sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: resurse

5 articole
Politică

Nou delir al lui Georgescu

Nou delir al lui Călin Georgescu: în România se află metale rare care nu sunt în tabelul lui Mendeleev, a spus el în cadrul unui interviu. Reacția lui Ion Cristoiu, care îl intervieva: „Interesant”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Nou delir al lui Georgescu Cum a decurs dialogul Georgescu-Cristoiu, potrivit unei relatări a istoricului Mădălin Hodor: „Cristoiu: Cum rezovăm problema economică? Georgescu: Resursele naturale. Cristoiu: Care resurse? Georgescu: Sarea, petrolul, metalele rare. România are toate metalele rare din tabelul lui Mendeleev. Unele nici nu sunt în tabelul lui Mendeleev. Cristoiu: Interesant...”. În acest interviu, Georgescu a reluat tezele Rusiei potrivit cărora Ucraina ar trebui dezmembrată. „Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus el, confirmând că „pariază” pe o împărțire a Ucrainei. Georgescu a preluat afirmațiile lui Putin că „Ucraina e un stat inventat, nu există” și a spus că teritoriile la care se referise anterior ”în primul rând sunt ale noastre, istoric”.

Nou delir al lui Georgescu Foto: Captură youtube
Risc însemnat să pierdem resursele de apă Foto: Suspemunte.ro
Politică

Risc însemnat să pierdem resursele de apă

În sudul României există un risc însemnat, mai mare decât în alte zone ale României, să pierdem şi resursele de apă, a avertizat ministrul mediului, Mircea Fechet. Citește și: Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112 Risc însemnat să pierdem resursele de apă „Eu cred că tema cea mai de interes, pentru că ne interesează şi pe noi foarte mult, în România, este cea legată de apă. Fie că discutăm de apele subterane sau supraterane, despre calitatea apei şi poluare sau dacă ne referim la cantitatea de apă, în sine, care e din ce în ce mai puţină”, a spus ministrul. Fechet a arătat că sudul României este cel mai dispus, nu doar la fenomenul deşertificării, nu doar la riscul producerii unor incendii de vegetaţie, el amintint incendiul de la Mehedinţi, unde zile întregi s-au luptat pompierii dar şi la riscul pierderii resurselor de apă. „Există un risc însemnat, mai mare decât în alte zone ale României, să pierdem şi resursele de apă. Asta afectează şi populaţia, pentru că se alimentează cu apă potabilă din rezervele de apă”, a completat ministrul. Sâmbătă, el arăta că toate prognozele pe termen lung arată că partea estică şi cea sudică a ţării se vor confrunta cu o scădere cu 20% a resurselor de apă disponibile. „Promovarea rezilienţei la apă este vitală şi, prin urmare, sprijinim orice iniţiativă de a dezvolta o politică europeană specifică în acest sens. Considerăm că această politică ar trebui să fie dezvoltată în jurul cadrului existent, şi anume, Directiva Cadru privind Apa şi Directiva privind Inundaţiile şi să includă elementele specifice din Green Deal. Această politică ar trebui să continue să fie dezvoltată la nivelul bazinului fluvial, inclusiv al bazinelelor transfrontaliere. Pe de altă parte, aspectele privind seceta şi deficitul de apă trebuie mai mult abordate de politicile viitoare şi corelate cu gestionarea mai înţeleaptă şi mai atentă a apei. În plus, politica de rezilienţă a apei trebuie să fie conectată cu politica de poluare zero a apei”, a subliniat demnitarul român, citat de news.ro.

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor. Instituția, însă, susține că Autostrada Unirii se va construi pe bani europeni. Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor Ionel Apostol, de la "Împreună pentru A8", vrea să vadă mai întâi contracte atribuite. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți Dorin Dobrincu, de la "Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei", este convins că "s-au întins cu cheltuielile cât încape". Adrian Covăsnianu, de la "Moldova Vrea Autostradă", este singurul optimist că vor fi bani, deși recunoaște că întârzierea pe transonul ieșean înrăutățește lucrurile Continuarea, în Ziarul de Iași.

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin

Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin. În litigiul arbitral de la Washington pentru aurul de la Roșia Montană, Gabriel Resources cere despăgubiri de la statul român de aproape 3,3 miliarde de dolari. Investitori străini mulțumiți Potrivit chiar cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources, Victor Ponta este indicat ca principal responsabil pentru acest litigiu. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Cu alte cuvinte, dacă Gabriel Resources va avea câștig de cauză, îi va putea mulțumi fostului premier al României. Și alți investitori străini interesați de resursele din subsolul României au motive să fie mulțumiți de Victor Ponta. La mijloc se află tot o mină. Dar, spre deosebire de Roșia Montană, în acest caz este foarte probabil ca exploatarea resurselor să înceapă chiar de anul viitor. Este vorba despre minele de cupru de la Moldova Nouă, ale fostei Moldomin. Altă Roșia Montană: Ponta și Moldomin Fosta companie de stat Moldomin a fost cumpărată în 2021 de Eti Bakir, cea mai importantă companie minieră din Turcia, parte a grupului Cengiz. Preluarea la pachet a portului industrial de la Moldova Nouă, construit special pentru transportul concentratelor cuprifere pe Dunăre către Marea Neagră, le aduce investitorilor turci un avantaj strategic pe piața globală a metalelor esențiale pentru noile tehnologii. În 2022, societatea Cuprumold Mining, deținută de Eti Bakir, a câștigat în instanță licența de exploatare a zăcământului după un proces lung cu ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale). Activitatea minieră se va relua în 2025, au anunțat turcii, care se așteaptă să exploateze anual zece milioane de tone de cupru. Compania turcă Eti Bakir a fost asistată să preia Moldomin de Victor Ponta, prin intermediul firmei celui din urmă, VP Projects Advisers SRL. Pentru consultanța acordată turcilor, firma lui Ponta a încasat 390.000 de euro pentru aceste servicii de la Cengiz Holding, care deține Eti Bakir, potrivit unei investigații captura.ro.

Rusia fură, China beneficiază de resurse (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia fură, China beneficiază de resurse

Rusia fură, China beneficiază de resurse. O companie chineză a cumpărat cupru în valoare de cel puţin 7,4 milioane de dolari de la o uzină amplasată în regiunea din Ucraina anexată de Rusia, care este vizată de sancţiunile occidentale, arată datele vamale ruseşti analizate de Reuters. Rusia fură, China beneficiază de resurse China nu a impus niciun fel de restricţii cu privire la schimburile comerciale cu Rusia, însă SUA au ameninţat că vor trece pe o listă neagră companiile care vor fi descoperită că încalcă sancţiunile sale şi, de asemenea, a avertizat Beijingul să nu aprovizioneze Moscova cu bunuri interzise conform legislaţiei SUA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Datele vamale analizate de Reuters arată că firma chineză Quzhou Nova a cumpărat cel puţin 3.220 de tone de aliaj de cupru, cu o valoare totală de 7,4 milioane de dolari, de la uzina de inginerie metalurgică de la Debaltsevsky, în perioada cuprinsă între 8 octombrie 2022 şi 24 martie 2023. Uzina respectivă este amplasată în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Lugansk. Aceste date sunt o primă dovadă a schimburilor comerciale efectuate de China cu regiunile din Ucraina anexate de Rusia după izbucnirea războiului în data de 24 februarie 2022. Quzhou Nova, o firmă cu activităţi de tranzacţionare şi producţie din oraşul Quzhou, în provincia Zhejiang, estul Chinei, a declarat pentru Reuters că nu are afaceri care să aibă legătură cu importul şi exportul de aliaj de cupru. Sancțiunile americane nu opresc China Cu toate acestea, o sursă de la fabrica Debaltsevsky a dezvăluit, sub protecţia anonimatului, că există un atelier de metalurgie neferoasă în interiorul uzinei. Sursa nu a dorit să comenteze cu privire la livrarea de aliaj de cupru către China, spunând doar că aceste informaţii constituie "un secret comercial". Atât Doneţk, cât şi Lugansk se numără printre cele patru regiuni din Ucraina pe care preşedintele Vladimir Putin le-a alipit Rusiei. Ucraina, aliaţii săi occidentali şi majoritatea covârşitoare a ţărilor din Adunarea Generală a ONU au condamnat drept ilegală anexarea de către Rusia a celor patru regiuni din Ucraina. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO La data de 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de debutul invadării Ucrainei, SUA au impus sancţiuni care interzic importurile sau exporturile din aşa-numitele Republici Doneţk şi Lugansk. Două zile mai târziu, Uniunea Europeană a anunţat o interdicţie privind importurile de bunuri din cele două regiuni. Chiar dacă companiile chineze sunt libere să facă comerţ cu firme din regiunile ucrainene controlate de Rusia ele riscă să fie adăugate pe lista neagră a Occidentului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră