duminică 11 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reședință

5 articole
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Kievul neagă atacul asupra lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina nu a atacat nici o reședință a lui Putin, sunt minciuni ale Moscovei, insistă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că Rusia „minte” atunci când acuză Ucraina de o tentativă de atac cu drone asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Kiev, acuzațiile au fost fabricate pentru a justifica noi atacuri asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că povestea despre presupusul atac este „evident falsă”. Moscova acuză, Kievul dezminte Acuzațiile au fost formulate inițial de ministrul rus de externe Serghei Lavrov și au fost reluate ulterior și de alți oficiali ruși. Citește și: Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea: „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimțirea de a bloca țara?” Kievul respinge însă ferm aceste afirmații, susținând că este vorba despre o provocare propagandistică. „Rușii au inventat acum o poveste evident falsă despre un pretins atac asupra reședinței dictatorului rus, pentru a avea o scuză să-și continue atacurile împotriva Ucrainei”, a scris Zelenski. „Afirmatii periculoase” care ar afecta negocierile de pace Zelenski a calificat declarațiile lui Lavrov drept „afirmații periculoase”, susținând că acestea urmăresc subminarea progreselor înregistrate de echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite. Liderul ucrainean s-a întâlnit duminică în Florida cu președintele american Donald Trump, la reședința acestuia de la Mar-a-Lago, unde au fost discutate propuneri pentru un plan de pace. Zelenski a numit afirmațiile Moscovei „tactici mincinoase tipic rusești”. „Important acum este ca lumea să nu rămână tăcută și ca rușii să nu submineze progresele către pace”, a punctat acesta. Lavrov susține că 91 de drone ar fi vizat o reședință prezidențială Potrivit declarațiilor lui Serghei Lavrov, Ucraina ar fi lansat noaptea trecută 91 de drone cu rază lungă de acțiune către o reședință a lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod. Oficialul rus a afirmat că toate dronele ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană. Lavrov a mai declarat că Rusia nu intenționează să se retragă din procesul de negociere cu SUA, dar că își va „revizui pozițiile”, acuzând Kievul de „politică de terorism de stat”. Acesta a susținut că au fost deja selectate ținte pentru eventuale lovituri de represalii. Putin l-ar fi informat telefonic pe Trump Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că, după presupusul atac, președintele rus l-a informat pe Donald Trump că își va revizui angajamentele asumate în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului. Mesajul ar fi fost transmis în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc luni, după întâlnirea față în față dintre Trump și Zelenski la Mar-a-Lago. Zelenski cere o reacție internațională Zelenski a negat din nou că Ucraina ar fi încercat să atace reședința lui Vladimir Putin și a afirmat că Moscova încearcă să submineze procesul de pace și să găsească justificări pentru atacuri asupra instituțiilor ucrainene. Liderul ucrainean a făcut apel la o reacție adecvată din partea lui Donald Trump și a comunității internaționale în fața amenințărilor formulate de Rusia.

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății. Numărul de cazuri de COVID crește alarmant în România în ultimele săptămâni. În prezent, s-ar înregistra peste 2.000 de cazuri zilnic. Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății În acest context, în ultimele zile au avut loc mai multe întâlniri fără caracter public la Ministerul Sănătății, potrivit surselor DeFapt.ro. Managerilor marilor spitale din București, dar și din țară, li s-au cerut situația paturilor libere de la ATI, cea a stocurilor de antivirale și alte date referitoare la gestionarea unei posibile aglomerări a saloanelor de Terapie Intensivă din cauza cazurilor de coronavirus. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Cum îmbolnăvirile de COVID-19 nu mai au statut special, ca în perioada pandemiei (2020-2022), oficialii Sănătății nu au de gând să pună pe tapet situația îmbolnăvirilor pentru a nu crea nemulțumiri sociale. Mai mult decât atât, ministrul pesedist al Sănătății, Alexandru Rafila, a fost avertizat de conducerea PSD să nu inflameze starea de spirit socială dacă situația spitalicească poate fi ținută sub control prin măsuri preventive discrete. Variantele momentului: EG.5 și BA.2.86 Două variante de COVID sunt în acest moment considerate ca fiind cele mai importante. EG.5, una dintre acestea, se răspândește rapid, dar experții spun că nu este mai periculos decât versiunile anterioare. O altă variantă nouă, numită BA.2.86, este urmărită îndeaproape din cauza mutațiilor sale. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În luna august, EG.5 a devenit varianta dominantă în Statele Unite, iar Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o ca "variantă de interes", ceea ce înseamnă că are modificări genetice care îi conferă un avantaj și că prevalența sa este în creștere. BA.2.86 este mult mai puțin răspândită, reprezentând doar o fracțiune infimă din cazuri, dar oamenii de știință sunt alarmați de numărul de mutații pe care le poartă. Așadar, se întreabă New York Times, cât de îngrijorați ar trebui să fie oamenii în legătură cu aceste variante? OMS: EG.5, risc scăzut la nivel global În timp ce bolile grave la adulții în vârstă și la persoanele cu afecțiuni subiacente sunt întotdeauna o preocupare, la fel ca și Covidul lung la oricine este infectat, experții spun că EG.5 nu reprezintă o amenințare substanțială - sau cel puțin nu mai mult decât oricare dintre celelalte variante majore care circulă în prezent. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat "Este îngrijorător faptul că este în creștere, dar nu pare a fi ceva foarte diferit de ceea ce a circulat deja în SUA în ultimele trei-patru luni", a declarat Andrew Pekosz, profesor de microbiologie moleculară și imunologie la Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins. "Deci cred că asta este ceea ce îmi temperează îngrijorarea în legătură cu această variantă, în acest moment.", a adăugat acesta. Chiar și Organizația Mondială a Sănătății a declarat în anunțul său că, pe baza dovezilor disponibile, "riscul pentru sănătatea publică reprezentat de EG.5 este evaluat ca fiind scăzut la nivel global". Prima identificare: China Varianta a fost identificată în China în februarie 2023 și a fost detectată pentru prima dată în Statele Unite în aprilie. Este un descendent al variantei Omicron XBB.1.9.2 și are o mutație notabilă care o ajută să se sustragă anticorpilor dezvoltați de sistemul imunitar ca răspuns la variantele anterioare și la vaccinuri. Acest avantaj ar putea fi motivul pentru care EG.5 a devenit tulpina dominantă la nivel mondial și ar putea fi unul dintre motivele pentru care cazurile de Covid au crescut din nou. Această mutație "poate însemna că mai mulți oameni sunt susceptibili să se infecteze, deoarece virusul poate scăpa puțin mai mult de această imunitate", a declarat Dr. Pekosz. Dar EG.5, care a mai fost numit și Eris, nu pare să aibă capacități noi în ceea ce privește contagiozitatea, simptomele sau probabilitatea de a provoca boli grave. Testele de diagnosticare și tratamentele precum Paxlovid continuă să fie eficiente împotriva acestuia, a declarat Dr. Pekosz. Speranțe în noul vaccin Dr. Eric Topol, vicepreședinte executiv al Scripps Research din La Jolla, California, a declarat că nu este prea îngrijorat de această variantă; totuși, s-ar simți mai bine dacă noua formulă de vaccin, care se așteaptă să fie lansată în toamnă, ar fi deja disponibilă. Booster-ul actualizat a fost dezvoltat pe baza unei alte variante care este similară din punct de vedere genetic cu EG.5. Se așteaptă ca acesta să ofere o protecție mai bună împotriva EG.5 decât vaccinul de anul trecut, care a vizat tulpina originală a coronavirusului și o variantă Omicron mult mai veche, care este doar înrudită în mod îndepărtat. "Principala mea preocupare este pentru persoanele cu risc ridicat", a declarat Dr. Topol. "Vaccinurile pe care le-au avut sunt prea îndepărtate de locul în care se află virusul în acest moment și unde se îndreaptă". BA.2.86, număr mare de mutații Cealaltă nouă variantă pe care oamenii de știință o urmăresc îndeaproape este BA.2.86, supranumită Pirola. Descendentă dintr-o variantă Omicron diferită, BA.2.86 a fost legată definitiv de câteva zeci de cazuri de Covid pe patru continente, dar experții suspectează că este mai răspândită. Oamenii de știință sunt deosebit de îngrijorați de această variantă din cauza numărului de mutații pe care le poartă. Multe dintre ele se află în proteina spike, pe care virusul o folosește pentru a infecta celulele umane și pe care sistemele noastre imunitare o folosesc pentru a-l identifica. Potrivit lui Jesse Bloom, profesor la Fred Hutchinson Cancer Center, specializat în evoluția virușilor, mutațiile din BA.2.86 reprezintă "un salt evolutiv similar ca mărime" cu modificările din prima variantă Omicron în comparație cu tulpina originală a coronavirusului. Vaccinul, ineficient Datele publicate la 31 august pe X (fostul Twitter) de oamenii de știință din China au arătat că BA.2.86 este atât de diferit de versiunile anterioare ale virusului încât scapă cu ușurință anticorpilor produși ca răspuns la infecțiile anterioare - chiar mai mult decât EG.5. Datele (care nu au fost încă publicate sau analizate de alți cercetători) sugerează că vaccinul actualizat nu va fi foarte eficient împotriva acestuia. Cu toate acestea, cercetarea a indicat, de asemenea, că BA.2.86 ar putea fi mai puțin infecțioasă decât alte variante - deși studiile efectuate pe celule în laborator nu corespund întotdeauna modului în care se comportă un virus în lumea reală. La 1 septembrie, oamenii de știință din Suedia au postat rezultate mai încurajatoare (de asemenea, nepublicate sau neanalizate de alți cercetători) pe X, care arată că anticorpii produși de persoanele care au avut o infecție recentă cu Covid au oferit o anumită protecție împotriva BA.2.86 atunci când au fost testați în laborator. Descoperirile lor sugerează că anticorpii produși de noul vaccin nu vor fi complet neputincioși împotriva variantei. "Un scenariu posibil este ca BA.2.86 să fie mai puțin transmisibil decât variantele actuale și, astfel, să nu se răspândească niciodată pe scară largă", a scris Dr. Bloom într-un e-mail pentru The New York Times. "Cu toate acestea, există, de asemenea, o șansă ca varianta să se răspândească pe scară largă - și va trebui doar să așteptăm mai multe date pentru a ști", a adăugat acesta.

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele (sursa: Facebook/Ministry of Defense of Ukraine)
Eveniment

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele

Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele. Ministerul ucrainean al Apărării le-a interzis bărbaţilor care au vârsta de încorporare în armată să-şi părăsească localităţile de reşedinţă, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie într-o postare pe Facebook, relatează marţi agenţia DPA. Ucrainenii încorporabili nu-și pot părăsi orașele Ordinul are la bază o lege din anul 1992 privind mobilizarea. Astfel, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi. Controale se desfăşoară în special la graniţele districtelor şi la limitele localităţilor. Respectiva postare pe Facebook a atras în scurt timp sute de comentarii iritate. Ministerul Apărării este acuzat acolo de "idioţenie", în timp ce unii atrag atenţia că decizia acestuia ar putea încuraja corupţia din cadrul comisariatelor militare, iar alţii se tem de amplificarea haosului economic, întrucât şoferi de camioane şi autobuze nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea. Ucrainenii nu mai sunt acasă Numeroşi ucraineni nu locuiesc la adresa unde sunt înregistraţi în acte. În urma invaziei ruse, zeci de mii de bărbaţi care au vârsta de încorporare au fugit în zone mai sigure din vestul Ucrainei. După declanşarea războiului şi declararea legii marţiale în luna februarie, bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu mai au dreptul să părăsească ţara. Cu toate acestea, gărzile de frontieră reţin cu regularitate bărbaţi care încearcă să treacă graniţa în Republica Moldova sau în statele UE vecine. Estul țării, aproape ocupat de ruși În acest timp, pe frontul din estul ţării, după ce au pierdut şi oraşul Lisiceansk din provincia Lugansk, trupele ucrainene încearcă să oprească înaintarea rusă către vest şi către două oraşe din provincia învecinată Doneţk, Sloviansk şi Kramatorsk. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane În zona oraşului Siversk, între Lisiceansk şi Sloviansk, armata ucraineană pare să încerce stabilirea unei linii defensive între această localitate şi oraşul Bahmut, situat mai la sud. Locuitori ai acestuia intervievaţi de AFP vorbesc despre bombardamente tot mai intense în ultimele zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră