duminică 05 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

886 articole
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România.Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, ajunge vineri într-o vizită în România. Ea a plecat în cursul nopţii de la Washington pentru o vizită de patru zile în România şi Slovacia, în care va sublinia angajamentul Statelor Unite pentru refugiaţii ucraineni. Jill Biden vine în România "În drum spre România şi Slovacia pentru a petrece Ziua Mamei cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele din cauza războiului lui Putin. De asemenea, voi vizita trupele americane şi voi exprima recunoştinţă pentru eforturile de ajutorare a ţărilor vecine şi a lucrătorilor umanitari", a scris Jill Biden, pe Twitter. https://twitter.com/FLOTUS/status/1522407300866134016 Vineri, Jill Biden va vizita Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu militarii americani şi ai NATO, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt În cursul serii, Prima Doamnă a SUA va pleca spre Bucureşti. Sâmbătă, Jill Biden are programată o întâlnire cu soţia preşedintelui României, Carmen Iohannis, prilej cu care va exprima recunoştinţa pentru generozitatea şi sprijinul poporului român în ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În aceeaşi zi, soţia preşedintelui american va vizita o şcoală publică din Bucureşti, care găzduieşte elevi ucraineni refugiaţi. Ulterior, Jill Biden va părăsi România cu destinaţia Bratislava. Prima Doamnă a Statelor Unite este însoţită în această călătorie de secretarul de stat adjunct pentru Afaceri europene şi eurasiatice Karen Donfried. Din delegaţia care o va însoţi pe Jill Biden în România vor face parte, de asemenea, fostul ambasador american la Bucureşti (2009 - 2012) Mark Gitenstein, în prezent ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, şi soţia acestuia, Elizabeth Gitenstein.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Eveniment

Atacuri cibernetice repetate asupra României

Atacuri cibernetice repetate asupra României. Serverele care gestionează website-urile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au fost supuse la atacuri cibernetice repetate în ultimele zile, dar nu au fost înregistrate pierderi de informaţii, a anunţat luni CNAB. Atacuri cibernetice repetate asupra României "În cursul ultimelor zile, serverele care gestionează website-urile CN Aeroporturi Bucureşti au fost supuse la atacuri cibernetice repetate. Atacurile au fost de tip DDoS (distributed denial of service), ultimul dintre acestea afectând, în primele ore ale zilei de 2 mai 2022, funcţionarea website-ului bucharestairports.ro. Pentru câteva ore, acest site a fost inaccesibil publicului dar, începând cu dimineaţa aceleiaşi zile, funcţionarea normală a fost restabilită prin colaborarea între specialiştii CNAB şi cei ai firmei care asigură găzduirea şi mentenanţa lui", informează compania, informează Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Potrivit sursei citate, nu s-au înregistrat pierderi de informaţii şi nu a fost afectat serverul de e-mail. "Se observă o diversificare a atacurilor prin utilizarea unor noi metode care vizează infectarea cu aplicaţii malware de tip ransomware a sistemelor informatice ale organizaţiilor deja atacate prin DDoS. În acest context, tehnicile utilizate de atacatori includ spear phishing şi spoofing", a transmis duminică într-un comunicat al DNSC. Potrivit sursei citate, atacatorii cibernetici transmit mesaje pe email, WhatsApp, Signal, Telegram, Messenger, Slack, etc. pretinzând că sunt o sursă / persoană de încredere, pentru a convinge victimele potenţiale să divulge informaţii confidenţiale, date personale sau să efectueze acţiuni care permit preluarea controlului unor infrastructuri sau dispozitive informatice de către atacatori. "Pentru a încerca să inducă în eroare potenţialele victime şi pentru o rată de succes mai ridicată, atacatorii intenţionează să utilizeze inclusiv adrese de email sau conturi de utilizator falsificate ca aparţinând unor instituţii publice sau organizaţii cunoscute din România", se sublinia în comunicat. Specialiştii DNSC recomandă prudenţă în cazul în care se recepţionează mesaje ce au următoarele caracteristici: sunt prezentate ca fiind solicitări urgente, inclusiv din partea autorităţilor; sunt ciudat formulate şi apar ca provenind de la o sursă sau persoană "de încredere"; includ linkuri sau ataşamente care nu au fost solicitate; cer furnizarea unor date cu caracter personal sau tehnice (parole, PIN, IP etc.). Pentru a limita riscul infectării cu ransomware şi a evita criptarea sau distrugerea datelor, este obligatorie şi realizarea de copii de siguranţă (backup) pentru site-uri, baze de date sau orice alt tip de date expuse în mediul Internet, precum şi stocarea acestor copii în locaţii separate.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România. Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, va întreprinde o vizită în România şi Slovacia în perioada 5-9 mai pentru a se întâlni cu membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi ucraineni, lucrători umanitari şi profesori, a informat luni biroul Primei Doamne, transmite Reuters. Jill Biden vine în România Duminică, sărbătorită în Statele Unite ca Ziua Mamei, Jill Biden se va întâlni cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să-şi părăsească căminele din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a indicat sursa citată. Soţia preşedintelui Joe Biden se va întâlni la 6 mai cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, după care se va îndrepta spre Bucureşti, unde va avea întâlniri cu oficiali ai guvernului român, cu membri ai ambasadei Statelor Unite, cu lucrători umanitari şi cu profesori care lucrează cu copii ucraineni refugiaţi. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Călătoria Primei Doamne va mai include vizite în oraşele slovace Bratislava, Kosice şi Vysne Nemecke, unde Jill Biden se va întâlni cu oficiali guvernamentali, cu refugiaţi şi lucrători umanitari, a indicat biroul său. Vizita lui Jill Biden constituie cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Senatului SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu prilejul unei vizite neanunţate. Jill Biden a fost la rândul său implicată îndeaproape în aceste demersuri. În martie, ea a lucrat împreună cu soţia preşedintelui polonez, Agata Kornhauser-Duda, pentru a accelera oferirea de asistenţă medicală refugiaţilor în criza declanşată de invazia rusă, menţionează Reuters. Până la 27 aprilie, mai mult de 3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în Polonia, în jur de 817.000 în România şi aproape 372.000 în Slovacia, dintr-un total de aproape 5,5 milioane de refugiaţi, conform datelor ONU.

Până la 100 de persoane sunt ucise în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, spune Zelenski Foto: Twitter/VolodimirZelenski
Eveniment

Zelenski oferă energie Moldovei și României

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, oferă energie Moldovei și României, dar cere să fie aprovizionat cu gaz, pentru a reduce depedența de Rusia. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru presa poloneză, publicat pe 29 aprilie, informează focus.ua, citate de newsmaker.md. Zelenski oferă energie Moldovei și României Liderul de la Kiev a remarcat că, în pofida războiului de amploare declanșat de Rusia, Ucraina a reușit să se conecteze la rețeaua energetică europeană. „Am discutat cu Europa, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, toți ne susțin. Noi, desigur, vom ajuta mult alte țări. În ceea ce privește capacitatea de generare a energiei nucleare – avem o capacitate foarte mare. Vom putea vinde energie electrică la prețuri „normale”, nu pentru a profita. Suntem oameni normali, înțelegem ce înseamnă piață”, a spus președintele ucrainean. Vladimir Zelenski a adăugat că Ucraina este bucuroasă să ofere Europei ocazia de a nu mai depinde de Rusia în ceea ce privește livrarea energiei electrice. There is more going on than "NATO" here. Russia is basically a giant gas station as it is the biggest part of their economy. They pay Ukraine several billion annually in transit fees. Ukraine & Moldova have energy reserves that could cripple Russia. https://t.co/OompcPxffV— IM Nunya ?#СлаваУкраїні ?? #StandUpForUkraine? (@NunyaIm) March 5, 2022 „Pe de altă parte, pe baza relațiilor de prietenie reciprocă, am putea primi din Europa volumul de gaz care ne lipsește. Astfel de lucruri se planifică. Miniștrii noștri, șefii de companii petroliere încep discuțiile pe tema asta”, a spus Zelenski. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Președintele Ucrainei a precizat că va putea asigura cu energie electrică țări precum R. Moldova, Bulgaria, România și Grecia.

România atacată cibernetic de hackerii ruși (sursa: Pixabay)
Internațional

România, atacată cibernetic de hackerii ruși

România, atacată cibernetic de hackerii ruși. Grupul de hackeri pro-rus Killnet a revendicat atacurile cibernetice asupra mai multor site-uri ale anumitor instituții din România. Site-urile Guvernului (gov.ro), al Ministerului Apărării (mapn.ro), al CFR (cfrcalatori.ro) și al unei instituții financiare (potrivit unor surse, ar fi vorba despre OTP Bank) au fost atacate cibernetic vineri dimineață. România, atacată cibernetic de hackerii ruși Grupul de hackeri Killnet a revendicat atacul și susține că acesta a venit în urma declarațiilor făcut de președintele PSD Marcel Ciolacu potrivit cărora acesta a promis că va trimite arme letale Kievului. „Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Răspunsul nostru oficial: Acesta va fi ultimul lucru pe care l-a făcut guvernul României”, a transmis grupul de hackeri pe Telegram. „Nu a fost decât un atac la site-ul nostru de prezentare, pentru transparenţă şi relaţii publice, deci, la o platformă exterioară, care nu are în spate nicio bază de date, nimic. Nu, este un atac simbolic mai degrabă, care încearcă să arate că nu funcţionează, sau să îţi plaseze ceva, un alt mesaj, contrar, aşa se face în această zonă. Nu este un atac care să afecteze să spunem baze de date sau sistemul de comandă sau control, deci nu este cazul. Este doar un atac simbolic”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, potrivit Digi24.

România se aliniază la legislația europeană (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

România se aliniază la legislația europeană

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, că Guvernul va lua măsuri de adaptare a legislaţiei naţionale cu cea europeană pentru siguranţa sporită a consumatorilor, menţionând că autorităţile cu responsabilităţi de control vor putea lua toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei şi, în mod deosebit, a drepturilor consumatorilor. România se aliniază la legislația europeană "Foarte important este să continuăm să îndeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare şi astăzi, pe ordinea de zi, un alt punct foarte important este cel legat de adaptarea legislaţiei naţionale la nivel european, în conformitate cu prevederile Directivei Omnibus pentru a putea să asigurăm acele elemente de siguranţă sporită a consumatorilor, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Este foarte important ca prin aceste demersuri să asigurăm ca autorităţile cu responsabilităţi de control, cum sunt Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorului, Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să poată să îşi desfăşoare activitatea şi să asigure toate măsurile necesare astfel încât să fie asigurată protecţia şi, în mod deosebit, drepturile consumatorilor. Ca atare, cetăţeanul rămâne în continuare în centrul preocupării Guvernului României", a afirmat Ciucă, la începutul şedinţei Executivului. Pe ordinea de zi a Guvernului se află un proiect de ordonanţă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor. Conform notei de fundamentare, actul normativ vizează transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE şi 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme.

Putin taie accesul Ucrainei prin România (sursa: gov.ro)
Internațional

Putin taie accesul Ucrainei prin România

Putin taie accesul Ucrainei prin România. În faţa intensificării ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina, vizând noduri de aprovizionare strategice - hangare de armament distruse, poduri şi căi feroviare ţintite - în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua sub control o parte a teritoriului ucrainean, notează France Presse într-o amplă analiză miercuri. Putin taie accesul Ucrainei prin România A doua zi după o reuniune în Germania a circa 40 de ţări dedicată creşterii sprijinului militar destinat Ucrainei, armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o "mare cantitate" de arme livrate Kievului de către SUA şi de ţări europene. În ajun, un tir de rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează gura limanului în care se varsă râul Nistru şi care leagă Ucraina de România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor ferate ucrainene. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri. Instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (centru-vest), un important nod ferovirar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră ţinta loviturilor ruseşti luni. Rușii vor să distrugă ajutorul occidental "Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme", subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). "Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea", adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei mediteraneene de studii strategice (FMES). În acest context, distrugerea podului care leagă România de Ucraina este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă. Tăierea căilor de aprovizionare "Ei au vrut să taie fluxul de ajutor, de carburant în special, pentru Ucraina, trimis de ţările occidentale care tranzita prin România", remarcă George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think tank român. O perspectivă care fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la Centrul de studii american Atlantic Council, care prevedea o apropiată tăiere a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene. Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, "ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie", notează o sursă militară franceză. Atu-ul Ucrainei: frontiera lungă Marja de manevră rusească ar putea de asemenea să fie limitată din motive geografice, Ucraina având "o frontieră lungă cu mai multe puncte de trecere", potrivit lui Benjamin Jensen, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington. "În cel mai rău caz", ţările occidentale se vor adapta, mizând pe "expedieri mai mici care sunt mai dificil de urmărit", estimează analistul, chiar dacă "aceasta ia ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc în cazul unei operaţiuni de mare amploare". Ruşii îşi urmăresc astfel principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. "Ei luptă pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării", subliniază Maulny. Bombe puține, efect maxim Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, afirmă Ausseur. "Aceasta nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă la cenuşă Harkovul, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil", a apreciat acelaşi expert. "Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de întindere a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse", relevă sursa militară franceză. Căderea Harkovului ar fi catastrofală La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp. "Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?", se întreabă Ausseur. "Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană", adaugă el.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, că România analizează posibilitatea deschiderii unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina "Am discutat despre demersurile pe care ţara noastră le face astfel încât să putem ca în viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilităţi de trecere a frontierei. Împreună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem şi alte noi puncte de trecere a frontierei, potrivit Agerpres. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Există în momentul de faţă în analiză şi foarte curând vom reveni şi vom confirma împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina deciziile pe care le vom lua", a spus Ciucă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. El a subliniat importanţa deschiderii în 2020 a punctului de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka şi a liberalizării transportului de mărfuri pentru operatorii ucraineni, pe 5 aprilie.

România acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova (sursa: Youtube)
Internațional

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova. Un atac militar asupra Transnistriei ar trebui să înceapă în viitorul apropiat. Apoi, România intenționează să anexeze Moldova. Aceasta este opinia politologului Serghei Markov. Expertul spune că a observat că armata română a fost deja plasată în Moldova, iar gruparea se mărește. România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova "România, susținută de NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să cucerească Transnistria și să desfășoare o represiune politică masivă împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România intenționează să anexeze Moldova", și-a exprimat punctul de vedere Markov. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Anterior, fostul ministru al Apărării din DNR, Igor Strelkov, a declarat, citând surse proprii, că România face pregătiri secrete pentru preluarea Moldovei. Luni, 25 aprilie, Ministerul Securității de Stat din Transnistria a fost bombardat cu lansatoare de grenade. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate în legătură cu recentele incidente din regiunea transnistreană, anunţă Direcţia informare şi comunicare cu mass-media a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Potrivit Biroului Politici de Reintegrare al Republicii Moldova, obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

România a ajutat militar Ucraina, inteligent (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent"

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent". Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă". România a ajutat militar Ucraina, "inteligent" "Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu. El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba. Legat de un eventual ajutor cu armament pentru Ucraina, Bogdan Aurescu a afirmat: "Lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că se cuvine să vorbim în spaţiul public despre aceste lucruri". "România şi-a arătat adevărata faţă, de prieten" "Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba. El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune . (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe. Războiul este momentul adevărului, a declarat, vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, adăugând că, în acest context, "România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten". Kuleba: "Nu vom uita niciodată" Kuleba, aflat în vizită la Bucureşti, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă şi a avut convorbiri cu ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu. "Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata faţă a cuiva, iar România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu doar a vorbit, ci a şi acţionat. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Nu vom uita niciodată", a afirmat şeful diplomaţiei de la Kiev, în conferinţa de presă comună cu Aurescu. El a adăugat că Ucraina va învinge. "Nu vă îndoiţi, vom câştiga, dar pentru a reuşi cât mai curând trebuie să cooperăm cât mai repede, pe toate palierele", a subliniat Dmitro Kuleba. 800.000 de ucraineni au intrat în România "Ucraina trebuie să câştige acest război şi sunt convins că îl va câştiga", a declarat şi ministrul Aurescu. El a adăugat că toţi ucrainenii ucişi "sunt fraţii şi surorile noastre, părinţii şi copiii noştri". Aurescu a menţionat sprijinul acordat de România în investigaţia din Ucraina a Curţii Penale Internaţionale. Până în prezent, au intrat pe teritoriul României aproximativ 800.000 de ucraineni care fugeau de război, a informat ministrul Aurescu, care a precizat că a discutat cu omologul său de la Kiev despre deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două ţări. Bătălia finală pentru Europa Ministrul român de Externe a afirmat că, în perspectiva aderării Ucrainei, Uniunea Europeană "trebuie să arate viziune, să arate curaj". "De fiecare dată când preşedintele Putin încearcă să oprească Ucraina din dezvoltare, din procesul de integrare europeană, nu face decât să grăbească aceste procese", a subliniat Dmitro Kuleba. El a completat că ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar "o nouă încercare a Rusiei de a-şi menţine influenţa în regiune sau de a opri Ucraina". "Este bătălia finală, bătălia finală pentru dreptul tuturor naţiunilor europene (...) de a trăi în pace, prosperitate, ca parte a unei Europe libere. Nu am îndoieli că vom câştiga. Ucraina va câştiga", a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Kiev. Securitate comună la Marea Neagră Kuleba a mai transmis că, pentru a câştiga cât mai devreme, ţara sa are nevoie de sprijin de la parteneri. "Felicit Guvernul României, care a avut o politică inteligentă de la începutul agresiunii, pentru a fi alături de Ucraina. Toţi împărţim Marea Neagră. Acest război are legătură şi cu viitorul regiunii Mării Negre. Securitatea noastră este securitatea dumneavoastră. Ne ajutaţi pe noi, dar vă ajutaţi şi pe dumneavoastră. Daţi-ne tot ce avem nevoie pentru a lupta şi pentru a câştiga", a subliniat el. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război între Rusia şi Ucraina nu trebuie să fie "naivi", a spus Dmitro Kuleba. "Noi, în Europa Centrală şi de Est nu suntem naivi, noi ştim istorie", a completat el. Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit României că a primit cetăţeni din ţara sa care au fugit de război. "Aceşti oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război. Faptul că i-aţi primit i-a salvat", a punctat el.

Kuleba cere ajutor militar României (sursa: kavkazplus.com)
Internațional

Kuleba cere ajutor militar României

Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00. Kuleba cere ajutor militar României Vizita lui Kuleba la București vine după cea în Bulgaria care a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei. "Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri", a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes. Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict. Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului. Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere "sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre", amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro. "Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti'", a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba. Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. "După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel", i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației
Politică

România a pierdut finanțări din cauza birocrației

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației, a afirmat, ieri, comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean. Ea a oferit și exemplul unei licitații ratate, în valoarea de 320 de milioane de euro. România a pierdut finanțări din cauza birocrației Potrivit lui Vălean, România a pierdut 320 de milioane de euro, finanţare europeană, pentru modernizarea magistralei de tren dintre Braşov şi Sighişoara, pentru că nu a reuşit să semneze la timp contractele de execuţie, toate cele trei contracte fiind mult întârziate din cauza contestaţiilor. „Întârzierile din cauza capacității administrative scăzute, proceduri lungi pentru contestare în justiție în cadrul licitațiilor, schimbările de priorități investiționale. Toate astea au dus la pierderi de sume importante. Acum eu estimez între 400 milioane – 1 miliard de euro pierduți din fondurile de coeziune și din Connecting Europe Facility pentru transporturi. În total sunt puse la dispoziție 12 miliarde euro pentru transporturi, dublu față de perioada de finanțare anterioară 2014-2020. Mi s-ar părea o greșeală să ne apucăm să schimbăm ceva în PNRR pe transporturi”, a declarat pentru DC News Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi. Vălean a vorbit și în septembrie 2021 despre eșecul licitației de pe magistrala Brașov-Sighișoara. „Un motiv al întârzierilor pe care le-au avut proiectele din România a fost acela al instabilităţii de guvernanţă a proiectelor. Acolo unde managementul este stabil, proiectele au mers mai bine şi acesta este o recomandare. Trebuie să existe o transparenţă foarte mare asupra paşilor intermediari. De exemplu Braşov – Sighişoara: până când România a admis că există o întârziere din cauza problemelor de contestare în justiţie au trecut patru ani. Dacă se recunoştea de la bun început faptul că sunt contestaţii care estimăm că vor dura mai mulţi ani, atunci se putea face cu ajutorul Comisiei Europene o realocare a fondurilor, puteau merge la alte proiecte care să se deruleaze mai repede”, spunea ea, la 18 septembrie 2021. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

România la coada clasamentului (sursa: Agerpres)
Eveniment

România, la coada clasamentului

România, la coada clasamentului. Producţia industrială a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021, însă România este statul membru cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 2% în zona euro şi cu 3% în UE, în ritm anual. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Lituania (20,4%), Polonia (17,8%) şi Bulgaria (14,4%). În România, producţia industrială a crescut cu 0,6% în luna februarie, după un avans de 0,8% în luna ianuarie. România, la coada clasamentului Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 9,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 6,3% şi producţia de energie a crescut cu 4,6%, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Italia (4%), Croaţia (2,7%) şi Irlanda (2,4%). În România, producţia industrială a scăzut cu 1% de la o lună la alta, după ce în ianuarie a crescut cu 1,8%. Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unui avans de 2,4% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 1,7%. Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că, în luna februarie 2022, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%. Producţia industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 1%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,6%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%.

Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei Foto: Defence Romania
Politică

Avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei

Un sofisticat avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei chiar înainte de scufundarea crucișătorului Moscova, arată The Times. Avionul și-a oprit însă transponderul, care permitea detectarea mișcărilor sale pe FlightRadar24, timp de două ore și 56 de minute. Însă, înainte de a bloca detectarea sa prin mijloace publice, avionul se afla deasupra comunei Valea Nucarilor, în județul Tulcea. Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei „O aeronavă americană patrula în Marea Neagră cu câteva ore înainte ca nava Moscova să fie lovită de rachete ucrainene (...) Un Boeing P8 Poseidon se afla la 100 de mile de Moscova în ziua în care crucișătorul rus a suferit daune catastrofale. P8, care costă aproximativ 330 de milioane de lire sterline, este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine și de urmărire a navelor de război din arsenalul SUA. Poate arunca geamanduri sonore în apă deschisă pentru a detecta navele inamice și este echipat cu un sofisticat radar APY-10. Deși capabilitățile sale sunt secrete, experții au estimat anterior că un P8 ar putea urmări o zonă radar în secțiune transversală de 10.000 de metri pătrați pe o rază de peste 220 de mile, ceea ce înseamnă că Moscova s-ar fi aflat în raza sa de acțiune în ziua scufundării”, scrie The Times. Publicația britanică arată că nava a decolat din Italia, de la o bază din Sicilia, la ora 13.32, ora Kievului. la 16.26, aeronava oprește transponderul, când se afla deasupra Dobrogei. La acel moment, P8 era la 100 de mile de crucișătorul rus. The Times arată că avionul american a coborât, la acel moment, de la altitudinea de 8.800 de metri la circa 3.600 de metri. P8 reapare pe FlightRadar la 19.36. Primele informații că Moscova a fost lovită apar la 20.42. Aglomerație deasupra Mării Negre „Amelia Smith, un analist independent de date aviatice din SUA, a declarat că prezența unui P8 pe 13 aprilie a fost neobișnuită, dar „nu total ieșită din comun”. Ea a spus că în acea zi a existat un număr ceva mai mare de aeronave americane care zburau deasupra coastei Mării Negre”, mai arată The Times. “According to defence experts, a P8 aircraft will typically turn off its transponder, the device that records its location, when it enters a conflict zone.“Funny that - I wonder why ?https://t.co/m7Z0TfoGTH— Nicholas Beale (@Starcourse) April 20, 2022 În acea zi, deasupra Mării Negre a zburat și o dronă de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Drona, cu numărul de înregistrare 10-2045 și indicativul radio FORTE10, a decolat de la Baza Aeriană Sigonella, de pe Insula Sicilia (Italia). Aceasta a ieșit deasupra Mării Negre de pe teritoriul Bulgariei, și a evoluat în partea de sud a FIR Sevastopol, scrie Defense Romania. Tot la 14 aprilie, mai arată Defense Romania, un avion militar rusesc Tu-154 (număr de înregistrare RA-85843), care a zburat pe ruta Moscova-Damasc, s-a întâlnit deasupra Mării Negre cu drona americană RQ-4B (FORTE10), trecând la mai puțin de 10 kilometri pe lângă aceasta. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Putin și Biden, confruntare în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Biden, confruntare în Ucraina

Putin și Biden, confruntare în Ucraina. Statele Unite văd în actuala activitate militară a Rusiei în estul Ucrainei doar preludiul unei ofensive mai largi, a declarat marţi un responsabil al Pentagonului, potrivit Reuters şi CNN. Putin și Biden, confruntare în Ucraina Conform acestuia, Rusia continuă să-şi suplimenteze forţele pentru ofensiva în Donbas, unde a adus în ultimele 24 de ore încă două grupuri tactice la nivel de batalion (BTG), numărul acestora ajungând astfel la 78. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari. Pentru această ofensivă Rusia dispune de circa 75% din forţa de luptă disponibilă înaintea invaziei lansate pe 24 februarie, a apreciat oficialul Pentagonului. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state Potrivit declaraţiilor date de oficiali ucraineni, Rusia a lansat deja "Bătălia pentru Donbas", începută în noaptea de luni spre marţi cu baraje masive de artilerie şi rachete trase asupra poziţiilor ucrainene pe toată lungimea liniei frontului din estul Ucrainei. Se pregătesc acțiuni militare de amploare Totuşi, conform evaluării descrise de reprezentantul Pentagonului, Statele Unite au observat doar "operaţiuni ofensive limitate" desfăşurate de Rusia în sud-vestul provinciei Doneţk şi la sud de oraşul ucrainean Izium, care constau în "mişcări de trupe terestre (...) susţinute, desigur, de unele bombardamente de la distanţă, majoritatea cu artileria", acţiuni care ar putea fi mai degrabă "preludiu al unor operaţiuni ofensive mai extinse". De asemenea, adaugă acelaşi oficial american, Rusia încă desfăşoară operaţiuni de ''shaping'', adică acţiuni de pregătire a câmpului de luptă, şi pune la punct logistica şi celelalte elemente de susţinere ale ofensivei, toate acestea fiind puncte slabe care au contribuit la eşecul ofensivei anterioare asupra Kievului şi nordului Ucrainei. Mariupol încă rezistă Oficialul Pentagonului a mai spus că SUA lucrează "contracronometru" pentru a transfera arme Ucrainei, iar în următoarele 24 de ore şapte avioane încărcate cu echipamente militare americane destinate armatei ucrainene vor decola spre Europa. După eşecul încercării de cucerire a Kievului, trupele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene şi din nordul Ucrainei, concentrându-se în prezent pe o mare ofensivă în estul Ucrainei pentru ocuparea în întregime a provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, în timp ce continuă luptele şi în sudul Ucrainei, zona unde trupele ruse au înaintat cel mai mult la începutul invaziei. Rusia a dat marţi un nou ultimatum trupelor ucrainene din oraşul-post asediat Mariupol să se predea şi a deschis un coridor pentru soldaţii ucraineni care încă opun rezistenţă la combinatul siderurgic Azovstal, promiţându-le că vor scăpa cu viaţă dacă depun armele. Garanții de securitate pentru Ucraina SUA, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi despre cum să furnizeze garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze citat de Reuters. Preşedintele american Joe Biden s-a consultat cu aliaţi între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat Casa Albă mai devreme. Scopul videoconferinţei a fost "să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse", a adăugat sursa citată. Un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5. România și Polonia, la masă cu SUA, UE, NATO "Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate", a spus oficialul francez. "Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată (...)", a adăugat el. Aceste garanţii ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, a spus oficialul francez, decât ca mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa, a mai spus oficialul francez. Printre cei care au discutat cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră