposibilul devine realitate. Google Rusia în faliment (sursa: Pexels)
Internațional

Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment

Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment. Filiala Google din Rusia a anunţat miercuri că intenţionează să declare faliment după ce autorităţile i-au confiscat conturile bancare, făcând dificil pentru companie să plătească salariile personalului şi furnizorilor, relatează joi DPA. Un purtător de cuvânt al Google a declarat că serviciile gratuite, inclusiv căutarea şi YouTube, vor funcţiona normal, în ciuda anunţului privind falimentul. Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment Filiala rusă este sub presiune de luni de zile pentru că nu şterge conţinuturi pe care autorităţile ruse le consideră ilegale şi pentru că a restricţionat accesul unor mijloace de comunicare ruseşti pe YouTube, însă Kremlinul a oprit până acum doar accesul la serviciile companiei. "Confiscarea de către autorităţile ruse a contului bancar al Google Rusia a făcut imposibilă funcţionarea biroului nostru din Rusia, inclusiv angajarea şi plata angajaţilor cu sediul în Rusia, plata furnizorilor şi a vânzătorilor şi îndeplinirea altor obligaţii financiare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Google. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Este pentru prima dată când gigantul căutărilor a recunoscut că i-a fost confiscat întregul cont bancar. Baza de date a Serviciului Federal al Executorilor Judecătoreşti din Rusia menţionează două popriri de la mijlocul lunii martie, fără precizarea sumelor, precum şi alte amenzi şi taxe de executare. Serviciul a confirmat că a confiscat toate activele şi proprietăţile Google, potrivit Agerpres. Google şi-a mutat mulţi dintre angajaţi afară din Rusia după ce Moscova a început invadarea Ucrainei la 24 februarie. Dar unii au rămas. Potrivit unei note postate miercuri pe registrul oficial rus, filiala rusă plănuia să declare faliment şi din 22 martie a prezis o "incapacitate de a-şi îndeplini obligaţiile monetare", inclusiv indemnizaţii de concediere, remuneraţiile pentru actualii şi foştii angajaţi şi plăţile obligatorii la timp. Gigantul american de căutare, care a întrerupt vânzările de anunţuri şi majoritatea celorlalte operaţiuni comerciale în Rusia, a declarat că serviciile sale gratuite, inclusiv Gmail, Maps, Android şi Play, vor rămâne disponibile pentru utilizatorii ruşi. Guvernul rus a anunţat mai înainte că nu intenţionează să blocheze YouTube, în ciuda ameninţărilor şi amenzilor repetate, spunând că o astfel de măsură îi va face probabil pe utilizatorii ruşi să sufere şi de aceea nu ar trebui luată. În 2021, veniturile filialei ruse au fost de 134,3 miliarde de ruble, arată baza de date Spark a agenţiei de presă Interfax privind companiile ruseşti. Google a declarat în aprilie că Rusia a reprezentat 1% din veniturile sale anul trecut, sau aproximativ 2,6 miliarde de dolari.

Arme cu laser în Ucraina (sursa: sandboxx.us)
Internațional

Arme cu laser în Ucraina

Arme cu laser în Ucraina. Rusia a declarat miercuri că folosește o nouă generație de lasere puternice în Ucraina pentru a arde dronele, desfășurând unele dintre armele secrete ale Moscovei pentru a contracara un val de arme occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a dezvăluit în 2018 o rachetă balistică intercontinentală, drone nucleare subacvatice, o armă supersonică și o armă laser. Arme cu laser în Ucraina Se știu puține lucruri despre specificul noului laser. Putin a menționat unul numit "Peresvet", numit după un călugăr războinic ortodox medieval Alexandru Peresvet. Iury Borisov, vicepremierul responsabil cu dezvoltarea militară, a declarat la o conferință la Moscova că Peresvet este deja utilizat pe scară largă și că poate orbi sateliții până la 1.500 km deasupra Pământului. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul El a spus că există deja sisteme mai puternice decât Peresvet care ar putea arde drone și alte echipamente. Borisov a citat un test efectuat marți, despre care a spus că a ars o dronă aflată la 5 km distanță în cinci secunde, potrivit Reuters. "Dacă Peresvet orbește, atunci noua generație de arme cu laser duce la distrugerea fizică a țintei - distrugere termică, ard", a declarat el la televiziunea de stat rusă. Întrebat dacă astfel de arme au fost folosite în Ucraina, Borisov a spus: "Nu este cazul: "Da. Primele prototipuri sunt deja folosite acolo". El a spus că arma se numește "Zadira". Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comparat lasere cu așa-numitele arme minune pe care Germania nazistă le-a prezentat în încercarea de a preveni înfrângerea în cel de-al Doilea Război Mondial.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rusia folosește foame ca pe o armă de război

Rusia folosește foame ca pe o armă de război. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a acuzat miercuri Rusia că foloseşte blocarea exporturilor de cereale din Ucraina ca armă de război, transmite dpa. "Rusia conduce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, prin distrugerea silozurilor, străzilor şi a căilor ferate, Rusia a lansat un război al grânelor, provocând o criză alimentară globală", a afirmat Baerbock la o întâlnire a miniştrilor de externe desfăşurată la sediul ONU din New York. Rusia folosește foame ca pe o armă de război "Face acest lucru într-un moment în care milioane de oameni sunt deja ameninţaţi de foame te, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, din cauza efectelor devastatoare ale crizei climatice, din cauza pandemiei de COVID, din cauza conflictelor care fac ravagii în propriile regiuni". Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Potrivit guvernului german, Rusia blochează exportul a 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în primul rând către Africa de Nord şi Asia. O mare parte este blocată în portul Odesa, potrivit Agerpres. Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume. Secretarul general al ONU consideră că războiul din Ucraina a amplificat şi accelerat factorii care contribuie la criza alimentară globală."În doar doi ani, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară severă s-a dublat, de la 135 de milioane înainte de pandemie la 276 de milioane astăzi", a avertizat Antonio Guterres.

Energia regenerabilă viitorul omenirii (sursa: Facebook/António Guterres)
Eveniment

Energia regenerabilă, viitorul omenirii

Energia regenerabilă, viitorul omenirii. Secretarul general al ONU, António Guterres, a anunțat un plan de accelerare a trecerii mondiale la energia regenerabilă, afirmând că războiul din Ucraina a fost un semnal de alarmă pentru ca întreaga lume să renunțe la combustibilii fosili. Energia regenerabilă, viitorul omenirii Luând cuvântul la lansarea raportului "Starea climei globale 2021" al Organizației Meteorologice Mondiale, Guterres a descris concluziile ca fiind "o etapă sumbră a eșecului umanității de a aborda perturbările climatice". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi "Sistemul energetic global este stricat și ne aduce tot mai aproape de o catastrofă climatică. Combustibilii fosili sunt o fundătură - din punct de vedere ecologic și economic", va spune el, potrivit comentariilor pregătite, potrivit CNN. "Războiul din Ucraina și efectele sale imediate asupra prețurilor la energie reprezintă un alt semnal de alarmă. Singurul viitor sustenabil este unul regenerabil. Trebuie să punem capăt poluării cu combustibili fosili și să accelerăm tranziția către energia regenerabilă, înainte de a ne incinera singura noastră casă", a spus el, adăugând că "timpul se scurge". Guterres a propus un plan în cinci etape: Ca tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi stocarea bateriilor, să fie tratate ca "bunuri publice globale esențiale și disponibile în mod gratuit". El a solicitat crearea unei coaliții globale privind stocarea bateriilor pentru a accelera inovarea și implementarea, condusă de guverne și care să reunească companii de tehnologie, producători și finanțatori.Să asigure, să extindă și să diversifice aprovizionarea cu componente și materii prime esențiale pentru tehnologiile de energie regenerabilă.Guvernele trebuie să creeze cadre și să reformeze birocrația pentru a uniformiza condițiile de concurență pentru energiile regenerabile.4. Guvernele trebuie să mute subvențiile de la combustibilii fosili pentru a proteja persoanele și comunitățile sărace și cele mai vulnerabile.Investițiile private și publice în energia regenerabilă trebuie să se tripleze, ajungând la cel puțin 4 trilioane de dolari pe an.

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

România stă alături de Ucraina (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, Romania)
Internațional

România stă alături de Ucraina

România stă alături de Ucraina. România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie în cadrul procedurilor lansate împotriva Federaţiei Ruse, a anunţat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe. "În continuarea demersurilor întreprinse în susţinerea Ucrainei ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, autorităţile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina împotriva Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie, la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948. România stă alături de Ucraina Acest demers al României de a interveni în procesul menţionat are loc la solicitarea expresă a părţii ucrainene, transmisă de ministrul Afacerilor Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, omologului român, Bogdan Aurescu, cu ocazia vizitei pe care ministrul ucrainean a efectuat-o la Bucureşti", precizează MAE, într-un comunicat transmis, informează Agerpres. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Conform MAE, în contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară şi va colabora strâns cu reprezentanţii Ucrainei implicaţi în procedurile din faţa CIJ. Decizia autorităţilor române a fost comunicată de ministrul Bogdan Aurescu colegilor europeni şi omologului ucrainean în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene care s-a desfăşurat zilele trecute la Bruxelles, ca expresie a susţinerii "constante" şi "principiale" a autorităţilor de la Bucureşti pentru cauza Ucrainei, arată Ministerul de Externe. "Decizia României reflectă, o dată în plus, poziţia constantă a ţării noastre în favoarea valorificării instrumentelor şi instituţiilor de drept internaţional în sprijinul menţinerii şi restabilirii păcii şi securităţii internaţionale, precum şi încrederea necondiţionată în rolul fundamental al CIJ ca promotor al justiţiei internaţionale", se mai precizează în comunicatul citat. Rusia acuzată de crime de război și genocid La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de iniţiere a procedurilor contra Federaţiei Ruse la CIJ, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia din 1948 privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Potrivit MAE, Ucraina a reclamat faptul că Federaţia Rusă a invocat, în mod fals, comiterea unor acte de genocid în regiunile Lugansk şi Doneţk, pentru a justifica recunoaşterea aşa-numitelor RP Doneţk şi RP Lugansk, precum şi pentru a desfăşura o operaţiune militară specială împotriva Ucrainei. "În baza acestor acuzaţii false, Federaţia Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave şi pe scară largă ale drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar", menţionează MAE. Printr-un ordin din data de 16 martie 2022, Curtea a indicat măsuri provizorii/conservatorii, prin care a stabilit în sarcina Federaţiei Ruse obligaţia de a suspenda imediat operaţiunile militare începute la 24 februarie 2022 pe teritoriul Ucrainei, precum şi de a se asigura că unităţi militare sau neregulate pe care Federaţia Rusă le-ar direcţiona sau sprijini, precum şi orice organizaţii sau persoane care ar fi supuse controlului sau conducerii sale nu fac niciun demers de continuare a operaţiunilor militare. De asemenea, ordinul prevede că ambele părţi se vor abţine de la orice acţiune care ar putea agrava sau extinde disputa supusă Curţii sau care ar face mai dificilă soluţionarea acesteia, explică Ministerul de Externe. De asemenea, printr-un ordin din data de 23 martie 2022, CIJ a indicat data de 23 septembrie 2022 ca termen pentru depunerea Memoriului Ucrainei, respectiv 23 martie 2023 ca dată limită pentru depunerea Contra-memoriului Federaţiei Ruse. Conform regulilor prevăzute în Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă o cauză pare să implice interpretarea unei convenţii multilaterale la care alte state decât cele implicate în dispută sunt părţi, Grefierul trebuie să notifice aceste state, iar orice stat notificat are dreptul să intervină în proceduri. România, ca şi celelalte state părţi la Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, a primit din partea Grefei CIJ o notificare privind faptul că procedurile iniţiate de Ucraina par a ridica probleme de interpretare a acestei Convenţii, statele părţi respective putându-se prevala de posibilitatea de a interveni în speţă. Declaraţia de intervenţie, care poate fi formulată înainte de data fixată pentru deschiderea procedurilor orale privind disputa în cauză, implică anumite proceduri suplimentare din partea statului intervenient.

Războiul e la porțile României (sursa: facebook/emmanuelmacron)
Internațional

Franța, dispusă să intre în război cu Rusia

Franța, dispusă să intre în război cu Rusia. Franţa „va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune, a declarat luni seară Palatul Elysée, după ce aceste doua ţări au anunţat ca doresc să adere la NATO, relatează AFP. „Orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”, a scris preşedinţia franceză într-un comunicat. Franța, dispusă să intre în război cu Rusia „Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a continuat Palatul Elysée. Articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona este o clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Rusia a estimat luni că aderarea Suediei şi Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) ca răspuns la ofensiva rusă împotriva Ucrainei este o greşeală care ar submina securitatea pe continentul european, potrivit Agerpres. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a promis că va urmări îndeaproape „implicaţiile pe care le va avea acest lucru pentru securitatea noastră”. Anterior, adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a reiterat avertismentele ruse emise în ultimele zile, referindu-se în special la „măsuri (ruse) de ripostă militaro-tehnică şi de altă natură”. Partidul Social Democrat aflat la putere în Suedia a dat duminică undă verde unei candidaturi la NATO, la scurt timp după ce executivul finlandez şi-a anunţat dorinţa de a adera la această organizaţie occidentală pe care Rusia o consideră o ameninţare existenţială. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, „salută şi sprijină aceste decizii ale celor parteneri europeni foarte apropiaţi”, a raportat Palatul Elysée.

Finlanda și Suedia în NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Finlanda și Suedia în NATO

Finlanda și Suedia în NATO. Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP. Finlanda și Suedia în NATO "Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. "Sperăm să finalizăm rapid" procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va aproba această aderare din cauza sancțiunilor impuse Ankarei și a acuzat ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde, potrivit Agerpres. Moscova a avertizat asupra unor "consecințe de anvergură" dacă se va merge mai departe.Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu va crea o amenințare, dar "extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va provoca cu siguranță răspunsul nostru". Ministerul rus de Externe a declarat că "va fi obligat să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale".

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Eveniment

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina. Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP. Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee. Franța intensifică livrările de arme în Ucraina Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend. Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei, potrivit Agerpres. Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză. Emmanuel Macron l-a asigurat la sfârşitul lui aprilie pe omologul său care îi mulţumea pentru "trimiterea de material militar de anvergură care contribuie la rezistenţa ucraineană" că acest sprijin va continua "să se întărească, la fel ca asistenţa umanitară adusă de Franţa". Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre "căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie". Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale. România reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa. În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său "că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie", după avizul Comisiei Europene. Preşedintele Zelenski se arată foarte rezervat în privinţa propunerii omologului său francez de a crea o "Comunitate politică europeană" din care să facă parte Ucraina în aşteptarea unei adeziuni depline la UE care, potrivit Parisului, ar putea dura "decenii".

SUA va dovedi crimele de război comise de Rusia (sursa: Pixabay)
Eveniment

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia. Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți lansarea unui nou program "pentru a capta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de Rusia în Ucraina". Programul, numit Observatorul Conflictului, "cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise privind acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin", potrivit unei note de presă a Departamentului de Stat. SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia "Observatorul conflictului va analiza și va păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de responsabilizare actuale și viitoare", se arată în notă. "Acest lucru include menținerea unor proceduri riguroase de lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare”, potrivit CNN. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Informațiile vor fi împărtășite public prin intermediul unei platforme online, a adăugat nota. Departamentul de Stat a precizat că programul este o colaborare cu "Esri, o companie de top în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai", iar "guvernul SUA a contribuit, de asemenea, cu imagini comerciale din satelit la aceste eforturi". Departamentul de Stat a declarat că se așteaptă ca organizațiile partenere internaționale să se alăture programului. Rapoartele vor fi disponibile pe site-ul ConflictObservatory.org.

SUA reclamă multe fenomene OZN (sursa: Pixabay)
Internațional

SUA reclamă multe fenomene OZN

SUA reclamă multe fenomene OZN. Un "număr tot mai mare" de obiecte neidentificate a fost raportat pe cer în ultimii 20 de ani, a indicat marţi un responsabil al Pentagonului în faţa congresmenilor americani, fără a ajunge până la a confirma prezenţa vieţii extraterestre, notează AFP. Pentru prima dată după mai mult de 50 de ani, Congresul SUA a organizat o audiere publică dedicată "fenomenelor aeriene neidentificate". SUA reclamă multe fenomene OZN "De la începutul anilor 2000, am observat un număr tot mai mare de obiecte neautorizate sau neidentificate", a declarat Scott Bray, director adjunct al serviciului de informaţii pentru US Navy. Responsabilul a atribuit această creştere "eforturilor considerabile" ale armatei americane pentru "a destigmatiza actul de raportare a observărilor" şi progresului tehnologic. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Cu toate acestea, el a spus că nu a detectat nimic "care să sugereze o origine non-terestră" acestor fenomene. Dar nici nu a exclus definitiv această posibilitate. În iunie 2021, serviciile americane de informaţii americane au afirmat deja într-un raport mult aşteptat că nu există nicio dovadă a existenţei extratereştrilor, recunoscând în acelaşi timp că zeci de fenomene observate de piloţii militari nu pot fi explicate. Unele ar putea fi explicate prin prezenţa dronelor sau a păsărilor care creează confuzie în sistemele radar ale armatei americane. Altele ar putea proveni din teste de echipamente sau de tehnologii militare efectuate de alte puteri, precum China sau Rusia. Armata americană şi serviciile de informaţii americane caută în primul rând interesate să determine dacă aceste "fenomene aeriene neidentificate" pot fi legate de ameninţări împotriva Statelor Unite. "Fenomenele aeriene neidentificate constituie o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale", a avertizat alesul democrat André Carson, şeful comisiei parlamentare la originea audierii. "Şi trebuie tratate ca atare", a adăugat congresmenul, citat de AFP.

Un milion de soldați ucraineni înarmați (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Un milion de soldați ucraineni înarmați

Un milion de soldați ucraineni înarmați. Ucraina poate înarma, cu ajutorul SUA şi al UE, un milion de soldaţi bine pregătiţi şi puternic motivaţi ce ar putea pune mari probleme armatei ruse. Este avertiamentul unui colonel rus în retragere, Mihail Hodarenok, la o emisiune la postul public rus de televiziune Rossiya-1, relatează agenţia EFE şi postul CNN. Un milion de soldați ucraineni înarmați "Forţele armate ale Ucrainei pot înarma un milion de persoane, iar acest lucru ele însele îl spun. Având în vedere că ajutorul (militar) american şi european este pe punctul de activare, realitatea este că vom avea un milion de ucraineni înarmaţi", a subliniat militarul rus. Mihail Hodarenok, care a lucrat şi în Statul Major al armatei ruse, a îndemnat "să nu fie luate sedative informaţionale", multe mass-media ruse dând "informaţii despre căderea psihologică şi emoţională a forţelor armate ale Ucrainei", ceea ce "nu corespunde realităţii". Armata ucraineană, un nivel ridicat de motivaţie Colonelul rus a mai subliniat faptul că deşi într-adevăr există soldaţi ucraineni care se predau trupelor ruse, este vorba despre "cazuri izolate", iar în acest timp armata ucraineană îşi păstrează un nivel ridicat de motivaţie, la care se adaugă aprovizionarea ei cu arme moderne occidentale, situaţie căreia planificatorii militari ruşi trebuie să-i acorde atenţie în calculele lor strategice şi operaţionale. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Hodarenok, care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră” "Situaţia pe acest plan se va înrăutăţi pentru noi", a insistat colonelul, într-o critică neobişnuită auzită la un post TV rus despre mersul "operaţiunii militare speciale" în Ucraina. "Nivelul de profesionalism al oricărei armate nu depinde doar de echiparea sa, ci şi de instruirea efectivelor, de motivaţia lor şi de dispoziţia de a vărsa sânge pentru patrie. O armată de recruţi poate fi de asemenea foarte profesionistă", a mai remarcat colonelul rus, ce are apariţii frecvente în mass-media ruse. Rusia, într-o "izolare geopolitică totală" Pe de altă parte, el a sesizat faptul că Rusia se regăseşte în prezent într-o "izolare geopolitică totală". Cât despre NATO, Mihail Hodarenok a apreciat că ar fi ridicol ca Rusia să-şi îndrepte rachetele spre Finlanda, ţară care şi-a anunţat candidatura pentru a intra în Alianţă. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat de altfel că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este în sine o ameninţare pentru Rusia, cu excepţia cazului în care va include şi desfăşurarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul acestor ţări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră